Institutul Român pentru Drepturile Omului

Agenda 2030 – abordarea Obiectivelor Dezvoltării Durabile din prisma drepturilor omului

Marți, 15 octombrie, IRDO a susținut videoconferința cu tema: „Agenda 2030 - o abordare din perspectiva drepturilor omului a Obiectivelor Dezvoltării Durabile”. Activitatea a fost organizată de centrele CRREC și American Corner din cadrul CCD Bacău, în colaborare cu Institutul Român pentru Drepturile Omului, și a vizat elevi și cadre didactice.

În acest context, participanții s-au familiarizat cu activitatea Institutului Român pentru Drepturile Omului în domeniul promovării și susținerii atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, precum și cu activități desfășurate în colaborare cu instituții naționale și ONG-uri. Au fost trecute în revistă întâlnirile ONU la nivel înalt și documentele programatice prin intermediul cărora s-a conturat și a evoluat de-a lungul timpului conceptul de dezvoltare durabilă, fiind explicat contextul în care statele membre ONU au adoptat în 2015 „Transformarea lumii noastre: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, considerat Carta secolului 21 pentru popoare și pentru umanitate. Documentul stabilește o viziune pentru dezvoltarea durabilă bazată pe standardele internaționale privind drepturile omului, punând egalitatea și nediscriminarea în centrul eforturilor pentru dezvoltare și cuprinzând nu numai drepturile economice și sociale, ci și drepturile civile, politice și culturale, inclusiv dreptul la dezvoltare. Un prilej de reflecție l-a constituit și faptul că în document se afirmă că „s-ar putea ca generația acestui secol să fie prima care să reușească să elimine sărăcia și foametea, dar  este posibil să fie și ultima generație care ar mai avea șansa să salveze planeta”.  

Organizația Națiunilor Unite, instituțiile naționale pentru drepturile omului și alte organizații care apără egalitatea și drepturile omului trebuie să vegheze ca Obiectivele Dezvoltării Durabile să fie implementate, respectând normele de drept internațional în materia drepturilor omului. În abordarea Agendei 2030 sunt imperative trei principii de bază: 1) abordarea bazată pe drepturile omului; 2) nimeni nu trebuie lăsat în urmă (respectarea drepturilor categoriilor vulnerabile); 3)  combaterea inegalității de gen și emanciparea femeilor.

Cu această ocazie au fost subliniate conținutul și importanța Agendei 2030, aducându-se în discuție Rezoluția Parlamentului European din 2023, dar și Raportul și Summitul ONU privind Obiectivele  Dezvoltării Durabile organizat la New York în  perioada 18-19 septembrie 2023. Totodată, s-a evidențiat necesitatea de a acționa concret prin parteneriate puternice pentru ca dezideratele Agendei să fie realizate până în 2030, subliniindu-se cele mai stringente provocări care ar putea încetini sau împiedica realizarea Obiectivelor Agendei 2030. Printre acestea se numără discrepanțele dintre săraci și bogați, inegalitățile, discriminarea, lipsa accesului egal la locuințe, la educație,  la servicii de sănătate și apă potabilă,  conflictele de pe glob care amenință dreptul la viață, pacea și siguranța tuturor.

Discuțiile s-au concentrat pe stadiul realizării Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă atât la nivel național, cât și global, precum și pe activitățile de formare, cercetare, informare și conștientizare prin care IRDO sprijină atingerea Obiectivelor Dezvoltării Durabile.

La eveniment au participat aproximativ 1125 de liceeni și 90 de cadre didactice din numeroase instituții de învățământ din județul Bacău: Colegiul Național „Ferdinand I”, Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, Colegiul Economic „Ion Ghica”, Colegiul „Mihai Eminescu”, Colegiul Național Catolic „Sf. Iosif”, Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” și Liceul Teoretic „Henri Coandă”  din Bacău; Colegiul Național „Dimitrie Cantemir” și Colegiul Național „Grigore Moisil” din Onești; Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” din Comănești; Liceul Teoretic „Spiru Haret” din Moinești.

 

Imnul Sustenabilității

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a lansat Imnul Sustenabilității la Colegiul Național „Spiru Haret” din București, în data de  25 octombrie. Aici, IRDO a derulat de-a lungul timpului, prin perspectiva parteneriatului încheiat între cele două instituții, o multitudine de activități de formare și conștientizare destinate copiilor și tinerilor. Totodată, reprezentanți ai Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă fac parte și din Grupul de Lucru al Institutului pentru Drepturile Omului pentru promovarea drepturilor femeilor și a categoriilor vulnerabile.

