Cursuri de formare

Cursuri și ateliere organizate în anul 2021

 
Sesiuni de formare cu tema „Statutul juridic al apărătorilor drepturilor omului și instituțiile naționale de drepturile omului” pentru personalul Senatului și al Camerei Deputaților
 
Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat, în sistem online, două sesiuni de formare (fiecare sesiune de formare constând în 2 cursuri) având ca beneficiari personalul din cadrul Senatului și Camerei Deputaților. Sesiunile au fost circumscrise analizei Statutului juridic al apărătorilor drepturilor omului și al instituțiilor naționale de drepturile omului și au fost fundamentate pe rațiunea conform căreia în contextul societății actuale și al provocărilor prezente și emergente, conștientizarea și sensibilizarea publicului larg în privința mecanismelor/indivizilor cu atribuții în domeniul promovării și protejării drepturilor omului sunt aspecte esențiale pentru a cunoaște modalitățile adecvate de prevenire și combatere a eventualelor încălcări de drepturi. 
 
Institutul Român pentru Drepturile Omului este membru activ în Rețeaua Instituțiilor Naționale de Drepturile Omului (European Network of National Human Rights Institutions - ENNHRI) și, în această calitate, a participat în cursul anului 2021 la programul de formare ENNHRI Academy organizat de ENNHRI și de Oficiul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE) destinat personalului de nivel superior și mediu din instituțiile naționale pentru drepturile omului (INDO). Urmare a participării active în cadrul programului ENNHRI Academy, Institutul și-a asumat angajamentul de a disemina informațiile transmise în cadrul sesiunilor de formare. 
 
Ideea centrală a informațiilor transmise în cadrul programului ENNHRI Academy constă în faptul că solidaritatea (instituțională și socială) este perspectiva care trebuie consolidată în relațiile interinstituționale la nivel național, dar și prin raportare la interacțiunea dintre cadrul instituțional și societatea civilă. De asemenea, în scopul consolidării abordării bazate pe drepturile omului se impune diseminarea, pentru conștientizarea relevanței și rolului apărătorilor drepturilor omului și instituțiilor naționale de drepturile omului, a informațiilor prevăzute în curriculumul parcurs în cadrul ENNHRI Academy. 
 
 Astfel, problematica apărătorilor drepturilor omului – ca materie de studiu – s-a prezentat pe următoarele coordonate: (1) identificarea structurilor/persoanelor din societate care pot avea, pot fi calificate, în acord cu standardele internaționale, ca apărători ai drepturilor omului; (2) clarificarea atribuțiilor și responsabilităților apărătorilor drepturilor omului; (3) identificarea particularităților apărătorilor drepturilor omului. Referitor la aspectele privind apărătorii drepturilor omului cursul a sintetizat aspectele specifice instituțiilor naționale de drepturile omului, având în vedere că acestea constituie o parte componentă din sfera de cuprindere a apărătorilor. Diferența specifică care caracterizează statutul INDO rezidă în aceea că instituțiile naționale de drepturile omului reprezintă apărători care exercită atribuții în domeniul drepturilor omului în mod formal și în exercitarea unei profesii. 
 
Obiectivele specifice proiectate în elaborarea și susținerea Sesiunilor de formare au constat în următoarele aspecte: (1) eficientizarea modului de aplicare și promovare a drepturilor omului la nivel național; (2) conștientizarea specificului, mandatului și a modului de acțiune a principalelor instituții naționale de drepturile omului de la nivel național; (3) dezvoltarea unui cadru normativ național corespunzător și adecvat reglementării apărătorilor drepturilor omului și consolidarea cadrului normativ național în domeniul instituțiilor naționale de drepturile omului.
 
Prima parte a Sesiunilor de formare a abordat aspecte descriptive corelative apărătorilor drepturilor omului, realizându-se o analiză integrală a următoarelor problematici: conceptualizarea apărătorilor drepturilor omului, evidențierea particularităților acestora, ilustrarea principalelor studii de caz remarcate în materie. Acestea au fost expuse prin raportare la instrumentul juridic ce reprezintă sediul materiei - Declarația privind dreptul și responsabilitatea indivizilor, grupurilor și organismelor societății de a promova și proteja drepturile omului și libertățile fundamentale recunoscute universal adoptată prin rezoluția Adunării Generale a ONU nr. 53/144 din 9 decembrie 1998. Reprezentanții IRDO au prezentat conexiunea dintre asigurarea unei reglementări juridice riguroase a apărătorilor drepturilor omului și clarificarea statutului juridic al acestora. De asemenea, a fost evidențiat mecanismul Raportorului Special al ONU cu privire la situația apărătorilor drepturilor omului și implicațiile sale asupra promovării și respectării drepturilor apărătorilor. 
 
