Institutul Român pentru Drepturile Omului
Cursuri de formare
Cursuri și ateliere
Drepturile copiilor în procesul judiciar
Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat cu un curs online intitulat „Drepturile copiilor în procesul judiciar” la proiectul educațional „Educație prin și pentru drepturile omului”, derulat de Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacău, prin Centrul Regional de Resurse pentru Educație Civică și American Corner Bacău. Înscriindu-se pe linia mandatului Institutului de valorificare a rezultatelor cercetării prin activități de formare ce urmăresc creșterea nivelului de cunoaștere a drepturilor omului, activitatea, susținută de șefa Sectorului Formare, a fost destinată unui număr de 815 de elevi și 57 de profesori din licee băcăoane.
Conturarea cadrului conceptual și prezentarea actelor normative privind drepturile copilului, cu accent pe Conventia ONU cu privire la drepturile copilului au fost îmbinate cu informații privind legislația internă, instituțiile, organismele și organizațiile din România cu atribuții în acest domeniu și cu aspecte practice concrete vizând prevenirea victimizării și protecția acestei categorii a populației.
Detalierea drepturilor copiilor în cadrul procedurilor de justiție juvenilă precum și discutarea drepturilor copiilor care participă la procedurile judiciare sau la procedurile conexe acestora, în calitate de victime și/sau martori, însoțite de exemple extrase din jurisprudența CEDO, au suscitat în mod deosebit interesul elevilor.
S-a insistat asupra faptului că minorii sunt titulari de drepturi și nu doar beneficiari ai activităților benevole ale adulților dar și asupra faptului că ei au drepturi care sunt însoțite de responsabilități în raport cu drepturile celorlalți. Au fost evidențiate aspecte privind grija ca în aplicarea drepturilor copilului să fie avut în vedere interesul superior al acestuia, preocuparea pentru proceduri adaptate nevoilor copilului, faptul că în funcție de vârstă și capacitatea de discernământ, minorii răspund în fața legii iar privarea de libertate se aplică numai ca o măsură de ultim grad.
Importanța acțiunilor privind educația și formarea tinerilor în dezvoltarea unei culturi a drepturilor omului
Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat, în sistem online, două sesiuni de formare pentru elevii din cadrul Colegiului Național „Ion Constantin Brătianu” din Hațeg, privind rolul și activitatea Institutului din perspectiva instituțiilor naționale de drepturile omului.
Prima parte a sesiunilor de formare s-a axat pe statutul instituțiilor naționale de drepturile omului, urmărindu-se ilustrarea particularităților acestora decurgând din standardele internaționale (Principiile de la Paris adoptate prin Rezoluția Adunării Generale nr. 48/134 din 20 decembrie 1993) și modul în care aceste particularități sunt aplicate la nivel național în organizarea și funcționarea celor mai importante instituții naționale de drepturile omului (Institutul Român pentru Drepturile Omului, Avocatul Poporului, Consiliul de monitorizare a implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării).
A doua parte a sesiunilor de formare a fost consacrată specificului și mandatului Institutului Român pentru Drepturile Omului – prima instituție națională de drepturile omului de la nivel național care a constituit un model juridic-instituțional pentru celelalte instituții cu atribuții în domeniul drepturilor omului care au fost create ulterior.
Relevanța activității Institutului este evidențiată prin promovarea unei culturi a drepturilor omului și prin asumarea rolului de factor de echilibru între autorități și societatea civilă. Exercitând un mandat general de promovare a drepturilor omului având ca scop desfășurarea de activități specifice de promovare a drepturilor omului (cercetare, educație pentru drepturile omului, formare, informare, documentare), Institutul contribuie la realizarea idealurilor demnității umane în contextul societății românești.
Tinerii reprezintă un segment prioritar al acțiunilor desfășurate de către Institut, nu numai pentru că aceștia simt nevoia de a-și cunoaște și a le fi respectate drepturile și de a înțelege că existența propriilor drepturi trebuie dublată de conștientizarea responsabilităților, ci și pentru că informarea și educația pentru drepturile omului contribuie la dezvoltarea acestora în spiritul cetățeniei democratice, ca viitori participanți la viața comunității.
