Institutul Român pentru Drepturile Omului

Vârstnici

Îmbătrânirea populației reprezintă o tendință globală majoră care afectează, în ritmuri şi la niveluri diferite, toate statele. Ea reflectă unele dintre realizările semnificative ale dezvoltării umane, precum îmbunătățirea sănătății, longevitatea sporită și scăderea mortalității.

Odată cu creșterea numărului de persoane în vârstă, se recunoaște tot mai mult importanța îmbătrânirii active și, totodată, importanţa drepturilor persoanelor în vârstă, după cum o demonstrează o serie de inițiative şi mecanisme internaționale.

În ciuda acestor eforturi, persoanele în vârstă se confruntă cu multiple probleme care le restricționează atât drepturile, inclusiv dreptul la autonomie, participare, accesul la educație și formare, la sănătate și asistență socială, cât și contribuția la bunul mers al societăţii. Mai mult, vârsta înaintată agravează provocările cu care indivizii se luptă pe tot parcursul vieții, cum ar fi discriminarea pe criterii de gen, rasă, etnie, dizabilitate, religie sau alți factori. Astfel, sărăcia, discriminarea, violența și abuzul, precum și lipsa de date şi statistici privind persoanele în vârstă, reprezintă amenințări majore pentru bunăstarea acestora.

Documentele internaționale privind drepturile omului nu fac referire în mod explicit la persoanele în vârstă, existând riscul ca drepturile acestora să fie neglijate în activitatea de implementare, monitorizare și raportare, sau chiar să fie interpretate diferit, în funcție de mecanismul și contextul drepturilor omului.

Expertul independent al ONU privind exercitarea tuturor drepturilor omului de către persoanele vârstnice sublinia necesitatea elaborării unui instrument specific cu caracter obligatoriu care să abordeze provocările speciale legate de drepturile omului, cu care se confruntă persoanele vârstnice.

Instrumente
Publicaţii
Evenimente
Drepturile persoanelor vârstnice şi îngrijirea pe termen lung

Instrumente

  • Planul internaţional de acţiune privind îmbătrânirea, adoptat de către Adunarea mondială privind îmbătrânirea, în 1982, la Viena, şi aprobat, în acelaşi an, de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 37/51   en
  • Principiile Naţiunilor Unite pentru persoanele în vârstă – adoptate în 1991 de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 46/91  en
  • Planul internaţional de acţiune privind îmbătrânirea (en) și Declarația politică (en) – adoptate de către a doua Adunare mondială privind îmbătrânirea, Madrid, 2002
     
  • Acordul european interimar vizând schemele de securitate socială referitoare la bătrânețe, invaliditate și urmași (ETS 012)   en   fr
  • Protocol la Acordul european interimar vizând schemele de securitate socială referitoare la bătrânețe, invaliditate și urmași (ETS 012A)   en   fr
     

Înapoi la Cuprins

Publicații

  • Drepturile omului la vârsta a treia, Radu C. Demetrescu, IRDO, Bucureşti, 1994
  • Protecţia drepturilor şi libertăţilor persoanelor vârstnice, Nicole Delperée, traducere Dragoş Stoenescu, IRDO, Bucureşti, 1995
  • Raport privind Drepturile persoanelor în vârstă şi Instituţiile Naţionale pentru Drepturile Omului, (contribuţie la raportul Reţelei Europene a Instituţiilor Naţionale pentru Drepturile Omului), IRDO, Bucureşti, 2013

 Înapoi la Cuprins

 

Evenimente

Accesul la servicii de sănătate și la îngrijire pe termen lung al persoanelor vârstnice

Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 5 noiembrie 2024 la Grupul de lucru al Rețelei Europene a Instituțiilor Naționale pentru Drepturilre Omului privind provocările din domeniul protecției sociale pentru persoanele vârstnice. În cadrul acestui eveniment s-a discutat despre dreptul persoanelor vârstnice de a avea acces la servicii de sănătate și despre aspecte ale îngrijirii pe termen lung a acestora.

