Institutul Român pentru Drepturile Omului
Persoane cu dizabilități
Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD), adoptată în decembrie 2006 şi intrată în vigoare în mai 2008, reprezintă principalul instrument juridic internaţional de luptă împotriva discriminării persoanelor cu dizabilităţi. În Preambulul Convenţiei se recunoaşte că dizabilitatea este un concept în evoluţie ce rezultă din interacţiunea dintre persoanele cu deficienţe şi barierele de atitudine şi de mediu care împiedică participarea lor deplină şi efectivă în societate în condiţii de egalitate cu ceilalţi.
Convenţia stabileşte pentru statele membre obligaţia de a consulta îndeaproape şi de a implica persoanele cu dizabilităţi şi organizaţiile care le reprezintă în dezvoltarea şi implementarea legislaţiei şi în toate procesele de luare a deciziilor referitoare la problematica dizabilităţii, inclusiv în procesul de monitorizare a implementării Convenţiei.
Viaţă independentă şi integrarea în comunitate
Educaţia incluzivă
Dreptul la libertate şi securitate
Egalitatea și nediscriminarea
Participarea persoanelor cu dizabilități
Instrumente:
Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi
Declaraţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi
Reguli standard privind egalizarea şanselor pentru persoanele cu dizabilităţi
Recomandarea (2011) 14 cu privire la participarea persoanelor cu dizabilităţi în viaţa politică şi publică (a se vedea vol. Nediscriminare. Autonomie. Incluziune, pp: 134-148)
Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilităţi: un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere
O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030
Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
Legea 487/2002 republicata 2012, legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice (text preluat de pe www.legisplus.ro)
- Egalitatea de şanse pentru persoane cu handicap, Instrumente Internaţionale şi Jurisprudenţă - IRDO
- Nediscriminare, Autonomie, Incluziune - Irina Moroianu Zlătescu, Anna Neagoe, Ioana Cristina Vida, Alexandru Fărcaș, Dinu Țepeș
- Drepturi egale şi mediu accesibil - Irina Moroianu Zlătescu, Anna Maria Neagoe, Marius Mocanu
- Evoluţia protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în România - IRDO
- Rights of persons with disabilities in Romania. Recent Developments - IRDO
- Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a altor acte normative
- Garantarea dreptului la educație în favoarea copiilor cu dizabilități și CES
-
Punct de vedere privind protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități
Prima sesiune de formare – Campania „Respectăm diferențele, celebrăm abilitățile”
Institutul Român pentru Drepturile Omului a desfășurat în data de 4 noiembrie 2025 prima sesiune de formare din cadrul Campaniei de formare și conștientizare privind drepturile persoanelor cu dizabilități de a trăi în comunitate, de a munci, precum și la beneficiile educației incluzive și ale respectării drepturilor omului pentru toți. Evenimentul a avut loc la Colegiul Național „Spiru Haret” din București și a fost marcat de prezența doamnei Daniela Tontsch, președinte al Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR).
Activitatea a vizat consolidarea respectului pentru demnitatea umană și drepturile persoanelor cu dizabilități, creșterea gradului de conștientizare a rolului fiecărui participant în promovarea și protejarea acestor drepturi, evidențierea importanței incluziunii sociale, combaterea prejudecăților și cultivarea valorilor umaniste – respectul, empatia și solidaritatea. De asemenea, s-a urmărit încurajarea atitudinilor pozitive și familiarizarea participanților cu experiențele și contribuțiile persoanelor cu dizabilități implicate activ în viața comunității.
Conștientizând importanța educației incluzive, tinerii și-au exprimat angajamentul în sprijinirea persoanelor cu dizabilități și au manifestat deschidere față de aprofundarea cunoștințelor și promovarea drepturilor acestora.
Campania „Respectăm diferențele, celebrăm abilitățile” este inițiată de Institutul Român pentru Drepturile Omului, cu sprijinul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) și al Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), încadrându-se în sfera activităților organizate de IRDO în vederea implementării Planului Operațional relativ la obiectivul general al Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă”, 2022-2027.
Gala „Cultivăm valori” – demnitate, excelență și incluziune
În data de 16 octombrie 2025 a avut loc cea de-a treia ediție a Galei „Cultivăm valori”, eveniment organizat de Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) în parteneriat cu Auchan, pentru a celebra realizările persoanelor cu dizabilități și a recunoaște inițiativele care susțin integrarea acestora în diverse domenii, promovând demnitatea, excelența, respectul, echitatea și solidaritatea. Devenită deja tradiție, Gala oferă recunoaștere celor care sunt catalizatori ai schimbării prin proiecte și inițiative în domeniul profesional, social, cultural, educațional și sportiv.
Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la Gală alături de reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului privat, ai organizațiilor neguvernamentale, artiști, sportivi paralimpici, jurnaliști, precum și oameni din domenii variate, care au devenit modele de urmat, inspirând prin propriul exemplu de viață și carieră.
Dna Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, a subliniat importanța recunoașterii publice a performanțelor persoanelor cu dizabilități și a celor care le susțin, evidențiind faptul că incluziunea reală se construiește prin respect, vizibilitate și valorizarea potențialului fiecărui individ. „În cadrul galei premiem persoanele cu dizabilități care ating performanțe remarcabile în carieră, sport, artă sau educație, dar și pe cei care le sunt alături – profesioniști, parteneri și susținători care contribuie la construirea unei societăți mai incluzive și mai umane”.
Au fost acordate premii în cadrul următoarelor categorii: elevi determinați, studenți determinați, agenți de schimbare, angajatori, profesioniști, educație, cultură, sport.
Cu acest prilej, Institutul Român pentru Drepturile Omului, prin dl director Adrian Bulgaru, a avut onoarea să i se decerneze Trofeul de excelență, premiu obținut în cadrul Secțiunii Educație a Galei.
Acest premiu a mai fost acordat dnei dr. Adriana Arnăutu - specialist în educație și protecția copilului, Fundația World Vision România și dnei Alexandra Mănăilă, directoare a companiei media Europoints. Premiile la această secțiune au fost înmânate de către dna Diana Iancu, directoarea Vista Bank.
„Recunoașterea performanțelor persoanelor cu dizabilități nu este doar un gest de apreciere, ci un act de normalitate și de respect față de demnitatea umană. Fiecare reușită a lor ne arată că limitele sunt doar în percepția societății despre ce este posibil. Prin Gala Cultivăm Valori, ne propunem să aducem în lumină aceste exemple extraordinare de curaj, perseverență și profesionalism, dar și să transmitem un mesaj puternic: persoanele cu dizabilități nu trebuie privite prin prisma neputinței, ci a potențialului. Când recunoaștem și susținem performanța lor, construim o cultură a incluziunii – o societate în care fiecare om are locul, vocea și șansa lui de a străluci”, a declarat Daniela Tontsch,președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.
Raport de monitorizare a Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2022–2027
Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) a participat în data de 13 octombrie 2025 la atelierul organizat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), cu sprijinul Băncii Mondiale, dedicat finalizării Raportului de monitorizare 2025 pentru perioada 2022-2024 a Strategiei „O Românie echitabilă” 2022-2027. Evenimentul a reunit instituții publice și parteneri implicați în coordonarea implementării strategiei, în vederea consolidării procesului de raportare bazat pe evidențe și aliniat la articolul 33 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD). Discuțiile au vizat domenii precum accesibilitatea, sănătatea, protecția socială, ocuparea forței de muncă, educația și participarea civică, evidențiindu-se progrese punctuale, dar și întârzieri în aplicarea unor măsuri esențiale pentru viața independentă și incluziunea socială.
Accesibilitate și mobilitate. Cadrul de reglementare este considerat adecvat, însă execuția este mult sub nivelul necesar și inegală. A fost anunțată inițierea unui Compendiu de accesibilitate (componentă teoretică, exemple practice și accesibilitate digitală), a cărui reușită depinde de coordonarea interinstituțională.
Sănătate. S-au raportat progrese punctuale (inclusiv pachetul minim de îngrijiri paliative și includerea tehnologiilor de sprijin), dar indicatorii arată lacune structurale. Recomandările vizează digitalizarea integrată a managementului de caz, protocoale interdisciplinare de reabilitare, indicatori clari cu analiză anuală și educație pentru sănătate adaptată, co-creată împreună cu persoanele cu dizabilități.
Protecție socială – Măsura 4.1. S-a înregistrat un progres important prin excluderea indemnizațiilor și alocațiilor pentru dizabilitate din testarea veniturilor în programele anti-sărăcie, măsură care protejează aceste venituri și crește eligibilitatea. A fost totodată semnalată o inițiativă legislativă aflată în dezbatere, privind executarea silită a unor beneficii destinate persoanelor cu dizabilități, ce ar putea afecta nivelul de trai dacă ar fi adoptată. La nivel local, SPAS-urile pot sprijini accesarea programelor anti-sărăcie; rămân de accesibilizat formularele online și mecanismele de sesizări/reclamații.