A doua parte a Sesiunilor de formare s-a axat pe cadrul teoretic și aplicativ al instituțiilor naționale de drepturile omului, urmărindu-se ilustrarea particularităților acestora decurgând din standardele internaționale (Principiile de la Paris adoptate prin Rezoluția Adunării Generale nr. 48/134 din 20 decembrie 1993) și modul în care aceste particularități sunt aplicate la nivel național în organizarea și funcționarea celor mai importante instituții naționale de drepturile omului (Institutul Român pentru Drepturile Omului, Avocatul Poporului, Consiliul de monitorizare a implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării). Reprezentanții Institutului au realizat o prelegere asupra principalelor tipologii ale instituțiilor naționale de drepturile omului în acord cu standardele internaționale actuale și au întreprins o analiză comparativă la nivel național cu luarea în considerare a Principiilor de la Paris și a normativului intern aplicabil în materie. O secțiune distinctă a fost consacrată specificului și mandatului Institutului Român pentru Drepturile Omului – prima instituție națională de drepturile omului de la nivel național care a constituit un model juridic-instituțional pentru celelalte instituții de profil apărute ulterior. Reprezentanții Institutului au precizat raportul de tip special-general care caracterizează relația dintre sfera de cuprindere a instituțiilor naționale de drepturile omului (aspectele speciale) și apărătorii drepturilor omului (aspectele generale).
 
În partea de concluzii a Sesiunilor de formare reprezentanții Institutului au subliniat că justificarea activităților de predare-învățare referitoare la apărătorii drepturilor omului și instituțiile naționale de drepturile omului rezidă în faptul că cele două constituie principalele mecanisme concepute la nivel internațional, prin intermediul instrumentelor specializate, pentru a asigura promovarea și protejarea drepturilor omului. Ca stat democratic, România trebuie să răspundă în mod articulat și coerent exigențelor formulate de comunitatea internațională prin diseminarea, la nivel național, a informațiilor privitoare la apărătorii drepturilor omului și la instituțiile naționale de drepturile omului.
 
 
Sesiune de formare cu tema „Protecția drepturilor copilului. Norme, politici, practici naționale și internaționale pentru organizații și instituții de învățământ și educație” având ca beneficiari personalul didactic, nedidactic, auxiliar al Școlii Gimnaziale Sfântul Nicolae din Târgu Jiu, județul Gorj
 
La solicitarea beneficiarilor, Institutul Român pentru Drepturile Omului a încheiat un parteneriat cu Școala Sfântul Nicolae din Târgu Jiu, județul Gorj în scopul asigurării educației și formării în domeniul drepturilor omului. Astfel, Institutul Român pentru Drepturile Omului a susținut o Sesiune de formare structurată în două cursuri care au vizat aspecte generale legate de protecția și promovarea drepturilor copilului.
 
Primul curs al Sesiunii de formare a constat în: elemente de teoria generală a drepturilor copilului (definiția copilului – titular de drepturi, categorii/generații de drepturi, principii de exercitare a drepturilor copilului, obligațiile corelative ale statelor); norme naționale și internaționale în materia protecției drepturilor copilului; particularități privind respectarea drepturilor copiilor în desfășurarea activităților școlare; elemente de educație non-discriminatorie și incluzivă; prevenirea, combaterea și gestionarea situațiilor de conflict: politici anti-violență. Conținutul cursului a avut în vedere standardele Organizației Națiunilor Unite (Convenția ONU privind drepturile copilului) și modul de transpunere al acestora în dreptul național (în special în Constituția României, Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, Legea nr.1/2011 privind educația națională). 
 
În cadrul elementelor de teorie generală a drepturilor copilului reprezentanții Institutului au explicitat semnificația și importanța drepturilor copiilor la protecție. Acestea din urmă sunt exercitate în temeiul politicilor, normelor, orientărilor și procedurilor menite să protejeze copiii de posibilele abuzuri sau rele tratamente, intenționate sau manifestate spontan. Dreptul la protecție al copilului implică formularea de strategii și direcții de acțiune care să permită copilului recunoașterea drepturilor aferente celor 3 generații (civile și politice, economice, sociale și culturale, de solidaritate) prin luarea în considerare a particularităților fizice și psihologice ale copilului ca titular de drepturi. În mod corelativ, în rândul principiilor care orientează punerea în aplicare a drepturilor copiilor, un rol deosebit de important îl are principiul interesului superior al copilului a cărui consacrare în instrumentele juridice interne și internaționale determină considerarea sa ca reverențiar în materie. 
 
În cadrul prelegerii, reprezentanții Institutului au precizat că protecția și promovarea drepturilor copilului trebuie să fie realizate în acord cu standardele și garanțiile internaționale formulate în materie – respectiv egalitatea și nediscriminarea, demnitatea umană, autonomia. Garanțiile menționate au constituit fundamentul teoretic pentru analiza unor problematici stringente care afectează exercițiul drepturilor copilului precum: garantarea educației incluzive (cu precizarea conținutului, caracteristicilor și limitelor specifice acesteia), prevenirea și gestionarea situațiilor de conflict (în special a situațiilor de bullying și cyberbullying), asigurarea implicării responsabile și a participării copiilor în adoptarea deciziilor care îi privesc, elaborarea de politici anti-violență la nivelul unității de învățământ. În relație cu ultimul punct, unitățile de învățământ pot insera informații privitoare la modele de conduită dezirabile a fi aplicate în relaționarea cu copiii astfel încât drepturile acestora să fie respectate (în special cu privire la creșterea nivelului de conștientizare a personalului angajat și a candidaților la politicile de protecție a copiilor). 
 