Institutul Național pentru Drepturile Omului din Armenia a prezentat o serie de bune practici prvind accesul la servicii de sănătate precum și piedicile existente în sistemul de sănătate din Armenia care limitează accesul egal al tututor persoanelor vârsnice la îngrijire și servicii de sănătate. Institutul Croat pentru Drepturile Omului a prezentat situația instituțiilor de îngrijire pe termen lung a persoanelor vârstnice din Croația precum și problemele cu care se confruntă atât persoanele vârstnice, cât și angajații acestor instituții. Participanții au dezbătut modul în care normele europene privind dreptul la sănătate și îngrijire sunt puse în practică la nivel național și dificultățile cu care se confruntă instituțiile de îngrijire pe termen lung.

IRDO a subliniat faptul că în România reformarea serviciilor de îngrijire pe lungă durată pentru persoanele vârstnice reprezintă o condiție a Planului național de redresare și reziliență (PNRR). Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânire activă pentru perioada 2023-2030 a fost aprobată de Guvern în 2022.

 

Evaluarea calității serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele vârstnice

La invitația Asociației Habilitas, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 17 octombrie 2024 la dezbaterea online „Evaluarea calității serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele vârstnice – proces și metodologie” în cadrul seriei de întâlniri a Comunității Europene de practică „Compass”.

Pe fondul creșterii speranței de viață, numărul cercetărilor cu privire la efectele fenomenului de îmbătrânire a populaţiei la nivel micro (individual), meso (organizaţional) şi macro (decidenţi politici) a evoluat progresiv. Capacitatea persoanelor vârstnice de a duce o viaţă independentă şi autonomă este afectată de prevalenţa patologiilor asociate vârstei înaintate, cu efecte directe în planul creşterii nevoii de servicii sociale şi socio-medicale destinate compensării reducerii capacităţilor fizice şi mentale ale acestora. Monitorizarea și evaluarea calității îngrijirii în instituțiile care furnizează servicii de îngrijire de lungă durată destinate persoanelor vârstnice prezintă o parte din rezultatele proiectului Metodologie de monitorizare continuă a calității îngrijirii în instituțiile ce furnizează servicii de îngrijire de lungă durată, proiect finanțat în cadrul Planului Sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerul Muncii și Justiției Sociale pentru perioada 2018-2020, Aria prioritară II - Familie, asistență, incluziune socială și reducerea sărăciei.

S-a discutat despre procesul și metodologia privind evaluarea calității îngrijirii pe termen lung acordate persoanelor vârstnice, precum și despre provocările existente cu care se confruntă atât persoanele vârstnice cât și cei care le acordă serviciile de îngrijire. Au fost identificate și o serie de provocări la nivel instituțional. Totodată, a fost abordat subiectul evaluării calității acestor servicii de îngrijrie de care pot beneficia vârstnicii, atât cei aflați în cadru instituționalizat cât și cei care sunt îngrijiți la domiciliu.

În cadrul evenimentului au avut intervenții mai mulți specialiști din partea Institutului național de cercetare științifică în domeniul muncii și protecției sociale.

 

Bune practici în domeniul prevenției și îngrijirii demenței

Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 28 martie la seminarul „Bune practici în domeniul prevenției și îngrijirii demenței”, eveniment dedicat profesioniștilor care lucrează cu persoane vârstnice. Seminarul se înscrie în proiectul „A trăi cu demența – o provocare pentru fiecare dintre noi”, sponsorizat de Teva Pharmaceutical Industries Ltd.

După prezentarea proiectului au fost evidențiate programe de artă participativă pentru persoane vârstnice aflate în instituții de îngrijire, importanța teatrului și a muzicii pentru o îmbătrânire sănătoasă, calitățile terapeutice ale artei în sprijinul persoanelor vârstnice, metoda SOUND de încetinire a procesului de degradare cognitivă, provocări și soluții în parteneriatul public-privat în domeniul îngrijirii persoanelor vârstnice, proiecte de tip intergenerațional în sprijinul vârstnicilor. Au luat cuvântul Sorin Marinescu - Fundația Regală „Margareta a României”, Beatrice Culda - Asociația „Oameni, Valori, Fapte”, Măriuca Ivan - Fundația Crucea Alb-Galbenă, Lena Enache - Școala de Pian, Andreea Vasile - Societatea Română Alzheimer.