Viață independentă și integrare în comunitate (art. 19 CDPD). Din 40 de măsuri, 0 sunt realizate pe acces în comunitate și 0 pe locuințe sociale. Lipsa serviciilor comunitare și a stocului de locuințe incluzive pune în pericol dezinstituționalizarea. Este necesară o separare clară între locuire și serviciile de suport și o abordare consecventă non-medicalizantă: viața independentă presupune libertatea de decizie cu sprijin proporțional.
Ocuparea forței de muncă. În prezent, nicio măsură finalizată, date incomplete și impact minim asupra țintelor. A fost anunțat un proiect, cu finanțare europeană, pentru angajare asistată și adaptarea locului de muncă. Aplicarea sistemului de cotă (4% la angajatori ≥50 salariați) rămâne redusă și se menține o potrivire scăzută între locurile de muncă disponibile și nevoile candidaților. Se recomandă subvenționarea adaptărilor, stimulente pentru angajare asistată, programe de antreprenoriat și direcționarea penalităților pentru nerespectarea cotei către politici de ocupare.
Educație. Din 20 de măsuri, doar 4 au fost realizate. Există progrese legislative, dar lipsește o prioritate strategică clară, metodologiile sunt întârziate, iar formarea profesorilor în educație incluzivă rămâne insuficientă. În formarea inițială, nu toate programele includ discipline de educație incluzivă sau de lucru cu elevii cu CES.
Participare publică și acces la justiție. Progresul rămâne limitat, cu îmbunătățiri punctuale la accesul electoral, dar cu persistența barierelor de accesibilitate și a inegalităților digitale. Implementarea Legii nr. 140/2022 privind capacitatea juridică avansează lent, fiind necesară accelerarea cadrului secundar, crearea unui mecanism național de date și monitorizarea independentă a centrelor, pentru garantarea consimțământului informat și a accesului real la justiție.
Implementarea și monitorizarea CDPD (art. 33). Mecanismul național funcționează, dar participarea persoanelor cu dizabilități este insuficientă, iar punctele de contact sunt parțial funcționale. Au fost formulate recomandări privind întărirea capacității instituționale și consolidarea cooperării între mecanismele independente de monitorizare.
Contribuția IRDO este esențială pentru promovarea unei culturi a incluziunii și a drepturilor omului, prin creșterea nivelului de conștientizare privind drepturile persoanelor cu dizabilități și dezvoltarea de programe educaționale și cursuri de formare destinate elevilor, studenților și profesioniștilor din diverse domenii. Institutul va continua să sprijine procesul de implementare a Strategiei prin activități de informare, documentare și formare, în spiritul valorilor fundamentale ale egalității, accesibilității și respectului demnității umane.
Conferința națională „Cu noi, nu pentru noi!”
Secretarul General al ONU
Arhivă: 2016 - 2017 - 2018 - 2019
Viaţă independentă şi integrarea în comunitate
Având la bază principiul central al drepturilor omului potrivit căruia toate fiinţele umane se nasc egale în demnitate şi drepturi şi fiecare viaţă are aceeaşi valoare, art. 19 din Convenţia cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi recunoaşte dreptul egal al tuturor persoanelor cu dizabilităţi de a trăi independent şi de a fi integrate în comunitate, cu libertatea de a alege şi de a deţine controlul asupra vieţii proprii.
Potrivit Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi viaţa independentă este o parte esenţială a autonomiei şi libertăţii individului şi nu înseamnă neapărat a trăi de unul singur. Ea nu trebuie interpretată doar ca abilitatea de a-şi desfăşura activităţile zilnice prin propriile puteri. Mai degrabă, ar trebui considerată drept libertatea de a alege şi de a deţine controlul, în concordanţă cu respectul pentru demnitatea inerentă şi autonomie individuală, aşa cum este consfinţită în art. 3 (a) din Convenţie.