În acest context, IRDO a promovat la rândul său Imnul Sustenabilității cu prilejul Zilei Naționale a Sustenabilității, desemnată în data de 27 octombrie, în cadrul tuturor unităților de învățământ partenere. Mai mult, Institutul a prezentat și informații privind proiectul „Balanța Diversității”, lansat de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.Acest proiect deinformare și conștientizare privind sustenabilitatea a constat în confecționarea de obiecte artizanale care ilustrează cele 17 Obiective ale Dezvoltării Durabile. Pentru acces facil la detaliile privind acest proiect a fost creat un cod QR, care va fi vizibil în gări și aeroporturi, școli și alte instituții publice.

 

Stadiul realizării Obiectivelor Dezvoltării Durabile la nivel național și internațional

Membrii Grupului de lucru al Institutului Român pentru Drepturile Omului pentru promovarea drepturilor femeilor și ale categoriilor vulnerabile au analizat conținutul și recomandările Raportului ONU „Progresul în realizarea obiectivelor dezvoltării durabile 2023 – situația egalității de gen în momentul de față”.

Cele mai recente date privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, cu precădere cele cu privire la ODD 5, sugerează că lumea nu este pe cale de a atinge egalitatea de gen până în 2030, iar pandemia de Covid-19 a contribuit la diminuarea perspectivelor de realizare a egalității de gen.

Datele stadiului de implementare globală a ODD 5 arată că mai mult de 1 din 4 femei cu vârsta de peste 15 ani a fost supusă violenței partenerului cel puțin o dată în viață. Raportul oferă o incursiune asupra celor mai recente dovezi privind egalitatea de gen reflectată în toate cele 17 obiective, evidențiind calea lungă de urmat pentru atingerea acesteia. Pornind de la datele prezentate în Raport, membrii Grupului de lucru au analizat și dezbătut situația egalității de gen și a reprezentativității femeilor la nivel național.

 

Abordarea atingerii ODD-urilor la nivelul administrației centrale

Intervenția dnei Ana Maria Iacoviță, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în cadrul Conferinței Anuale a Drepturilor Omului „75 de ani de la adoptarea Declarației universale a drepturilor omului: Educația pentru drepturile omului - Demnitate, Libertate și Dreptate pentru toți”, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în data de 12 decembrie 2023

„Azi, cu ocazia celebrării Zilei Internaționale a Drepturilor Omului și aniversarii a 75 de ani de la adoptarea Declarației universale a drepturilor omului, reiterez nevoia abordării bazate pe drepturile omului, orientată pe societăți pașnice și echitabile și pe respectarea statului de drept care asigură o dezvoltare durabilă și incluzivă.

Pentru ca principiile și mecanismele privind drepturile omului să se afle în prim-planul punerii în aplicare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, cadrul de guvernanță al dezvoltării durabile în statele membre ONU trebuie să fie clar și eficient.

Coordonarea la nivel național a implementării celor 17 ODD a fost realizată în 2017 prin înființarea Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă (DDD), o entitate robustă creată la centrul guvernului, subordonată prim-ministrului, care a accelerat punerea în aplicare a cadrului de guvernanță pentru consolidarea coerenței politicilor de dezvoltare durabilă.

Sub coordonarea DDD, în 2018, a fost elaborată Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, printr-un amplu proces participativ, aprobată ulterior prin Hotărâre de Guvern. SNDDR reprezintă cadrul care ghidează strategiile sectoriale în vederea sprijinirii implementării ODD-urilor în România și include 104 obiective până în 2030, în cadrul acesteia fiind adaptate cele 17 ODD-uri la contextul și prioritățile naționale.

În 2022 a fost adoptat un Plan Național de Acțiune (PNA) pentru punerea în aplicare a strategiei. Acțiunile incluse în PNA vizează, în principal, coordonarea interinstituțională, astfel încât ministerele de resort și alte instituții să fie implicate în mod activ în implementarea SNDDR.

O entitate cheie înființată prin SNDDR este Comitetul Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă (CIDD), un organism consultativ format din miniștrii cabinetului, condus de prim-ministru, care urmărește la cel mai înalt nivel procesul de implementare, monitorizare și revizuire a SNDDR.