Centrul de zi „Omenia” a oferit un exemplu de bune practici ca serviciu social pentru persoanele vârstnice din comunitate, iar Marian Onofreiu - medic primar psihiatrie, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, a prezentat modalități de prevenție în tulburările neurocognitive.

Cu această ocazie, IRDO a subliniat importanța abordării programelor și măsurilor de îngrijire a persoanelor vârstnice din perspectiva respectării drepturilor omului, a dreptului la autonomie și participare, dreptul accesului la educație și formare, la sănătate și la asistență socială.

 

Îngrijirea pe termen lung pentru persoanele vârstnice

IRDO a participat în data de 20 martie la evenimentul intitulat „Către servicii sociale mai bune în România prin prisma serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele în vârstă”, organizat de  Banca Mondială împreună cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Au fost discutate două aspecte critice ale dezvoltării serviciilor sociale pentru grupurile vulnerabile: (1) mecanismele de finanțare (bazate pe experiența internațională) și (2) un set de instrumente de evaluare a calității (dezvoltat pentru serviciile de îngrijire pe termen lung pentru persoanele vârstnice din România).

Această întâlnire s-a circumscris evenimentelor de schimb de informații organizate în cadrul proiectului comun – Planul Național de Redresare și Reziliență, PILONUL 3: Sprijin pentru dezvoltarea reformelor privind îngrijirea de lungă durată a persoanelor vârstnice în România.  Cu acest prilej a fost încurajat și facilitat dialogul între principalele părți interesate cu privire la furnizarea de servicii de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice din România și îmbunătățirile necesare. S-au reunit reprezentanți ai sectorului public și privat care activează în domeniul îngrijirii pe lungă durată a persoanelor vârstnice în România, factori de decizie, experți, precum și reprezentanți ai beneficiarilor acestor servicii.

IRDO abordează îngrijirea pe termen lung a persoanelor vârstnice din prisma respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora în procesul de elaborare al politicilor și măsurilor de îngrijire pe termen lung.

Au fost abordate problematici precum îmbătrânirea în condiții de sănătate, îngrijirea integrată centrată pe oameni, realizarea unor centre mai mici de tip familial destinate îngrijirii vârstnicilor, asigurarea unor dispozitive și tehnologii de asistență în contextul dezvoltării unor orașe „prietenoase cu vârstnicii”. S-a vorbit despre asigurarea și evaluarea calității serviciilor sociale, abordarea centrată pe persoană și necesitatea unei mai bune participări a autorităților publice. S-a subliniat faptul că standardele de calitate dezvoltate în România sunt în conformitate cu bunele practici europene și internaționale, dar calitatea relativ ridicată a serviciilor cerute pentru standarde minime pare să nu corespundă întotdeauna cu finanțarea alocată. Au fost exemplificate drept modele de inspirație țări precum Franța și Slovacia.

S-a precizat că în România Legea 197/2002 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale este aplicabilă tuturor tipurilor de servicii sociale, nu doar celor destinate persoanelor vârstnice. Totodată, a fost prezentată Strategia Îngrijirii de Lungă Durată 2023-2030 pentru persoanele vârstnice și „Ghidul pentru implementarea managementului calității”.

