Institutul Român pentru Drepturile Omului

Vârstnici

Îmbătrânirea populației reprezintă o tendință globală majoră care afectează, în ritmuri şi la niveluri diferite, toate statele. Ea reflectă unele dintre realizările semnificative ale dezvoltării umane, precum îmbunătățirea sănătății, longevitatea sporită și scăderea mortalității.

Odată cu creșterea numărului de persoane în vârstă, se recunoaște tot mai mult importanța îmbătrânirii active și, totodată, importanţa drepturilor persoanelor în vârstă, după cum o demonstrează o serie de inițiative şi mecanisme internaționale.

În ciuda acestor eforturi, persoanele în vârstă se confruntă cu multiple probleme care le restricționează atât drepturile, inclusiv dreptul la autonomie, participare, accesul la educație și formare, la sănătate și asistență socială, cât și contribuția la bunul mers al societăţii. Mai mult, vârsta înaintată agravează provocările cu care indivizii se luptă pe tot parcursul vieții, cum ar fi discriminarea pe criterii de gen, rasă, etnie, dizabilitate, religie sau alți factori. Astfel, sărăcia, discriminarea, violența și abuzul, precum și lipsa de date şi statistici privind persoanele în vârstă, reprezintă amenințări majore pentru bunăstarea acestora.

Documentele internaționale privind drepturile omului nu fac referire în mod explicit la persoanele în vârstă, existând riscul ca drepturile acestora să fie neglijate în activitatea de implementare, monitorizare și raportare, sau chiar să fie interpretate diferit, în funcție de mecanismul și contextul drepturilor omului.

Expertul independent al ONU privind exercitarea tuturor drepturilor omului de către persoanele vârstnice sublinia necesitatea elaborării unui instrument specific cu caracter obligatoriu care să abordeze provocările speciale legate de drepturile omului, cu care se confruntă persoanele vârstnice.

Instrumente
Publicaţii
Evenimente
Drepturile persoanelor vârstnice şi îngrijirea pe termen lung

Instrumente

  • Planul internaţional de acţiune privind îmbătrânirea, adoptat de către Adunarea mondială privind îmbătrânirea, în 1982, la Viena, şi aprobat, în acelaşi an, de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 37/51   en
  • Principiile Naţiunilor Unite pentru persoanele în vârstă – adoptate în 1991 de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 46/91  en
  • Planul internaţional de acţiune privind îmbătrânirea (en) și Declarația politică (en) – adoptate de către a doua Adunare mondială privind îmbătrânirea, Madrid, 2002
     
  • Acordul european interimar vizând schemele de securitate socială referitoare la bătrânețe, invaliditate și urmași (ETS 012)   en   fr
  • Protocol la Acordul european interimar vizând schemele de securitate socială referitoare la bătrânețe, invaliditate și urmași (ETS 012A)   en   fr
     

Înapoi la Cuprins

Publicații

  • Drepturile omului la vârsta a treia, Radu C. Demetrescu, IRDO, Bucureşti, 1994
  • Protecţia drepturilor şi libertăţilor persoanelor vârstnice, Nicole Delperée, traducere Dragoş Stoenescu, IRDO, Bucureşti, 1995
  • Raport privind Drepturile persoanelor în vârstă şi Instituţiile Naţionale pentru Drepturile Omului, (contribuţie la raportul Reţelei Europene a Instituţiilor Naţionale pentru Drepturile Omului), IRDO, Bucureşti, 2013

 Înapoi la Cuprins

Evenimente

2021

Webinar – „Drepturile persoanelor vârstnice în îngrijirea pe termen lung”

În fiecare an, în cea de-a treia zi de marţi a lunii martie, se sărbătoreşte la nivel mondial Ziua Asistenţei Sociale, dedicată promovării contribuţiei profesioniştilor şi domeniului asistenţei sociale la dezvoltarea şi consolidarea unei societăţi echitabile şi solidare.