Consolidarea respectului în relația elevi-profesori prin asumarea de responsabilități
Institutul Român pentru Drepturile Omului a desfășurat cursuri de formare în cadrul Colegiului Tehnic de Transporturi Transilvania, Școala Gimnazială „Mihai Vodă”, Școala Gimnazială „Liviu Dan Mociu” și Școala Gimnazială „Gheorghe Șincai”. Aceste sesiuni de formare fac parte dintr-o campanie de susținere a exercitării dreptului la educație în rândul tinerilor. Promovarea drepturilor omului și a responsabilităților asociate pentru elevii din cadrul mai multor unități de învățământ din județul Cluj a avut la bază abordarea actuală și de perspectivă a procesului educațional, care presupune responsabilizarea întregii societăți, inclusiv a tinerilor.
Prin activitățile desfășurate, Institutul a urmărit diseminarea de informații de specialitate prin formare și informare, având ca obiectiv modificarea tiparelor mentale și comportamentale ale elevilor din unitățile de învățământ, în sensul respectării drepturilor omului, sensibilizarea elevilor la problemele specifice domeniului drepturilor omului și explicitarea unor situații concrete în care sunt încălcate drepturi sau libertăți fundamentale.
Educarea și formarea elevilor în spiritul respectării drepturilor omului, a eliminării discriminării și violenței, a proliferării unui climat social bazat pe respectarea valorilor umaniste ale păcii, toleranței, acceptării, incluziunii sociale, participării și asumării de responsabilități constituie un demers care le conferă elevilor informațiile necesare întăririi capacității acestora de a înțelege provocările care apar în cadrul sistemului educațional.
Principalul obiectiv al activităților realizate de Institut face parte din misiunea acestuia privind dezvoltarea unei culturi a drepturilor omului în rândul tinerilor, prin sensibilizarea elevilor față de problemele existente în materia drepturilor omului și modificarea percepției, a atitudinilor și comportamentelor acestora în sensul respectării valorilor umaniste (toleranță, acceptare, nediscriminare etc.)
Sesiunile de formare au vizat în mod special sensibilizarea și conștientizarea tinerilor asupra importanței respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, dar și promovarea unui climat bazat pe înțelegere și respect în cadrul unităților de învățământ.
Egalitatea de șanse și tratament în mediul educațional
Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat în parteneriat cu Centrul Regional de Resurse pentru Educație Civică și Centrul American Corner – Casa Corpului Didactic Bacău, videoconferința cu tema „Egalitate de șanse și tratament în mediul educațional” - susținută de directorul IRDO, dl. Adrian Bulgaru.
Au fost prezentate instrumentele și mecanismele de combatere a discriminării în sistemul de educație: Strategia UNESCO pentru egalitate de gen în și prin educație 2019-2025, Convenția UNESCO privind lupta împotriva discriminării în domeniul învățământului, instrumentele juridice ale Uniunii Euorpene, aspecte ale legislației naționale, precum și principiile care guvernează sistemul învățământului preuniversitar și superior din România.
Pornind de la egalitatea de șanse și nediscriminare, au fost abordate și dezbătute teme precum educația incluzivă, modalități de prevenire a climatului conflictual, a segregării școlare pe motive etnice sau rasiste, a actelor de bullying în contextul promovării și respectării drepturilor copilului în procesul de învățare. În acest context s-a subliniat promovarea și înțelegerea diversității în rândul elevilor și a cadrelor didactice, având în vedere importanța acceptării și integrării diferențelor dintre indivizi, beneficiile pe care diversitatea le poate aduce unei comunități îmbogățindu-i patrimoniul cultural prin adăugarea de noi valori, toate acestea ducând la realizarea unei culturi a drepturilor omului.
Au participat 294 elevi din 11 clase și 17 cadre didactice din cadrul Colegiului Național „Ferdinand I”, Colegiului Economic „Ion Ghica”, Colegiului „Mihai Eminescu”, Liceului Teoretic „Henri Coandă” Bacău și Liceului Teoretic „Spiru Haret” Moinești.