În cadrul evenimentului au fost diseminate și cele 7 volume realizate de Banca Mondială în cadrul seriei „Materiale resursă pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire pe lungă durată pentru persoanele vârstnice din România”:

  • Vol. 1 – „Centre de zi de socializare și petrecere a timpului liber pentru persoanele vârstnice”;
  • Vol. 2 – „Centre de zi pentru asistență și recuperare pentru persoanele vârstnice ”;
  • Vol. 3 – „Unități de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice”;
  • Vol. 4 – „Servicii rezidențiale pentru persoanele vârstnice de tip cămine și centre Respiro”;
  • Vol. 5 –  „Servicii de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice de tip locuință”;
  • Vol. 6 – „Servicii media sociale pentru persoanele vârstnice;
  • Vol. 7 – „Servicii publice de asistență socială punct focal unic al sistemului de îngrijire de lungă durată”.

 

Proiectul Compass: Managerii din domeniul îngrijirii –  lideri în Îngrijirea centrată pe persoană

Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la discuțiile privind proiectul Compass din cadrul evenimentului omonim organizat de Asociația Habilitas. Proiectul este finanțat de Erasmus+ și are ca perioadă de implementare octombrie 2022 - ianuarie 2025. Acesta își propune să completeze oferta actuală de formare în domeniu prin intermediul metodologiilor educaționale inovatoare. De asemenea, are misiunea de a susține managerii din domeniul îngrijirii prin dobândirea de competențe, pentru a răspunde mai bine nevoilor actuale de pe piața muncii.

În acest context a fost subliniat obiectivul principal al proiectului, și anume necesitatea unei abordări bazate pe Îngrijirea centrată pe persoană (PCC), precum și scopul final al acestuia – acela de a promova calitatea serviciilor către persoanele în vârstă cu dizabilități, încurajând astfel incluziunea socială a acestora.

Un alt obiectiv al proiectului Compass este de a oferi managerilor din domeniul îngrijirii un spațiu și o metodologie care să susțină reflecția, reflexivitatea și învățarea din experiența de lucru, concomitent cu dezvoltarea unei rețele de profesioniști la nivel național care să împărtășească procesul de dezvoltare profesională.

Totodată, se urmărește dezvoltarea unei Comunități Europene de Practici (CoP) ale managerilor și lucrătorilor de îngrijire pentru Îngrijirea centrată pe persoană (PCC) pentru persoanele în vârstă, cu scopul de a împărtăși experiențe și abilități, de a construi un limbaj comun și de a sprijini consolidarea unei noi viziuni profesionale asupra îngrijirii umaniste.

Pentru a-și atinge obiectivele, inițiatorii proiectului, cu sprijinul părților cheie interesate, va dezvolta 3 pachete de lucru, după cum urmează:

  • Managerii de îngrijire ca lideri pentru Îngrijirea centrată pe persoană (PCC): - un pachet de formare în mai multe limbi, blended learning (o combinație de învățare e-learning și sesiuni de învățare față în față) adresat managerilor de îngrijire din întreaga Europă.
  • Sprijinirea reflexivității managerilor de îngrijire: - o metodologie pentru a conduce online grupuri reflexive de manageri de îngrijire implicați să îmbunătățească practicile de Îngrijire centrată pe persoană (PCC) ale organizațiilor lor, inspirată de metodologia „grupurilor de discuții de lucru” (WDGs).
  • Construirea și împărtășirea practicilor: - o comunitate digitală de practică pentru managerii de îngrijire europeni, implicați în îmbunătățirea practicilor Îngrijirii centrate pe persoană (PCC) ale organizațiilor lor.

În cadrul evenimentului au luat cuvântul dna. Ioana Căciulă, Președinta Asociației Habilitas dna. Rodica Căciulă - trainer și dr. Marian Onofreiu - medic specialist în Psihiatrie în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. ALEXANDRU OBREGIA”.

 

Proiectul PIA – Lucrători de sprijin de la egal la egal: o forţă inovatoare în susţinerea îngrijirii demenţei

Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 23 noiembrie la discuțiile privind  proiectul Erasmus+ PIA, organizat de Asociația Habilitas - Centrul de Resurse și Formare Profesională. Proiectul PIA, desfășurat pe parcursul a doi ani (2022-2024), și-a propus să transforme perspectiva asupra lucrătorilor de sprijin, evidențiind impactul lor pozitiv asupra familiilor și îngrijitorilor pacienților cu demență. Acest eveniment a reprezentat o oportunitate de a împărtăși rezultatele și inovațiile aduse de proiect.