Cu acest prilej, pe data de 3 martie, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în colaborare instituţională cu Colegiul Național al Asistenţilor Sociali din România (CNASR), a venit în întâmpinarea nevoilor de formare ale profesioniştilor cu o propunere care a vizat tematica drepturilor persoanelor vârstnice aflate în îngrijire pe termen lung.

Interesele şi preocupările profesionale ale celor prezenţi au fost foarte variate, nuanţate în funcţie de domeniul în care îşi exercită profesia (centre rezidenţiale, unităţi spitaliceşti, unităţi de îngrijire la domiciliu, Direcţii Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, penitenciare, organizaţii neguvernamentale, Agenţia Naţională Antidrog, Centre de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor cu Handicap, Unităţi de Asistenţă Medico-Socială, instituţii religioase). De aceea, lucrările webinarului au prevăzut o prezentare iniţială de tip general a drepturilor, cu aplicaţii şi exemple de bună practică, iar înainte de încheiere, participanţii au avut ocazia de a interveni cu întrebări şi schimburi de opinii.

Structurate pe trei categorii sau dimensiuni (biologice, psihologice, sociale), pentru a facilita transferul de informaţie, drepturile discutate au făcut referire la articole din instrumente cu forţă juridică obligatorie, la prevederile „Cartei Europene a Drepturilor şi Responsabilităţilor Persoanelor Vârstnice cu nevoi de asistență și îngrijire pe termen lung”, informaţia oferită fiind suplimentată prin valorificarea expertizei IRDO ca participant în grupuri de lucru tematice şi ca furnizor de sesiuni de formare pentru alte grupe de asistenţi sociali.

Evenimentul s-a bucurat de interes sporit şi de audienţă numeroasă, la prezentările susţinute de IRDO şi moderate de reprezentanţii CNASR participând un număr de peste 70 de persoane, de la nivelul întregii ţări (Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mureş, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui).

Mulţumim CNASR pentru deschidere, sprijin şi eficienţa colaborării şi urăm la mulţi ani asistenţilor sociali!

 

Tehnologiile digitale și persoanele vârstnice

Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 8 februarie la evenimentul intitulat „Tehnologiile digitale și persoanele vârstnice: o combinație inteligentă”. În cadrul evenimentului au fost readuse în discuție problemele cu care se confruntă persoanele vârstnice în ceea ce privește accesul la tehnologie și faptul că trebuie să se pună accent pe incluziune digitală. Pandemia de COVID-19 a influențat modul de dezvoltare a tehnologiilor digitale, acestea fiind utilizate pe scară largă în prezent, de aceea este necesar să se atingă obictivul de realizare a conectivității globale până în anul 2030.

În același timp, s-a pus accent pe abordarea bazată pe drepturile omului în ceea ce privește îmbunătățirea și dezvoltarea competențelor digitale, mai ales în rândul persoanelor vârstnice, întrucât acestea pot asigura participarea în cadrul proceselor de luare a deciziilor. S-a reamintit faptul că tehnologiile digitale reprezintă o modalitate de asigurare a dreptului la informare, dar că, în același timp, acestea pot prezenta riscuri în materie de colectare de date.

 

2020

  • Webinar privind drepturile persoanelor vârstnice în perioada crizei COVID-19 și după aceasta

În data de 12 mai 2020 a avut loc un webinar privind drepturile persoanelor vârstnice în perioada crizei COVID-19 și după aceasta, organizat de Comitetul ONG privind îmbătrânirea de la Geneva (NGO Committee on Aging). Principalii vorbitori din cadrul seminarului au fost Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului, dna. Michelle Bachelet și noul expert independent al ONU pentru realizarea drepturilor persoanelor vârstnice, dna. Claudia Mahler.

Întrucât persoanele vârstnice au un risc mai mare de a se îmbolnăvi, iar rata deceselor ca urmare a infectării cu virusul COVID-19 este mai mare în cazul acestora, multe state au luat măsuri pentru a reduce efectele virusului. Cu toate că măsurile au avut ca scop asigurarea unui grad mai mare de protecție, îngrijire și sprijin pentru persoanele vârstnice, acestea au afectat negativ drepturile și libertățile persoanelor vârstnice.