Cel de-al doilea curs al Sesiunii de formare a urmărit aprofundarea temei educației incluzive și a prevenirii segregării școlare accentuând barierele care pot fi identificate în implementare. Educația incluzivă impune corolarul direct al prevenirii segregării școlare și implică o abordare intersecțională a criteriilor rasei, etniei, dizabilității în cadrul general al protecției și promovării drepturilor copilului. Conform Organizației Națiunilor Unite (ONU) elementul central al limitărilor implementării educației incluzive constă în neînțelegerea sau nepunerea în aplicare a modelului de abordare a dizabilității bazat pe drepturile omului, potrivit căruia cauza excluderii persoanelor cu dizabilități este reprezentată mai degrabă de obstacolele din cadrul comunității și societății decât deficiențele personale. Reprezentanții Institutului au evidențiat că principala provocare existentă în momentul de față la nivel național în domeniul implementării educației incluzive constă în integrarea în învățământul de masă a copiilor cu cerințe educaționale speciale, în acord cu exigențele principiului interesului superior al copilului, cu respectarea egalității și nediscriminării și ținând cont de particularitățile derivate din condiția fizică sau psihică de care suferă copilul. 
 
Totodată, a fost aprofundat subiectul prevenirii și combaterii violenței psihologice-bullying prin analiza punctuală a dispozițiilor cuprinse în Ordinul nr. 4343/2020 al Ministerului Educației și Cercetării Științifice privind aprobarea normelor metodologice privind violența psihologică – bullyingul. Informațiile diseminate în această secțiune a cursului au vizat, în primul rând, delimitările conceptuale aferente noțiunilor de bullying și cyberbullying. Ambele noțiuni sunt explicitate extensiv în normele metodologice, lăsând deschisă posibilitatea de a include în sfera de cuprindere a acestora orice alte comportamente emergente care aduc atingere integrității fizice sau psihice a copiilor. Fenomenul bullyingului a fost analizat și din perspectivă procedurală, reprezentanții Institutului accentuând rolul echipei multidisciplinare și interinstituționale în gestionarea actelor de bullying în unitățile de învățare. În egală măsură, au fost evidențiate atribuțiile Grupului de acțiune antibullying în gestionarea situațiilor de bullying, fiind prezentat traseul sesizărilor înregistrate în materie – de la prima etapă (cea a primirii sesizărilor) și până la cea din urmă etapă constând în indicarea, de către Grupul de acțiune, a posibilelor căi de urmat (conștientizarea efectelor negative; medierea conflictelor și împăcarea; evaluarea psihologică a copiilor implicați; consilierea psihologică a tuturor elevilor implicați; implicarea tuturor părților în activități educative specifice-joc de rol relevant). 
 
Ultima parte a cursului a avut caracter interactiv, fiind dezbătute cazuri extrase din activitatea profesorilor Școlii Sf. Nicolae privitoare la diferențierea corectă dintre uzul și abuzul de drept în exercitarea drepturilor copiilor, dezvoltarea de mijloace pertinente pentru prevenirea și combaterea abandonului școlar, metode de asigurare a educației incluzive în favoarea copiilor care suferă de discalculie/dislexie sau a copiilor aparținând minorităților etnice, tehnici de consolidare a gradului de coeziune dintre principalii actori implicați în promovarea și protecția drepturilor copilului (părinții și educatorul/profesorul/învățătorul) prin implementarea modelului de comunicare non-violentă, instrumente pentru protecția drepturilor copiilor în mediul virtual. 
 
În partea finală a Sesiunii de formare participanții au achiesat că protecția și promovarea drepturilor copiilor reprezintă o responsabilitate a autorităților și instituțiilor cu atribuții în domeniul educației care implică o abordare multidimensională, aptă să asigure nediscriminarea în exercițiul drepturilor copilului, precum și protecția integrității fizice și psihice a copilului sau demnitatea acestuia. 
 
 
 
Sesiune de formare cu tema Insights at IRDO având ca beneficiari studenții Facultății de Drept a Universității București
 
La solicitarea Asociației Studenților în Drept ai Universității București, Institutul Român pentru Drepturile Omului a oferit o Sesiune de formare studenților Facultății de Drept a Universității București având ca obiectiv prezentarea particularităților de funcționare și statut juridic ale Institutului Român pentru Drepturile Omului.
 
Reprezentanții Institutului au evidențiat în partea introductivă a prelegerii, contextul istoric în care s-a înființat Institutul - prima instituție națională de drepturile omului din România care a reprezentat un model juridic și instituțional pentru instituțiile naționale de drepturile omului apărute ulterior. Institutul a fost înființat prin Legea nr.9/1991 în contextul evoluției societății românești de la regimul comunist la cel democratic, având rolul de a funcționa ca o punte de legătură între autoritățile și instituțiile publice (pe de o parte) și cetățeni/societatea civilă (pe de altă parte). 
 
Particularitățile organizatorice și funcționale ale Institutului au fost analizate din perspectiva standardelor impuse de Principiile de la Paris referitoare la statutul instituțiilor naționale de drepturile omului. În mod special, a fost prezentat mandatul Institutului – orientat către realizarea funcției de promovare a drepturilor omului, concretizând în conținutul său activități de cercetare, formare, informare, educație în domeniul drepturilor omului. Din acest punct de vedere observăm că Institutul îndeplinește cerința stabilită de Principiile de la Paris conform căreia o instituție națională trebuie să aibă un mandat cât mai larg posibil, care să fie clar prevăzut într-un text constituțional sau legislativ, precizând componența și sfera sa de competență.
 