În cadrul evenimentului de prezentare a proiectului, au fost evidențiate cele trei rezultate majore obținute:

  • Dezvoltarea resurselor de formare: Asociația Habilitas a prezentat materialele și metodologiile elaborate pentru pregătirea și îmbunătățirea competențelor lucrătorilor de sprijin și a îngrijitorilor, contribuind astfel la îmbunătățirea calității îngrijirii demenței.
  • Platforma digitală de comunicare și colaborare: S-a evidențiat importanța platformei digitale dezvoltate pentru rețeaua lucrătorilor de sprijin. Aceasta a facilitat colaborarea și schimbul de informații, consolidând comunitatea dedicată îngrijirii demenței.
  • Strategii pentru implicarea îngrijitorilor informali: Prezentarea a adus în prim-plan strategiile implementate pentru a spori implicarea îngrijitorilor informali în furnizarea și proiectarea îngrijirii demenței, inclusiv activități de advocacy pentru promovarea perspectivei utilizatorului.

Proiectul PIA a urmărit să creeze o rețea de profesioniști, dar și un mediu în care colaborarea și schimbul de cunoștințe vor continua să aducă beneficii pe termen lung în susținerea celor afectați de demență și a comunităților în care aceștia trăiesc.

 

Grupul de lucru deschis al Națiunilor Unite privind îmbătrânirea (OEWGA)

În perioada 3-6 aprilie se desfășoară cea de-a 13-a sesiune a Grupului de lucru deschis al Națiunilor Unite privind îmbătrânirea (OEWGA). Grupul are rolul de a consolida protecția drepturilor omului ale persoanelor vârstnice, la întâlnire participând și instituții naționale pentru drepturile omului, precum și organizații neguvernamentale care activează în domeniul protecției persoanelor vârstnice.

Instituțiile naționale pentru drepturile omului, printre care și IRDO, susțin adoptarea unei convenții dedicate drepturilor persoanelor vârstnice, având în vedere reducerea decalajelor în domeniul protecției persoanelor vârstnice. Reamintim faptul că în luna august 2022 a avut loc întâlnirea multipartită organizată de Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR). În concluziile raportului întocmit în urma reuniunii se arată că „Statele ar trebui, în colaborare cu societatea civilă, instituțiile naționale pentru drepturile omului, Organizația Națiunilor Unite și persoanele în vârstă însele, să elaboreze și să adopte o convenție cuprinzătoare privind drepturile omului pentru persoanele vârstnice, care să se bazeze drepturile și instrumentele regionale existente. O astfel de convenție ar trebui, printre altele, să accelereze trecerea de la abordările medicale care percep persoanele vârstnice ca fiind simple beneficiare a îngrijirii și protecției sociale, către o abordare care să le considere ca titulari de drepturi.” (A se vedea Rezumatul reuniunii multilaterale cu privire la drepturile omului ale persoanelor vârstnice, Raportul Biroului Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, A/HRC/52/49, punctul 38).

 

Grupul de lucru ENNHRI privind drepturile persoanelor vârstnice

IRDO a participat la grupul de lucru al ENNHRI privind persoanele vârstnice. Tema principală a fost legată de susținerea unei convenții cu privire la drepturile persoanelor vârstnice. Discuții pe acest subiect există de mai mulți ani la nivelul ONU în cadrul Grupului de lucru deschis privind îmbătrânirea (OEWGA), care a fost înființat în 21 decembrie 2010. Cu toate acestea, până în prezent nu s-a ajuns la un consens în acest domeniu.

Anul acesta, în perioada 3-6 aprilie, va avea loc cea de-a 13-a sesiune a (OEWGA) la care vor participa și instituții naționale de drepturile omului pentru a își exprima susținerea pentru adoptarea unei astfel de convenții. Institutul Român pentru Drepturile Omului și-a exprimat sprijinul în favoarea unei convenții cu privire la drepturile persoanelor vârstnice.