Sinteza politică privind impactul COVID-19 asupra persoanelor vârstnice înaintată de Secretarul General al ONU îndeamnă statele să consolideze cadrul legal pentru a promova și proteja drepturile și demnitatea persoanelor vârstnice.

Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului a notat faptul că persoanele vârstnice sunt mai vulnerabile în cazul epidemiei de COVID-19, însă nimeni nu trebuie lăsat în urmă, iar deciziile medicale dificile trebuie să fie bazate pe demnitatea fiecărei persoane și asigurarea dreptului la sănătate, criterii etice și dovezi științifice, și nu pe vârstă. Criza actuală are și alte efecte precum lipsa serviciilor medicale pentru afecțiuni care nu au legătură cu COVID-19, neglijență și abuz în instituțiile și centrele de îngrijire, impactul asupra sănătății mintale din cauza măsurilor de distanțare și izolare, dar și stigmatizare și discriminare. De asemenea, a subliniat că după trecerea crizei societățile trebuie să devină mai incluzive, sustenabile și adaptate persoanelor în vârstă, de aceea drepturile persoanelor vârstnice trebuie să stea la baza răspunsului la criză. În plus, a atras atenția că persoanele vârstnice nu reprezintă un grup omogen, iar opinia acestora trebuie să fie luată în considerare în elaborarea politicilor și măsurilor luate. Având în vedere că în momentul de față nu există o Convenție dedicată drepturilor persoanelor vârstnice, trebuie stabilite un cadrul legal și mecanisme la nivel național și internațional menite să protejeze drepturile persoanelor vârstnice. Cu toate acestea trebuie să se aibă în vedere elaborarea unei convenții cu privire la protecția drepturilor persoanelor vârstnice.

Claudia Mahler a subliniat că politicile destinate persoanelor vârstnice trebuie să ia în considerare că acestea nu formează un grup omogen și că aceste politici trebuie să fie incluzive. De asemenea, a observat că de multe ori mesajele nu sunt întotdeauna transmise într-un limbaj adecvat, ușor de înțeles, de aceea trebuie să se pună accent și pe dreptul la informare.

În plus s-a subliniat importanța utilizării de către state a mecanismelor existente la nivel internațional și posibilitatea de a participa în procesul de raportare în cadrul Evaluării Periodice Universale și Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, cu implicarea instituțiilor pentru drepturile omului și a organizațiilor neguvernamentale.

Discuțiile au avut în vedere și problemele apărute la nivel european, și nu numai, în centrele de îngrijire destinate persoanelor vârstnice, atât în ceea ce privește cazuri de abuz și de neglijență, dar și din punct de vedere al efectelor cauzate de măsurile de distanțare și izolare socială. Din acest punct de vedere s-a subliniat faptul că este necesar ca pe viitor să se pună accent pe prevenție și pe pregătirea personalului din centre de îngrijire pentru a elimina problematicile actuale.

În punctul de vedere emis de Institutul Român pentru Drepturile Omului cu privire la respectarea drepturilor persoanelor vârstnice au fost remarcate probleme similare cu cele semnalate în cadrul seminarului. 

 

  • Grup de lucru organizat de Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului
În data de 28 aprilie 2020, reprezentanți ai IRDO au participat la webinarul privind realizarea drepturilor economice și sociale organizat de Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (ENNHRI). Webinarul a avut ca temă centrală drepturile vârstnicilor și facilitarea participării acestora. Având în vedere situația actuală, discuția s-a concentrat pe faptul că unele drepturi ale persoanelor vârstnice au fost restrânse în contextul pandemiei generate de virusul COVID-19.
 