Drepturile migranților și refugiaților: abordări teoretice, provocări și perspective
Institutul Român pentru Drepturile Omului a susținut în format online cursul cu tema Drepturile migranților și refugiaților: abordări teoretice, provocări și perspective. Cursul a avut ca beneficiari elevi și cadre didactice de la Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacău, Colegiul Național „Ferdinand I” Bacău, Colegiul Național Catolic „Sfântul Iosif” Bacău, Liceul Teoretic „Henri Coandă” Bacău, Liceul Teoretic „Spiru Haret” Moinesti, Liceul Tehnologic „Anghel Saligny”.
În cadrul cursului, reprezentanții Institutului au expus principalele coordonate de analiză a statutului juridic aferent refugiaților, migranților, azilanților, persoanelor strămutate intern, explicitând delimitarea conceptuală între aceste categorii conform prevederilor cuprinse în principalele instrumente juridice internaționale aplicabile în materie. În acest sens, au fost avute în vedere Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților, Convenția europeană a drepturilor omului, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Directiva 2011/95/UE.
Reprezentanții IRDO au evidențiat cele mai stringente problematici aferente situației refugiaților, fiind subliniate particularitățile de statut juridic corespunzătoare acestora, precum: ansamblul de drepturi și obligații ale refugiaților, obligațiile corelative ale agenților statali în condițiile acordării protecției internaționale, modalitatea legală de dobândire/de pierdere a statutului de refugiat, conținutul juridic al principiului nereturnării etc.
În partea finală a cursului, reprezentanții IRDO au dezbătut alături de cadrele didactice participante modul în care statutul juridic al refugiaților a fost reconfigurat în contextul crizei din Ucraina, fiind analizate posibile căi de acțiune pentru îmbunătățirea situației refugiaților ucraineni.
Cursuri pentru elevii din învățământul preuniversitar susținute de Institutul Român pentru Drepturile Omului în cadrul Campaniei naționale: Educație și formare în lupta împotriva traficului de persoane - O abordare bazată pe drepturile omului: Liceul „Spiru Haret”, București; Școala „Profesor Ion Vișoiu”, Chitila
În contextul colaborării interinstituționale dintre Institut și Agenția Națională împotriva Traficului de Ființe Umane, reprezentanții IRDO au susținut prelegeri având ca obiect aplicarea abordării bazate pe drepturile omului în studierea fenomenului traficului de persoane.
Tinerilor le-a fost explicată perspectiva Organizației Națiunilor Unite asupra infracțiunii de trafic de persoane, pornind de la principiile prezentate de Navi Pillay, fost Înalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului (mandatul 2008-2014). Aceste principii privesc, inter alia, primatul drepturilor omului; prevenirea traficului prin abordarea cauzelor fundamentale, extinderea protecției și asistenței tuturor victimelor (în loc de incriminare); pedepsirea făptuitorilor și acordarea de reparații victimelor.
Elevilor li s-a explicat că abordarea bazată pe drepturile omului implică protejarea drepturilor victimelor și plasarea acestora în centrul preocupărilor autorităților și instituțiilor publice cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii traficului de ființe uman, urmărindu-se protecția victimei și restabilirea drepturilor care i-au fost încălcate.
De asemenea, în cadrul cursurilor, au fost susținute dezbateri legate de modul în care tinerii pot conștientiza factorii de risc privitori la traficul de ființe umane. Tinerilor li s-a arătat că aspecte precum pandemia de COVID-19, trecerea activităților școlare din mediul fizic în cel online, însingurarea, degradarea relațiilor de familie sau a celor dezvoltate cu mediul școlar sunt factori care facilitează supunerea tinerilor la infracțiunea de trafic.
Reprezentanții Institutului au subliniat că abordarea bazată pe drepturile omului a fenomenului traficului de ființe umane presupune responsabilizarea întregii societăți, inclusiv a tinerilor. Responsabilizarea acestora în vederea contribuirii la prevenirea și combaterea traficului de ființe umane se realizează prin apel la următoarele aspecte: observarea posibililor factori de risc (cauze) și menținerea deschisă a relațiilor interumane și dialogului cu profesorii, membrii familiei, prietenii apropiați; consolidarea relațiilor cu persoanele de încredere și prevenirea apariției sentimentului marginalizării și excluziunii sociale, astfel încât tinerii să poată discerne care sunt acțiunile provenite din partea unui posibil traficant.