Punerea în aplicare a SNDDR este, de asemenea, sprijinită de:

• Consiliul Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă (CCDD), care include 34 de membri reprezentând mediul academic, comunitatea științifică și societatea civilă, al cărui rol este de a propune inițierea și elaborarea de documente programatice și metodologii pentru implementarea strategiei.
• Rețeaua națională de experți (aprox. 90) la nivel de ministere și instituții naționale (Nucleele de DD), care urmăresc implementarea ODD-urilor, monitorizarea și raportarea în domeniul lor de expertiză, acționând ca lianți între instituțiile subordonate, DDD și Institutul Național de Statistică (INS).

Pentru a recunoaște contribuția personalului din instituțiile publice la implementarea Agendei 2030, în Clasificarea Ocupațiilor din România a fost introdusă meseria de expert în dezvoltare durabilă, o abordare unică în UE.

În toamna anului 2022, programul pilot de formare a fost finalizat, fiind absolvită prima promoție de experți în dezvoltare durabilă din România, 150 de angajați din administrația publică centrală.

• Coaliția „România Durabilă”, o inițiativă privată, apolitică, înființată de un ONG din România pentru un dialog permanent cu segmentele reprezentative ale societății civile și ale sectorului privat cu privire la implementarea și monitorizarea strategiei, acționând ca un canal de comunicare între guvern și cetățeni.

Setul național de indicatori de dezvoltare durabilă, validat în februarie 2022, include 291 de indicatori (243 de indicatori unici și 48 de indicatori multipli), dintre care 99 principali și 192 adiționali.

A fost construit un agregator de date statistice multidisciplinare cu un dublu rol: sprijinirea procesului decizional la nivelul administrației publice centrale (inclusiv prin poziționare anticipativă, proiectivă și prognoză a evoluțiilor socio-economice viitoare) și monitorizarea implementării strategiei. Pe lângă măsurătorile obiective, platforma include o secțiune dedicată percepției publice captate cu ajutorul a 50 de barometre de opinie publică.

În sprijinul atingerii obiectivelor SNDDR în sectorul de afaceri, a fost elaborat Codul Românesc de Sustenabilitate, ca instrument de raportare transparentă și nefinanciară a activităților companiilor din punctul de vedere al impactului operațiunilor lor asupra dezvoltării durabile. A fost creată o platformă online cu date deschise pentru publicarea rapoartelor și evidența entităților raportoare, cu acces la cele mai bune practici legate de sustenabilitate. Printre criteriile Codului, setul de orientări care servesc la clasificarea domeniilor de raportare privind sustenabilitatea, se numără și drepturile omului. Astfel, entitatea raportează strategiile, obiectivele, precum și măsurile adoptate pentru a asigura respectarea drepturilor omului atât la nivelul entității, cât și în cadrul lanțului valoric, inclusiv în ceea ce privește prevenirea muncii forțate, a exploatării copiilor prin muncă și a tuturor celorlalte forme de exploatare. Codul Sustenabilității fiind reglementat la finalul acestui an printr-o Hotărâre de Guvern.”

 

 

Drepturile Omului și Agenda 2030 -

O abordare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă din prisma drepturilor omului 

 

În data de 18 octombrie, Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) a organizat seminarul intitulat „Drepturile omului și Agenda 2030” în scopul consolidării și sistematizării acțiunilor instituționale întreprinse până în momentul de față privind stadiul și evaluarea gradului de realizare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), prin prisma cadrului conceptual al abordării bazate pe drepturile omului. La această întâlnire au participat reprezentanți ai Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă - Secretariatul General al Guvernului, Consiliului Național Român pentru Refugiați, Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, Institutului Național de Statistică, Uniunii Democrate Tătare, Asociației Femeilor din România-Împreună.

 

Institutul a proiectat în strategiile și planurile sale mijloace de acțiune având ca scop atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Aplicând principiul integrării transversale a ODD-urilor în fiecare arie tematică și în fiecare activitate circumscrisă mandatului său, Institutul recunoaște că Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă este un instrument programatic care mobilizează efortul autorităților și instituțiilor publice în sensul dezvoltării economice și sociale. Pandemia de COVID-19 și criza refugiaților din Ucraina au configurat noi coordonate privind atingerea ODD-urilor.

 

Seminarul a fost conceput pe două secțiuni ținând cont de caracterul tripartit al Agendei 2030 - economic, social și de mediu - și de impactul multilateral al acesteia asupra respectării drepturilor omului.