 

Consiliul Europei - lupta împotriva discriminării pe criteriul vârstei

Consiliul Europei a lansat în luna august un studiu intitulat „Lupta împotriva discriminării pe criteriul vârstei și către o implicare cetățenească socială activă pentru persoanele vârstnice”, care se bazează pe utilizarea și potențialul Cartei sociale europene.

Carta socială europeană este primul instrument care acordă atenție specială drepturilor persoanelor vârstnice. Astfel, articolul 23 al Cartei prevede dreptul persoanelor vârstnice la protecție socială. Abordarea Cartei cuprinde două elemente, respectiv participarea deplină și reală în cadrul societății și independența și alegerile privind stilul de viață la vârste înaintate. În plus, articolul 23 conține prevederi specifice referitoare la drepturile persoanelor vârstnice care trăiesc în instituții.

Acest raport elaborat de Consiliul Europei cuprinde informații cu privire la îmbătrânirea populației de la nivelul Europei, inițiative regionale și ale Organizației Națiunilor Unite, sistemul Cartei sociale europene, importanța principiilor egalității de tratament și a nediscriminării în cadrul Cartei, modalități prin care Carta socială europeană poate fi utilizată pentru a combate discriminarea pe criteriul vârstei.

Ultima parte a documentului cuprinde o serie de recomandări adresate Comitetului Miniștrilor, Comitetului European al Drepturilor Sociale, societății civile, precum și instituțiilor naționale de drepturile omului.

Printre recomandările adresate instituțiilor naționale de drepturile omului se numără:

  • utilizarea abordării bazate pe drepturile omului cu privire la îmbătrânire;
  • urmărirea și diseminarea concluziilor și deciziilor Comitetului European al Drepturilor Sociale cu privire la drepturile persoanelor vârstnice;
  • promovarea ratificării articolului 23;
  • implicarea în acțiuni internaționale de promovare a drepturilor persoanelor vârstnice;
  • utilizarea Cartei sociale europene în situații de urgență în vederea evaluării caracterului adecvat al politicilor naționale și a răspunsului administrațiilor la criză.

Pe parcursul timpului, Institutul Român pentru Drepturile Omului a fost implicat activ în problematica drepturilor persoanelor vârstnice. În anii anteriori au fost elaborate o serie de rapoarte împreună cu Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale de Drepturile Omului (ENNHRI) și a fost susținută o campanie de informare cu privire la dreptul la sănătate și măsuri de prim ajutor. De asemenea, în cadrul Conferinței „Dreptul la Reveria Vârstei”, dedicată Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice, organizată de Comisia pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale, în parteneriat cu Institutul Român pentru Drepturile Omului, Fundația Crucea Alb-Galbenă, și MedicHub Media, s-a propus elaborarea și adoptarea unui Pact pentru îngrijirea persoanelor vârstnice.

Având în vedere că în ultimii ani discriminarea pe criteriul vârstei înaintate a fost din ce în ce mai vizibilă și că, de multe ori, drepturile persoanelor vârstnice sunt încălcate, comunitatea internațională are în vedere elaborarea unui instrument destinat drepturilor persoanelor vârstnice, Institutul Român pentru Drepturile Omului susține elaborarea unei convenții dedicate persoanelor vârstnice.

Menționăm că până în prezent articolul 23 nu a fost ratificat de România.

 

Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice

Data de 1 octombrie marchează Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice. Având în vedere restricțiile impuse în ultimul an ca urmare a răspândirii pandemiei de COVID-19, tematica anului 2021 este „Echitate digitală pentru toate vârstele”.

Pe perioada pandemiei, persoanele vârstnice au fost mai izolate, unul dintre motive fiind și accesul la tehnologie. Tematica acestui an urmărește să atragă atenția asupra necesității accesului și a participării reale a persoanelor în vârstă în lumea digitală. În acest sens, trebuie amintit că persoanele vârstnice, dar și femeile, se confruntă cu inegalități digitale mai mult decât alte grupuri din societate: fie nu au acces la tehnologie sau nu beneficiază pe deplin de posibilitățile oferite de progresul tehnologic.