De asemenea, studenților le-a fost prezentată fiecare arie tematică de activitate a Institutului, împreună cu activitățile de cercetare, formare, informare, educație întreprinse în legătură cu respectiva arie tematică. Reprezentanții Institutului au precizat relevanța activităților desfășurate în legătură cu fiecare arie tematică în contextul provocărilor existente în societatea românească și utilitatea socială a menținerii acestor activități.
 
În egală măsură, reprezentanții Institutului au informat participanții asupra activității de cercetare întreprinse și sintetizate în publicații având teme de actualitate precum violența împotriva femeilor, gestionarea schimbărilor climatice, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului etc. În aceeași ordine de idei, studenților le-a fost prezentată activitatea Revistei „Drepturile Omului” prin ilustrarea lucrărilor publicate în conținutul acesteia, fiind totodată marcată indexarea acesteia în baze de date internaționale ca urmare a demersurilor întreprinse de redacția Institutului.
 
Pentru a asigura o mai bună înțelegere a sistemelor de protecție a drepturilor omului existente la nivel internațional și regional-european, reprezentanții Institutului au realizat o informare asupra principalelor instrumente și mecanisme aferente sistemului Organizației Națiunilor Unite, sistemului Consiliului Europei, respectiv sistemului Uniunii Europene de protecție a drepturilor omului. În acest sens, au fost menționate Declarația universală a drepturilor omului, Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene etc. 
 
Un alt aspect de interes pentru participanți l-a reprezentat modalitatea de informare către organismele internaționale realizată de Institut. Reprezentanții Institutului au exemplificat modalitățile concrete prin care Institutul realizează informarea în domeniul drepturilor omului în relație cu forurile internaționale, precizând în acest sens, raportările pe aspecte tematice sau completarea de chestionare privind problematici specifice din domeniul drepturilor omului.
 
Finalul Sesiunii de formare a fost marcat de o secțiune de dezbateri interactive în cadrul cărora participanții au solicitat lămuriri suplimentare referitoare la organizarea și funcționarea Institutului și la modus operandi implementat de Institut în relația cu cetățenii. În acest sens, a fost prezentată activitatea de relaționare cu publicul, fiind expuse detaliile privitoare la exercitarea dreptului la petiționare al cetățenilor în relația cu Institutul. De asemenea, a fost evidențiată dimensiunea corelată activității de informare a cetățenilor prin campaniile realizate de Institut pe diferite teme de interes precum libertatea de informare, gândire și exprimare, demnitate la locul de muncă, prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor. 
 
 
 
Sesiune de formare Restrângeri și limitări ale exercițiului drepturilor omului în perioada pandemiei de COVID-19 realizată cu elevii și profesorii din cadrul Centrului Regional de Resurse pentru Educație Civică care acționează la nivelul Casei Corpului Didactic Bacău 
 
La solicitarea beneficiarilor (elevi și profesori ai Centrului Regional de Resurse pentru Educație Civică), Institutul Român pentru Drepturile Omului a desfășurat, în format online, sesiunea de formare Restrângeri și limitări ale exercițiului drepturilor omului în perioada pandemiei de COVID-19. Reprezentanții Institutului au prezentat temeiul legal privitor la restrângerile și limitările de drepturi și libertăți, analizând dispozițiile relevante cuprinse în instrumentele juridice internaționale (Declarația universală a drepturilor omului, Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene) și în Constituția României.
 
Beneficiarilor le-a fost explicitată distincția dintre caracterul fundamental și caracterul absolut al drepturilor omului, menționându-se drepturile care sunt încadrate în categoria jus cogens în acord cu standardele internaționale și naționale (interzicerea torturii, a tratamentelor crude, inumane, degradante, interzicerea sclaviei, libertatea religioasă, libertatea de gândire și conștiință). În egală măsură, au fost analizate principalele dispoziții care stabilesc garanții la nivel internațional în ipoteza aplicării restricțiilor și limitărilor exercițiului drepturilor și libertăților (ne referim în principal la articolul 29, paragraful 2 din Declarația universală a drepturilor omului; articolul 4 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, respectiv din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale; articolul 15 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; articolul 52 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene). Din corelarea dispozițiilor conținute în instrumentele juridice menționate anterior rezultă că limitările și restricționările exercițiului drepturilor și libertăților nu pot opera în mod discreționar și arbitrar, ci în temeiul unor garanții obiective precum: legalitate, proporționalitate, necesitate, adecvare, caracter temporar, nediscriminare.
 