În cadrul webinarului au fost prezentate exemple de bune practici din Finlanda în ceea ce privește activitatea Centrului pentru Drepturile Omului care, începând cu anul 2019, a început să lucreze îndeaproape cu ONG-uri preocupate de protejarea vârstnicilor. Astfel, s-a observat că activitatea ONG-urilor poate beneficia de aplicarea unei abordări bazate pe drepturile omului și în același timp s-a remarcat importanța informațiilor venite direct de la cei care lucrează cu persoane în vârstă. De asemenea, s-a punctat faptul că este important ca autoritățile să înceapă conceperea unui plan cu privire la ieșirea din starea de urgență, care să nu afecteze drepturile vârstnicilor și a altor categorii vulnerabile, și, de asemenea, să se aibă în vedere că serviciile destinate vârstnicilor trebuie să fie furnizate la standarde ridicate.
 
AGE Platform Europe, rețea europeană în care sunt implicate ONG-uri formate din persoane cu vârsta de peste 50 de ani sau care au activități destinate persoanelor din această grupă de vârstă-a punctat îndeosebi discriminarea împotriva vârstnicilor care a fost exacerbată din cauza pandemiei cauzate de COVID-19. Potrivit reprezentatului platformei, discriminarea împotriva vârstnicilor este distinctă întrucât este acceptată pe scară largă, fiind mai greu de combătut. În plus, s-a subliniat că, deși restricțiile impuse pe perioada stării de urgență sunt bine-intenționate, acestea sunt discriminatorii pentru vârstnici, care nu formează un grup omogen.
 
La webinar a luat cuvântul și reprezentantul Institutului German pentru Drepturile Omului, dr. Claudia Mahler, de curând expert independent al ONU pe problematice drepturilor vârstnicilor. S-a punctat importanța creșterii nivelului de conștientizare cu privire la drepturile omului la nivel național. Astfel, implicarea părților interesate și ONG-urilor care au activități în domeniul vârstnicilor reprezintă o  modalitate de creștere a nivelului de conștientizare, iar informațiile primite de la aceștia pot fi utilizate în cadrul rapoartelor pe drepturi ale unor categorii specifice. De asemenea s-a subliniat importanța creșterii nivelului de conștientizare la nivel guvernamental de către instituțiile pentru drepturile omului, de exemplu prin organizarea de mese rotunde sau de ateliere și, prin informarea ministerelor cu privire la activitatea și procedurile ONU. În plus, instituțiile naționale pentru drepturile omului pot completa chestionare pe diverse problematici, care pot ajuta la identificarea unor probleme naționale.
 
Reprezentantul FRA a informat participanții cu privire la studiul privind impactul COVID-19 asupra vârstnicilor (care va fi lansat în luna iunie) și că se caută soluții pentru organizarea în condiții de siguranță, având în vedere pandemia cauzată de COVID-19, a evenimentului privind digitalizarea care va fi organizat în cadrul președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene.
 
S-a concluzionat că este important ca autoritățile statului să găsească soluții, cu implicarea părților interesate, privind ieșirea din starea de urgență, astfel încât să se asigure respectarea drepturilor persoanelor vârstnice, care nu sunt întotdeauna persoane neajutorate, ci dimpotrivă pot participa activ în societate, fie prin acțiuni de voluntariat sau chiar prin revenirea la locul de muncă, așa cum a fost cazul multor medici din zonele puternic afectate de COVID-19.  

 

  • Conferința „Dreptul la Reveria Vârstei”, ediția a doua.

Marți, 1 octombrie 2019, a avut loc la Palatul Parlamentului, ediția a doua a Conferinței „Dreptul la Reveria Vârstei”, dedicată Zilei Internaționale a Vârstnicului, organizată de Comisia pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale, în parteneriat cu Institutul Român pentru Drepturile Omului și Fundația Crucea Alb-Galbenă, co-organizator MedicHub Media.

Gândită în continuarea ediției din anul 2018, Conferința și-a axat obiectivul pe identificarea soluțiilor concrete privind îngrijirea seniorilor, fie acasă, la domiciliul lor, fie în centre rezidențiale care să ofere condiții demne și corespunzătoare cu nevoile acestei categorii sociale atât de uitată de societatea românească.