Printre barierele identificate de Comitetul ONU în privinţa implementării articolului 19 se numără următoarele:
(a) Negarea capacităţii juridice, fie prin legi şi practici formale sau în fapt prin punerea luării deciziei privind locul şi modul de trai în sarcina altei persoane;
(b) Sprijin social şi modalităţi de protecţie inadecvate care să asigure viaţa independentă în cadrul comunităţii;
(c) Cadrul juridic şi alocaţii de la buget inadecvate menite să asigure asistenţă personală şi sprijin individualizat;
(d) Instituţionalizare fizică şi reglementată, inclusiv a copiilor şi tratament forţat în toate formele sale;
(e) Lipsa strategiilor şi planurilor de dezinstituţionalizare precum şi investirea de fonduri în instituţii de îngrijire;
(f) Atitudini negative, stigmate şi stereotipii care împiedică integrarea persoanelor cu dizabilităţi în comunitate şi accesul la asistenţa oferită;
(g) Idei greşite despre dreptul de a trăi independent în cadrul comunităţii;
(h) Lipsa de servicii şi facilităţi puse la dispoziţie, acceptabile, în limitele posibilităţilor materiale, accesibile şi adaptabile, în domenii precum transportul, îngrijirea sănătăţii, şcoli, spaţii publice, locuinţe, teatre, cinematografe, bunuri şi servicii precum şi în clădirile publice;
(i) Lipsa de mecanisme de monitorizare adecvate pentru asigurarea implementării corespunzătoare a articolului 19, inclusiv participarea organizaţiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilităţi;
(j) Insuficienta preocupare pentru dizabilitate atunci când se repartizează alocaţiile bugetare; şi
(k) Descentralizare necorespunzătoare, care are drept urmare disparităţi între autorităţile locale şi şanse inegale de a trăi în mod independent în cadrul comunităţii în statul parte respectiv.
Educaţia incluzivă este esenţială pentru realizarea unei educaţii de înaltă calitate pentru toţi cei ce studiază, inclusiv cei cu dizabilităţi, precum şi pentru dezvoltarea unor societăţi incluzive, paşnice şi echitabile. Cu toate acestea educaţia persoanelor cu dizabilităţi se concentrează cel mai adesea pe abordarea deficienţei, pe invaliditatea lor reală sau percepută şi pe limitarea oportunităţilor la presupuneri preconcepute şi negative în legătură cu potenţialul lor.
Prin ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi statele s-au angajat să respecte, să protejeze şi să îndeplinească fiecare trăsătură caracteristică esenţială a dreptului la educaţie incluzivă: disponibilitatea, accesibilitatea, acceptabilitatea şi adaptabilitatea.
Astfel, obligaţia de a respecta presupune evitarea măsurilor care împiedică exercitarea acestui drept, cum ar fi o legislaţie care exclude anumiţi copii cu dizabilităţi din învăţământ, sau refuzul asigurării accesibilităţii ori a adaptării rezonabile.
Obligaţia de a proteja presupune luarea unor măsuri care împiedică amestecul unor terţe părţi în exercitarea acestui drept, de exemplu, părinţi care refuză să-şi trimită fiicele cu dizabilităţi la şcoală, sau instituţii private care refuză să înscrie persoane cu dizabilităţi pe baza deficienţei de care suferă.
Obligaţia de a îndeplini presupune luarea unor măsuri care să permită şi să ajute persoanele cu dizabilităţi să-şi exercite dreptul la educaţie, de exemplu, măsuri prin care instituţiile de învăţământ să fie accesibile şi prin care sistemul de învăţământ este adaptat corespunzător în privinţa resurselor şi a serviciilor.
Dreptul la libertate și securitate
Libertatea şi securitatea persoanei reprezintă unul dintre cele mai preţioase drepturi de care trebuie să se bucure fiecare. Cu deosebire, toate persoanele cu dizabilităţi, şi mai ales persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi cu dizabilităţi psihosociale au dreptul la libertate în baza articolului 14 al Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD).
Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi a adoptat prezentele îndrumări pentru a clarifica o serie de aspecte privind implementarea de către state a art. 14 din Convenţie. Documentul face referire la aspecte privind:
- interzicerea cu desăvârşire a detenţiei pe motiv de incapacitate
- internarea împotriva voinţei sau fără consimţământ în instituţii de boli mintale
- tratamentul fără consimţământ pe durata privării de libertate
- protecţia persoanelor cu dizabilităţi private de libertate împotriva violenţei, abuzurilor şi relelor tratamente
- privarea de libertate pe motivul pericolului reprezentat de persoanele cu dizabilităţi, a aşa-zisei nevoi de îngrijire sau tratament, sau din orice alte motive
- detenţia persoanelor incapabile să compară într-un proces în sistemul justiţiei penale şi/sau incapabile de a fi supuse răspunderii penale
- condiţiile de detenţie a persoanelor cu dizabilităţi
- monitorizarea facilităţilor din locurile de detenţie şi revizuirea punerii în detenţie
- măsurile de siguranţă
- consimţământul liber exprimat şi în cunoştinţă de cauză în situaţii de urgenţă şi de criză
- accesul la justiţie, despăgubirile şi compensaţiile.