O secțiune distinctă a Sesiunii de formare a avut ca obiect analiza articolului 53 din Constituția României care stabilește cerințele necesar a fi îndeplinite cumulativ pentru asigurarea justeței limitărilor/restricționărilor exercițiului drepturilor și libertăților cetățenilor. Dispozițiile generale, cu caracter de principiu conținute în Constituție au fost corelate cu normele prevăzute de OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și al stării de urgență. De asemenea, au fost exemplificate limitările/restricționările exercitării unor drepturi și libertăți în perioada pandemiei de COVID-19 (avem în vedere în mod special libertatea de circulație, dreptul la educație, dreptul la muncă, dreptul la sănătate), raportând aceste exemplificări la normele care determină sediul materiei privind măsurile de gestionare a pandemiei - Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
 
Beneficiarilor li s-a explicat faptul că, deși pot exista situații excepționale care determină, în anumite condiții, aplicarea unor limitări/restricționări acestea vizează exercițiul drepturilor și libertăților și nu existența acestora. Autoritățile publice decidente trebuie să asigure un fin echilibru între restricționarea exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale și aneantizarea efectivă a dreptului/libertății. Astfel, măsurile de gestionare a efectelor pandemiei COVID-19 se impun a viza, în tot cazul, exercițiul drepturilor fără a leza substanța drepturilor și libertăților fundamentale. 
 
 
Curs de formare
 
Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat în format online cursul „Diversitate și toleranță. De la libertatea gândului la libertatea cuvântului” ai cărui beneficiari au fost tinerii  și cadrele didactice de la Colegiul Național „Ferdinand I”, Colegiul Economic „Ion Ghica”, Colegiul „Mihai Eminescu” și Colegiul Național Catolic „Sf. Iosif” din Bacău. Evenimentul a marcat Ziua Internațíonală a Toleranței și a avut scopul de a îndemna tinerii la înțelegere, empatie, acceptare, toleranță și respect reciproc. Sesiunea de formare a fost susținută de Adrian Bulgaru, directorul Institutului Român pentru Drepturile Omului.
 
Acest curs se înscrie într-o serie de evenimente educative care vor fi organizate de Institutul Român pentru Drepturile Omului în cadrul parteneriatului cu Centrul Regional de Resurse pentru Educație Civică din cadrul Casei Corpului Didactic Bacău. 
 
Cursul organizat de Institut a urmărit să aducă în atenția participanților subiecte precum: respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, demnitate și toleranță, schimbul liber de opinii, principii și valori într-o societate a libertății individuale, dar și a conștiinței civice și cetățenești.
 
De asemenea, activitatea a vizat responsabilizarea elevilor în legătură cu necesitatea de a participa prin propriile acțiuni la crearea un mediu prietenos de educație, care să faciliteze incluziunea și toleranța.
 
 
Sesiune de formare și concurs de procese simulate privind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului 
 
Răspunzând nevoilor de informare în domeniul aspectelor teoretice și practice aferente funcționării Curții Europene a Drepturilor Omului, Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), a participat în calitate de formator, moderator și jurat la evenimentul organizat în data de 28 septembrie de European Law Students’ Association (ELSA).
 
Evenimentul a avut în vedere familiarizarea studenților din anul I cu privire la problematicile juridice care decurg din sistemul Consiliului Europei de protecție a drepturilor omului și în special din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
 
Scopul sesiunii a fost tripartit, fiind orientat către: (1) conștientizarea rolului și relevanței dispozițiilor Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; (2) transmiterea de informații teoretice și practice privind sistemul Curții Europene a Drepturilor Omului; (3) exersarea abilităților de argumentare, retorică, logică juridică. Cele trei dimensiuni au fost avute în vedere de reprezentanții IRDO pe parcursul întregului eveniment, fiind subsumate finalității înțelegerii de către studenți a importanței drepturilor omului pentru societatea românească, respectiv a importanței construirii și promovării unei culturi bazate pe drepturile omului. 
 
Din punct de vedere structural, evenimentul s-a desfășurat pe două coordonate: (1) susținerea unei sesiuni de formare având ca obiect informații privind sistemul Consiliului Europei de protecție a drepturilor omului și (2) desfășurarea concursului de procese simulate având ca punct de plecare cauza Polgar împotriva României
 
Sesiunea de formare a debutat cu o prelegere susținută de reprezentantul IRDO prin care au fost promovate, în principiu, aspecte teoretice privind: înființarea organizației Consiliului Europei; elaborarea, intrarea în vigoare și conținutul Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; înființarea și organizarea Curții Europene a Drepturilor Omului; principiile activității de judecată, efectele și eficacitatea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. 
 
Pornind de la informațiile prezentate, studenții au inițiat o sesiune de dezbateri în cadrul căreia au adresat întrebări pentru a li se clarifica aspecte juridice și tehnice referitoare la jurisdicția Curții Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, studenții și-au exprimat opinia cu privire la aspecte extrase din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și, în special, din coordonatele generale ale speței Polgar împotriva României. Totodată, au fost dezbătute elemente care țin de aplicarea interzicerii torturii, a tratamentelor inumane sau degradante și de exercitarea dreptului la un remediu efectiv. Studenților li s-au explicat standardele de interpretare a celor două drepturi stabilite de Curte pe cale jurisprudențială, fiind avute în vedere în principal cauzele împotriva României.
 
Concursul de procese simulate a reprezentat cea mai interactivă secțiune a evenimentului. Studenții participanți au fost organizați în 10 echipe, fiecare echipă participând activ la o probă constând în elaborarea și susținerea orală a unui text argumentativ pornind de la o ipoteză juridică relaționată cu speța Polgar împotriva României. În efectuarea jurizării, s-a ținut cont de criterii calitative privitoare la: logica argumentării, ineditul și seriozitatea argumentelor, modul de prezentare și abilitatea de a colabora cu membrii echipei. Premiile acordate au constat în publicații editate sub egida IRDO.