În mesajul din acest an, Secretarul General al Națiunilor Unite amintește că persoanele vârstnice nu reprezintă doar un grup vulnerabil, ci sunt o sursă de cunoștințe, experiență și contribuții în vederea progresului colectiv. „Odată ce persoanele vârstnice pot accesa, învăța și utiliza noile tehnologii, vor avea mai multe instrumente pentru a contribui la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, care reprezintă îndemnul universal la acțiune pentru a pune capăt sărăciei, a proteja planeta și a ne asigura că până în anul 2030 toți oamenii vor beneficia de sănătate, pace și prosperitate.”

Claudia Mahler, Expertul Independent al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, a lansat un raport în luna august, în care atrage atenția asupra prevalenței discriminării pe criteriul vârstei. Raportul conține concluzii și recomandări care au rolul de a sprijini statele în proiectarea și aplicarea unor cadre juridice pentru a combate și preveni discriminarea pe criteriul vârstei și pentru a asigura promovarea și protecția drepturilor persoanelor vârstnice.

De asemenea, Consiliul Europei a lansat un studiu intitulat „Lupta împotriva discriminării pe criteriul vârstei și către o implicare cetățenească socială activă pentru persoanele vârstnice”, care se bazează pe utilizarea și potențialul Cartei sociale europene în vederea realizării drepturilor persoanelor vârstnice.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor vârstnice Organizația Națiunile Unite desfășoară o serie de evenimente care pot fi vizualizate aici.

 

Webinar – „Drepturile persoanelor vârstnice în îngrijirea pe termen lung”

În fiecare an, în cea de-a treia zi de marţi a lunii martie, se sărbătoreşte la nivel mondial Ziua Asistenţei Sociale, dedicată promovării contribuţiei profesioniştilor şi domeniului asistenţei sociale la dezvoltarea şi consolidarea unei societăţi echitabile şi solidare.

Cu acest prilej, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în colaborare instituţională cu Colegiul Național al Asistenţilor Sociali din România (CNASR), a venit în întâmpinarea nevoilor de formare ale profesioniştilor cu o propunere care a vizat tematica drepturilor persoanelor vârstnice aflate în îngrijire pe termen lung.

Interesele şi preocupările profesionale ale celor prezenţi au fost foarte variate, nuanţate în funcţie de domeniul în care îşi exercită profesia (centre rezidenţiale, unităţi spitaliceşti, unităţi de îngrijire la domiciliu, Direcţii Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, penitenciare, organizaţii neguvernamentale, Agenţia Naţională Antidrog, Centre de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, Unităţi de Asistenţă Medico-Socială, instituţii religioase). De aceea, lucrările webinarului au prevăzut o prezentare iniţială de tip general a drepturilor, cu aplicaţii şi exemple de bună practică, iar înainte de încheiere, participanţii au avut ocazia de a interveni cu întrebări şi schimburi de opinii.

Structurate pe trei categorii sau dimensiuni (biologice, psihologice, sociale), pentru a facilita transferul de informaţie, drepturile discutate au făcut referire la articole din instrumente cu forţă juridică obligatorie, la prevederile „Cartei Europene a Drepturilor şi Responsabilităţilor Persoanelor Vârstnice cu nevoi de asistență și îngrijire pe termen lung”, informaţia oferită fiind suplimentată prin valorificarea expertizei IRDO ca participant în grupuri de lucru tematice şi ca furnizor de sesiuni de formare pentru alte grupe de asistenţi sociali.

Evenimentul s-a bucurat de interes sporit şi de audienţă numeroasă, la prezentările susţinute de IRDO şi moderate de reprezentanţii CNASR participând un număr de peste 70 de persoane, de la nivelul întregii ţări (Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mureş, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui).