A se vedea: Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi - Orientări privind art 14 din Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (traducere IRDO)
Egalitatea şi nediscriminarea sunt atât principii și cât drepturi fundamentale ale dreptului internațional al drepturilor omului. Astfel, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului proclamă că fiecare persoană este egală în demnitate şi drepturi şi condamnă discriminarea pe un număr neexhaustiv de motive, iar Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD) reflectă evoluţia modului de gândire şi de abordare al Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la acestea.
CDPD se referă la egalitate şi nediscriminare în articolul 3 ca principii şi în articolul 5 ca drepturi, acestea reprezintă, de asemenea, un instrument interpretativ pentru toate celelalte principii şi drepturi consacrate în acest document.
Potrivit Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, promovarea egalităţii şi combaterea discriminării reprezintă obligaţii care se suprapun şi care necesită o realizare imediată, ele ne făcând obiectul unei realizări progresive.
Prin Comentariul general nr. 6, Comitetul ONU vine să clarifice o serie de aspecte privind interpretarea și implementarea art. 5 din Convenție. Sunt analizate din perspectiva dizabilității expresii și termeni precum: „în condiţii de egalitate cu ceilalţi”, „protecţia egală a legii”„egalitatea incluzivă”,„discriminare intersecțională”, „adaptare rezonabilă”. De asemenea, documentul face referire la legătura dintre art. 5 și celelalte articole specifice ale Convenţiei. Astfel, cu privire la articolul 19, privind viaţa independentă şi integrarea în comunitate, Comitetul ONU subliniază faptul că „instituţionalizarea este discriminatorie deoarece demonstrează incapacitatea de a dezvolta, în comunitate, servicii de suport pentru persoanele cu dizabilităţi, care sunt forţate să renunţe la participarea în viaţa comunităţii pentru a primi tratament. Plasarea persoanelor cu dizabilităţi în instituţii, ca o condiţie prealabilă pentru a beneficia de serviciile publice de sănătate mintală, constituie un tratament diferenţiat pe baza dizabilităţii şi, prin urmare, este discriminatoriu”.
Domeniul larg de aplicare acoperit de articolul 5 derivă din necesitatea de eradicare şi combatere a acțiunilor discriminatorii bazate pe dizabilitate și de adoptare a unor măsuri care să permită acestor persoane să beneficieze, în condiții de egalitate cu ceilalți, de aceleași drepturi.
Participarea persoanelor cu dizabilități
Comentariul general nr. 7 (2018) al Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități are rolul de a clarifica obligaţiile statelor părţi ce decurg din articolele 4 (3) şi 33 (3) ale Convenţiei pentru drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD), articole ce privesc implicarea acestor persoane și a organizațiilor care le reprezintă în procesul de monitorizare a implementării Convenției.
În repetate rânduri, Comitetul ONU a atras atenția asupra faptului că statele membre au obligația de a se consulta în elaborarea şi punerea în aplicare a legislaţiei şi a politicilor publice, cu persoanele cu dizabilităţi prin intermediul organizaţiilor lor reprezentative, inclusiv cele care reprezintă femeile şi copiii cu dizabilităţi.
Dreptul de participare este un drept civil şi politic şi o obligaţie cu aplicare imediată, care nu este supusă niciunei restricţii, care trebuie să se aplice proceselor de luare a deciziilor, de implementare şi de monitorizare a Convenţiei. În acest sens, prin garantarea participării organizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi la fiecare dintre aceste etape, persoanele cu dizabilităţi ar putea să identifice şi să indice măsuri care ar putea fie să le promoveze, fie să le împiedice drepturile.
În opinia Comitetului ONU participarea deplină şi efectivă trebuie înţeleasă ca un proces, şi nu ca un eveniment individual ce are loc o singură dată.
A se vedea: Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilități – Comentariul general nr. 7 (2018)