 

Sesiune de formare dedicată cadrelor didactice – „Drepturile copilului în lumea virtuală”

În perioada 25 ianuarie-8 februarie, cadre didactice din municipiul Bucureşti şi din judeţele Călăraşi, Mureş, Bistriţa-Năsăud şi Argeş au urmat cursul „Drepturile copilului în lumea virtuală” (în cuantum de 15 ore), care a fost elaborat şi organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului pentru a răspunde nevoilor beneficiarilor.

Perioada şcolarizării online a evidenţiat noi necesităţi de formare ale corpului profesoral, iar IRDO a venit în întâmpinarea acestora, valorificând expertiza proprie şi suplimentând eforturile instituţiilor educaţionale de a consolida competenţele digitale ale profesorilor printr-un suport informaţional de conştienzare a drepturilor.

Numeroasele înscrieri la cursul organizat de Institut denotă necesitatea unui astfel de demers, precum și interesul arătat pentru tematicile propuse, sesiunea de formare îmbinând teoria cu numeroase exemplificări, studii de caz şi aplicaţii, atât în întâlnirile online cât şi asincron.

Prin utilizarea celor mai noi publicații ale organismelor internaţionale, care analizează perioada de pandemie din perspectiva educaţiei (precum studiul „Education during COVID-19 and beyond” elaborat la nivelul ONU şi publicat în august 2020), cursul a analizat modalitatea în care drepturile copilului pot fi exercitate optim sau vulnerabilizate prin utilizarea preponderentă a spaţiului digital în procesul de învăţare. Totodată, au fost abordate aspecte precum: conexiunile dintre dreptul la informare, opinie, sănătate şi, respectiv, dreptul la educaţie, şi s-a urmărit, în fiecare caz, impactul pozitiv al utilizării mijloacelor online de învăţare (acces la un număr mare de surse de informare, posibilitatea de a crea lecţii interactive etc.), fără a ignora, însă, precauţiile necesare pentru a contracara potenţialele efecte negative (selectarea informaţiei utile, protecţia datelor etc.).

În cadrul sesiunii de formare, evaluarea s-a realizat în mod continuu, prin interacţiuni în contextul întâlnirilor online şi prin aplicaţii puse la dispoziție prin intermediul clasei virtuale, iar la finalizarea cursului cunoştinţele nou dobândite ale participanților au fost testate printr-o evaluare finală, tot în regim online.  

 

2020

Sesiune de formare pentru cadre didactice – „Drepturile copilului în lumea virtuală”

În perioada 7-21 decembrie, Institutul Român pentru Drepturile Omului a susţinut o sesiune de formare adresată cadrelor didactice de la nivelul ţării, cu tema „Drepturile copilului în lumea virtuală”. La curs au participat profesori de nivel gimnazial şi liceal (din Bistriţa, Călăraşi, Mureş, Oneşti, Ploieşti), dar şi reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale care acordă asistenţă copiilor din categorii vulnerabile (victime ale violenţei sau traficaţi).

Suportul de curs a fost actualizat pentru a răspunde cât mai adecvat noilor provocări determinate de transferul activităţilor de predare-învăţare-evaluare în online şi a fost extins pentru a putea acorda un un buget de timp optim dreptului la educaţie şi relaţionărilor dintre exercitarea acestuia şi realizarea altor drepturi, în cadrul schimbării de paradigmă intervenite prin noua formă de organizare a procesului educaţional.

Pornind de la categoriile de drepturi (de supravieţuire şi dezvoltare, de protecţie, de participare) şi evidenţiind principiile transversale ale Convenţiei privind Drepturile Copilului, cursul a realizat o trecere în revistă a drepturilor care pot fi consolidate sau fragilizate prin utilizarea mediului online, analizând, alături de participanţi, transpunerea în acţiuni concrete a libertăţilor şi a responsabilităţilor ataşate acestora.

Dezbaterile au conţinut, de asemenea, o temă dedicată în întregime identificării punctelor forte, punctelor slabe, oportunităţilor şi necesităţilor create de învăţarea online, cadrele didactice evidenţiind problematici precum: conştientizarea importanţei protecţiei datelor personale, provocarea de a descoperi şi de a se adapta tipologiilor de învăţare ale elevilor, necesitatea de a sprijini suplimentar grupurile de elevi vulnerabili pentru a actualiza cât mai echitabil dreptul fiecăruia la educaţie etc.

Cursul s-a încheiat cu o sesiune de evaluare finală. Pe lângă completarea unui test formal, aceasta s-a axat pe împărtăşirea în cadrul grupului de participanţi a experienţelor personale de gestionare a problemelor ridicate de şcoala online în condiţii de pandemie, exemplificări care se pot constitui în modele de bune practici.  

 

5-19 octombrie

În perioada 5-19 octombrie, Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat cursul online intitulat „Jocuri nocive şi practici violente în mediul şcolar”, adresat cadrelor didactice. Acesta a avut o durată totală de 15 ore și a fost conceput pe mai multe module, cu timpi variabili de parcurgere: Dreptul la joc şi activităţi recreative - prezentate din perspectiva liniilor directoare menționate în Comentariul nr.17 al Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului; Tipuri de joc cu potenţial periculos; Consecinţele de ordin fizic şi psihologic ale jocurilor violente; Motivaţia copiilor de a se implica în astfel de jocuri; Semnale de alarmă pentru identificarea consecinţelor;  Schematizarea unor proceduri de intervenţie.