Mulţumim CNASR pentru deschidere, sprijin şi eficienţa colaborării şi urăm la mulţi ani asistenţilor sociali!

 

Tehnologiile digitale și persoanele vârstnice

Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 8 februarie la evenimentul intitulat „Tehnologiile digitale și persoanele vârstnice: o combinație inteligentă”. În cadrul evenimentului au fost readuse în discuție problemele cu care se confruntă persoanele vârstnice în ceea ce privește accesul la tehnologie și faptul că trebuie să se pună accent pe incluziune digitală. Pandemia de COVID-19 a influențat modul de dezvoltare a tehnologiilor digitale, acestea fiind utilizate pe scară largă în prezent, de aceea este necesar să se atingă obictivul de realizare a conectivității globale până în anul 2030.

În același timp, s-a pus accent pe abordarea bazată pe drepturile omului în ceea ce privește îmbunătățirea și dezvoltarea competențelor digitale, mai ales în rândul persoanelor vârstnice, întrucât acestea pot asigura participarea în cadrul proceselor de luare a deciziilor. S-a reamintit faptul că tehnologiile digitale reprezintă o modalitate de asigurare a dreptului la informare, dar că, în același timp, acestea pot prezenta riscuri în materie de colectare de date.

 

  • Webinar privind drepturile persoanelor vârstnice în perioada crizei COVID-19 și după aceasta

În data de 12 mai a avut loc un webinar privind drepturile persoanelor vârstnice în perioada crizei COVID-19 și după aceasta, organizat de Comitetul ONG privind îmbătrânirea de la Geneva (NGO Committee on Aging). Principalii vorbitori din cadrul seminarului au fost Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului, dna. Michelle Bachelet și noul expert independent al ONU pentru realizarea drepturilor persoanelor vârstnice, dna. Claudia Mahler.

Întrucât persoanele vârstnice au un risc mai mare de a se îmbolnăvi, iar rata deceselor ca urmare a infectării cu virusul COVID-19 este mai mare în cazul acestora, multe state au luat măsuri pentru a reduce efectele virusului. Cu toate că măsurile au avut ca scop asigurarea unui grad mai mare de protecție, îngrijire și sprijin pentru persoanele vârstnice, acestea au afectat negativ drepturile și libertățile persoanelor vârstnice.

Sinteza politică privind impactul COVID-19 asupra persoanelor vârstnice înaintată de Secretarul General al ONU îndeamnă statele să consolideze cadrul legal pentru a promova și proteja drepturile și demnitatea persoanelor vârstnice.

Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului a notat faptul că persoanele vârstnice sunt mai vulnerabile în cazul epidemiei de COVID-19, însă nimeni nu trebuie lăsat în urmă, iar deciziile medicale dificile trebuie să fie bazate pe demnitatea fiecărei persoane și asigurarea dreptului la sănătate, criterii etice și dovezi științifice, și nu pe vârstă. Criza actuală are și alte efecte precum lipsa serviciilor medicale pentru afecțiuni care nu au legătură cu COVID-19, neglijență și abuz în instituțiile și centrele de îngrijire, impactul asupra sănătății mintale din cauza măsurilor de distanțare și izolare, dar și stigmatizare și discriminare. De asemenea, a subliniat că după trecerea crizei societățile trebuie să devină mai incluzive, sustenabile și adaptate persoanelor în vârstă, de aceea drepturile persoanelor vârstnice trebuie să stea la baza răspunsului la criză. În plus, a atras atenția că persoanele vârstnice nu reprezintă un grup omogen, iar opinia acestora trebuie să fie luată în considerare în elaborarea politicilor și măsurilor luate. Având în vedere că în momentul de față nu există o Convenție dedicată drepturilor persoanelor vârstnice, trebuie stabilite un cadrul legal și mecanisme la nivel național și internațional menite să protejeze drepturile persoanelor vârstnice. Cu toate acestea trebuie să se aibă în vedere elaborarea unei convenții cu privire la protecția drepturilor persoanelor vârstnice.