 

Secțiunea I, „Drepturile categoriilor vulnerabile” a avut ca obiectiv cooptarea experților din cadrul autorităților și instituțiilor publice, dar și a reprezentanților societății civile în scopul identificării celor mai stringente problematici care pot constitui provocări în domeniul realizării drepturilor categoriilor vulnerabile, precum femei, persoane aparținând minorităților naționale, migranți/refugiați, victime ale traficului de persoane, persoane aflate în situații de risc etc. De asemenea, în cadrul acestei secțiuni a fost lansată Campania națională demarată de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane și Institutul Român pentru Drepturile Omului intitulată „Educație și formare în lupta împotriva traficului de persoane. O abordare bazată pe drepturile omului”. Campania se va desfășura în două etape (cursuri adresate tinerilor și cursuri de formare pentru funcționarii din cadrul autorităților și instituțiilor publice). În acest context, din perspectiva cooperării regionale, a fost prezentată și Campania privind prevenirea traficului de ființe umane printre refugiații de război din Ucraina, derulată în Republica Moldova sub egida Asociației Femeia pentru Societatea Contemporană. Campania se adresează funcționarilor publici cu statut special din cadrul autorităților administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova.

 

Au luat cuvântul în cadrul acestei secțiuni: Daniela Albu-Coordonatoare a Grupului de lucru pentru drepturile femeilor al IRDO; Beatrice Berna - Șef sector Formare în cadrul IRDO; Florin Bejan – Comisar-șef de poliție, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane; Claudia Balint, mediator Uniunea Democrată Tătară; Liliana Pagu, Președintă a Asociației Femeilor din România-Împreună; Eugen -Bogdan Preda, Coordonator de integrare Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR).

 

Secțiunea II, „Atingerea Obiectivelor Agendei 2030 printr-o abordare din prisma drepturilor omului. Bune practici instituționale”, a urmărit explorarea unor modalități de acțiune comună în vederea îmbunătățirii nivelului de implementare ODD-urilor. În acest sens, seminarul a asigurat o platformă de analiză și dezbateri în cadrul căreia au fost expuse exemple de bune practici provenite de la autoritățile și instituțiile publice cu atribuții în materie. Totodată, au fost reconfigurate direcțiile de acțiune ale Grupului de lucru IRDO privind drepturile femeilor și au fost puse bazele Grupului de lucru IRDO privind Agenda 2030.

 

În cadrul acestei secțiuni au avut prezentări de bune practici instituționale: Anamaria Iacoviță, și Gabriel Stănilă din cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă - Secretariatul General al Guvernului; Cătălin Raiu, Director, Direcția de comunicare a Institutului Național de Statistică; Gianina Dimitrescu, Director, Direcția strategii, politici, programe și monitorizare pentru egalitate de șanse, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați.

 

Comunicat de presă

Consultări pentru elaborarea unui nou Comentariu General privind dezvoltarea durabilă

 

În data de 8 februarie, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la consultările inițiate de Grupul de redactare al Comitetului ONU pentru drepturile economice, sociale și culturale în vederea elaborării unui Comentariu general cu privire la dezvoltarea durabilă și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. Întâlnirea a făcut parte din etapa inițială de consultări regionale, documentul fiind în etapa pregătitoare.

 

Discuțiile din cadrul consultărilor s-au axat pe patru teme principale: 

1. Impactul schimbărilor climatice și a degradării mediului/pierderii biodiversității asupra drepturilor economice, sociale și culturale în contextul dezvoltării durabile: clarificarea obligațiilor statelor în temeiul Pactului internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale.

2. Dezvoltarea durabilă și guvernanța resurselor naturale: rolul durabilității și guvernanței responsabile a resurselor naturale în realizarea drepturilor economice, sociale și culturale, precum și rolul mediului de afaceri și impactul acestuia.

3. Dezvoltarea durabilă și drepturile economice, sociale și culturale: clarificarea sintagmei „asistență și cooperare internațională” și implicațiile acesteia în vederea dezvoltării conceptelor de obligații extrateritoriale și reglementarea impactului transfrontalier.

4. Egalitate și nediscriminare: impactul dezvoltării durabile asupra egalității de gen și realizarea drepturilor economice, sociale și culturale în rândul grupurilor și persoanelor dezavantajate și marginalizate.

 

Participanții au subliniat importanța abordării bazate pe drepturile omului în conținutul viitorului Comentariu general, precum și a elaborării unui instrument care va avea impact asupra înțelegerii și asigurării unui viitor durabil pentru generațiile viitoare.