Având în vedere complexitatea domeniului, cursul a vizat transmiterea unor cunoştinţe transdiciplinare, care au îmbinat noţiuni de drepturi şi responsabilităţi, cunoştinţe de teorie a jocului educativ, cartografierea jocurilor nocive, precum și elemente de psihologie a copilului și adolescentului.

Prin intermediul platformelor educaționale, la curs au participat cadre didactice din învăţământul primar şi gimnazial din mai multe judeţe (Mureş, Tulcea, Bacău, Covasna, Ilfov), iar sesiunea de formare s-a încheiat cu o evaluare scrisă, prin care au fost valorificate atât cunoştinţele dobândite în cadrul cursului, cât şi experienţa personală a cadrelor didactice de gestionare a situaţiilor de violenţă manifestate prin joc. Cazurile prezentate, precum şi soluţiile identificate  de către participanţi, au reprezentat o contribuţie valoroasă pentru crearea unor schimburi benefice de experienţe, opinii și bune practici.

 

4-18 mai

Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat și susținut cursul online „Jocuri nocive şi practici violente în mediul şcolar”, destinat cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Acesta s-a desfășurat pe parcursul a două săptămâni, a avut o durată însumată de 15 ore și a fost diseminat prin intermediul platformelor educaționale.

Activitățile coordonate de reprezentantul IRDO au vizat elaborarea şi rezolvarea unor exerciţii aplicative prin intermediul webinariilor interactive, având la bază suportul informațional structurat pe module de învățare, care au cuprins printre altele: noţiuni generale de drepturile copilului; prezentarea generală a dreptului la joc şi activităţi recreative;  detalierea conţinutului dreptului la joc (pe baza Articolului nr. 31 din Convenţia ONU privind drepturile copilului şi a Comentariului general nr. 17 a Comitetului pentru drepturile copilului ONU). Totodată, au fost abordate tematici precum tipurile de joc, criterii de alegere a jocului, impactul jocului, conexiunea între dreptul la joc şi alte drepturi; definirea jocurilor nocive; categorii de jocuri cu potenţial de pericol; consecinţe fizice şi psihologice ale jocurilor violente; motivaţia alegerii unor astfel de jocuri; semnale de alarmă şi moduri de intervenţie la nivelul şcolilor.

În încheierea cursului, cadrele didactice au participat la o sesiune de evaluare, atât a noţiunilor nou dobândite şi a utilizării acestora în lucrul efectiv cu elevii, cât și a structurii și conținutului cursului parcurs, concluzia fiind că majoritatea participanților vor prelua şi aplica strategiile de lucru și tipurile de jocuri de cooperare propuse de formator.

La curs au participat cadre didactice de la instituţii şcolare din București: Şcoala Gimnazială „Federico Garcia Lorca”, Şcoala Gimnazială „Grigore Tocilescu”, Şcoala Gimnazială nr. 88, Şcoala Gimnazială nr. 86, Liceul Teoretic „Ştefan Odobleja”, Liceul Teoretic „Decebal”, Liceul Tehnologic „Dimitrie Gusti”.

 

19 martie - 2 aprilie

Pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice şi elevilor care în această perioadă îşi desfăşoară activitatea educaţională prin mijloace alternative, Institutul Român pentru Drepturile Omului pune la dispoziție o sesiune de curs online, pe platforma educaţională Google Classroom.

Cursul „Învăţ online despre dreptul la educaţie” este diseminat prin intermediul colaboratorilor din instituţii şcolare, inspectorate şi case ale corpului didactic și se adresează elevilor claselor V-VII. Materialele educaţionale cuprind aspecte teoretice, sintetizate şi adaptate nivelului elevilor, dar și aplicaţii de tip eseu, quiz, jocuri şi creaţii plastice.

La curs au participat trei şcoli, din trei judeţe (Şcoala Gimnazială „George Poboran”, Slatina; Şcoala Gimnazială „Take Ionescu”, Râmnicu Vâlcea; Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazu”, Pucioasa), care au implicat în activităţile desfășurate cadre didactice și consilieri școlari.

Prin soluţiile creative oferite aplicaţiilor propuse, lucrările copiilor participanţi (din clasele a V-a şi a VI-a) au urmărit înţelegerea drepturilor şi importanța asumării responsabilităților pe care le au. De asemenea, cursul a avut ca obiectiv implicarea activă a tinerilor în promovarea şi protejarea propriului drept la educaţie. 

 

5 martie

„O istorie a discriminării pe înțelesul copiilor” a fost cursul susținut de IRDO la Școala Gimnazială „Prof. Ion Vișoiu” din Chitila, desfășurat în cadrul programului „Școala altfel”, conceput și dedicat elevilor clasei a VII-a.

În cadrul discuțiilor care au antrenat într-un proces de negociere întreg colectivul de elevi, s-a conturat o definiție a discriminării carea fost unanim acceptată. Ulterior, aceasta a fost comparată cu două definiții oficiale ale discriminării prezente în două instrumente de referință în domeniul drepturilor omului: Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Exemplificările tipurilor de discriminare conținute de aceste instrumente au constituit punctul de plecare pentru dezbaterea unor situații discriminatorii întâlnite de copii în clasă, școală sau în societate.