În fața unui public avizat și pertinent, speakerii invitați: Consilierul Prezidențial – Sandra Pralong, Președintele Casei Naționale de Sănătate – Vasile Ciurchea, Secretarul de Stat din Ministerul Muncii și Justiției Sociale – Cătălin Tutilescu, senatorul, membru al Comisiei de Sănătate Publică – Emanuel Gabriel Botnariu, dr. Wargha Enayati – fondatorul Rețelei Private de Sănătate Regina Maria și inițiatorul celui mai mare proiect dedicat seniorilor din România, Directorul Fundației Crucea Alb-Galbenă – Măriuca Ivan, Directorul Institutului Român pentru Drepturile Omului – Adrian Bulgaru au inițiat un dialog cu privire la problematica seniorilor, reglementări, nevoi și posibile soluții.

Fără a pune în competiție furnizorii de servicii la domiciliu și pe cei cu centre rezidențiale, concluzia generală a fost că în contextul numărului mare de seniori neadresați cu îngrijire în România, este nevoie de un efort concentrat al tuturor actorilor implicați, alături de autoritățile statului, pentru a se reglementa unitar și adecvat atât clasificarea centrelor rezidențiale, acordarea de servicii paleative dar și elaborarea unui pachet de servicii medico-sociale care să poată fi decontat calitativ de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Pactul pentru Îngrijirea Vârstnicilor adoptat în 2018 a fost completat anul acesta cu o serie de soluții care acum trebuie implementate în acte normative și reglementări coerente, de aceea sub auspiciile Comisiei Drepturilor Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale, a Comisiei de Sănătate Publică din Senat, domnul senator Emanuel-Gabriel Botnariu și reprezentanții IRDO vor iniția grupuri de lucru la care vor fi invitați actorii relevanți din sistem.

Conferința a beneficiat de o participare numeroasă, printre care: Mirela Nemțanu – CEO Hospice, dr. Florin Rusu- One to One Nursing, dr. Mela Stănculete – medic Concierge Medical, dr. Mihai Petre- medic specializat geriatrie, Mihaela Oancea – asistent social – Asociația Four Chance, Dan Doroftei – Director Dezvoltare Enayati Medical City, Elena Stoianovici – manager Spitalul Sf. Luca, Directorul de îngrijiri medicale spitalul Militar „Carol Davila”, Giorgeta GROSU, Dan Petre – doctor în sociologie în cadrul SNSPA. A se vedea comunicatul de presă aici
 

  • În perioada aprilie-octombrie 2019 s-a desfășurat Campania de informare „Dreptul la sănătate! Măsuri de prim ajutor pentru persoanele vârstnice din Sectorul 6” având ca parteneri  Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6, Centrul Multifuncțional de Sănătate „Sfântul Nectarie”, Crucea Roșie Sector 6. Scopul celor șase sesiuni de informare (care se desfășoară în cadrul celor șase Centre pentru Seniori din Sectorul 6) privește oferirea de informații pertinente despre măsurile eficiente de prim ajutor în cazul unor accidente casnice minore sau asociate riscurilor de sănătate ori care provin din mediul înconjurător. S-a avut în vedere totodată felul în care responsabilii pentru aplicarea măsurilor de garantare a dreptului la sănătate își îndeplinesc responsabilitățile, dar și a felului în care vârstnicii pot contribui ei înșiși la menținerea propriei stări de sănătate.
  • Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat în data de 7 noiembrie 2018 Grupul de lucru privind respectarea drepturilor persoanelor vârstnice cu scopul de a identifica probleme comune sau specifice cu care se confruntă furnizorii de servicii medicale și sociale destinate îngrijirii vârstnicilor, precum și propunerea unor soluții care se pot concretiza în măsuri efective ce pot fi transpuse în practică. Rezultate dezbaterilor în cadrul grupului de lucru sunt prezentate în cadrul ediției a doua a Conferinței Dreptul la Reveria Vârstei.
  • În cadrul Conferinței „Dreptul la Reveria Vârstei” din 4 octombrie 2018, Comisia pentru Drepturile Omului, Egalitate de șanse, Culte și Minorități din Senatul României a propus elaborarea și adoptarea unui Pact pentru îngrijirea persoanelor vârstnice.