Privind retrospectiv, copiii au fost antrenați într-o călătorie imaginară care a vizat momente istorice cheie pentru tipologia și varietatea formelor de discriminare. Astfel, elevii au identificat  categoriile vulnerabile care, pe parcursul evoluției societății, au avut de suferit sau au fost supuse unor tratamente umilitoare,pe motive diverse de: rasă, culoarea pielii, gen, vârstă, etnie.

 

4, 9 martie

O nouă grupă de cursanți din cadrul Centrelor de Reținere și Arestare Preventivă a parcurs modulul „Prevenirea torturii și a tratamentelor și pedepselor inumane sau degradante”, inclus în programa Institutului de Studii pentru Ordinea Publică și susținut cu ajutorul Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Tematicile vizate în cadrul cursului au inclus: instrumente și mecanisme de drepturile omului de la nivel internațional și regional; Convenția Europeană a Drepturilor Omului; Curtea Europeană a Drepturilor Omului – istoric și procedură; tortura – definiție în sistem internațional (Convenția împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante) și detalierea condițiilor de aplicare a dreptului de a nu fi supus torturii în jurisprudența CEDO; tortura și tratamentele degradante – diferențieri; tratamentele inumane și degradante; exemplificări de tortură, tratamente inumane și degradante săvârșite în detenție; jurisprudența CEDO.

La sesiunea de formare, care s-a desfășurat pe parcursul a două zile, au participat reprezentanți ai Inspectoratelor Judeţene de Poliţie și/sau ai Centrelor de Reţinere şi Arestare Preventivă din Satu Mare, Neamț, Harghita, Arad, Brașov, Teleorman, Giurgiu, Sibiu, Prahova, Caraș-Severin, București, Suceava, Timiș, Bistrița-Năsăud, Gorj, Vaslui, Mureș și Olt.

În încheiere, participanții și-au putut testa și aplica cunoștințele dobândite în cadrul cursului, prin rezolvarea unor problematici propuse de reprezentatul IRDO.

 

18 - 19 februarie

În baza parteneriatului dintre Institutul Român pentru Drepturile Omului și Institutul de Studii pentru Ordine Publică, a avut loc o nouă sesiune de formare a cadrelor de poliție care își desfășoară activitatea în Centrele de Reținere și Arest Preventiv de la nivel național.

Aceasta a avut ca obiectiv cunoașterea de către cursanți a legislației și a mecanismelor internaționale/regionale privind prevenirea și combaterea torturii.

Aspectele teoretice au fost consolidate prin analiza jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a argumentelor juridice dezvoltate de aceasta în funcție de care se identifică nivelul de gravitate specific relelor tratamente.

În cadrul cursului a fost organizat un proces simulat, având ca obiect stabilirea unui algoritm care să permită calificarea corectă, din punct de vedere juridic, a relelor tratamente și a torturii.

La cursul de perfecționare au participat cursanți din București și alte județe ale țării (Timiș, Neamț, Hunedoara, Sibiu, Vâlcea, Harghita, Giurgiu, Mehedinți, Caraș Severin, Botoșani, Satu Mare, Olt, Dolj, Alba).

 

14, 21 februarie

La sediul Institutului Român pentru Drepturile Omului a fost organizat un curs de 6 ore, susținut pe parcursul a două zile, având ca public țintă avocați din cadrul Baroului București.

Tematica, concepută la solicitarea participanților, a vizat domenii de interes pentru profesia și specializarea acestora. Necesitățile identificate privesc explicarea unor concepte din domeniul drepturilor omului, cunoașterea documentelor adoptate la nivel regional (Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene), mai buna înțelegere a categoriilor de drepturi și a evoluției acestora, precum și a unor detalii de procedură în fața instanțelor europene cu jurisdicții diferite, dar cu inevitabile raporturi și influențe reciproce: Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Astfel, cursul „Instrumente și mecanisme regionale de drepturile omului” a fost structurat pe următoarele obiective: scurtă prezentare a evoluției istorice a drepturilor omului, analiza principalelor documente adoptate la nivel internațional și regional care au ca obiectiv protejarea drepturilor și libertăților, informarea asupra mecanismelor de control ale instrumentelor amintite și analiza relației dintre acestea în spațiul european.

De asemenea, dezbaterile au vizat analiza diferențelor și a similarităților dintre cele două instrumente europene de protecție a drepturilor omului – Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. O atenție deosebită a fost acordată analizei comparative a celor două documente; în conținutul analizei au fost identificate unele aspecte de conținut prin intermediul cărora Carta surclasează Convenția: drepturile care modernizează Convenția sau care îi extind câmpul de aplicabilitate.

S-au discutat aspecte de procedură specifice celor două instanțe europene, cu accent pe criteriile de admisibilitate în fața CEDO, precum și interferențele dintre cele două ordini de drept.

Cursul a avut și o importantă componentă practică, dezbaterile fiind concentrate asupra comentării aspectelor evolutive din jurisprudența europeană având ca obiect protecția drepturilor omului.

 

Arhivă: 2017,  2018 2019