În mod special, reprezentanții Institutului au evidențiat ca mijloc de contracarare a traficului de ființe umane recurgerea la valorile de drepturile omului (respectul pentru ființa umană, toleranța, egalitatea și nediscriminarea) deoarece prin intermediul acestora tinerii pot adopta o atitudine potrivită față de victimă.
În plan secundar, au fost prezentate principalele instrumente programatice de la nivel național și internațional care abordează problematica traficului de ființe umane, conținutul acestora fiind adaptat la specificul cognitiv al elevilor din învățământul preuniversitar.
Curs - Libertatea de exprimare și informare
Institutul Român pentru Drepturile Omului a susținut, în format online, cursul cu tema „Libertatea de exprimare și informare”, având ca beneficiar Centrul Regional de Resurse pentru Educație Civică de la nivelul Casei Corpului Didactic Bacău.
Premisele cursului au constat în explicitarea importanței libertății de informare și exprimare pentru societățile democratice. Reprezentanții IRDO subliniat că libertatea de exprimare și informare reprezintă fundamentul oricărei societăți democratice, iar libertatea de exprimare se fundamentează pe libertatea de informare și se exercită prin aceasta.
Informațiile prezentate în cadrul cursului au avut ca punct de plecare dispozițiile articolului 10 din Convenția europeană a drepturilor omului și jurisprudența aferentă. Reprezentanții IRDO au evidențiat aspectele teoretice adiacente prevederilor articolului 10, explicând participanților că dispozițiile acestuia se referă atât la libertatea de exprimare, cât și la libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere.
De asemenea, Institutul a arătat modul și limitele de exercitare a drepturilor circumscrise libertății de exprimare, menționând că exercitarea conținutului libertății de exprimare comportă unele îndatoriri și responsabilități corelative. Astfel, exercitarea libertății de exprimare poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei, a reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.
Alături de participanți, au fost dezbătute aspectele teoretice și practice corespunzătoare ilustrării libertății de exprimare în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului dintre care reținem în mod special: limitările exercitării libertății de exprimare, testul necesității sau criteriile relevante în funcție de care se apreciază necesitatea ingerinței în exercitarea libertății de exprimare și informare, clivajul dintre dreptul la informare a publicului și respectarea drepturilor și libertățile celorlalți, libertatea de exprimare în condițiile accesului la internet.
Sesiune de formare pentru Centrul Regional de Resurse pentru Educație Civică de la nivelul Casei Corpului Didactic Bacău pe tema „Libertatea de exprimare și informare: standarde internaționale, europene și naționale”
Ca urmare a invitației adresate de Centru Regional de Resurse pentru Educație Civică de la nivelul Casei Corpului Didactic Bacău, Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat și susținut în format online o sesiune de formare având ca obiect legătura dintre libertatea de exprimare și informare și modul în care aceasta este reflectată în standardele internaționale, regional-europene și naționale în materia drepturilor omului precum și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Împreună cu participanții la sesiunea de formare (elevi și cadre didactice de la nivelul unităților școlare colaboratoare), reprezentanții Institutului au dezbătut elemente problematice aferente aplicării libertății de exprimare și libertății de informare precum: contextul și necesitatea reglementării libertății de informare și exprimare; elementele de conținut ale reglementărilor internaționale, regional-europene și naționale în materia libertății de informare și exprimare; direcții de interpretare și aplicare a libertății de informare și exprimare prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.
Alături de standardele legale și jurisprudențiale formulate în materie, în cadrul sesiunii de formare au fost dezbătute și probleme de fond referitoare la libertatea de informare și de exprimare, precum: legătura teoretică și practică dintre conținutul celor două libertăți, impactul produs de aplicarea libertății de informare și exprimare asupra altor drepturi și libertăți fundamentale, limitele și restricționările permise în aplicarea acestora, condițiile de manifestare a libertății de informare și exprimare în contextul unei societăți democratice.
În mod special, au fost subliniate regulile de interpretare ale Curții Europene a Drepturilor Omului în privința circumstanțelor susceptibile a servi drept restrângeri, limitări sau restricționări, precum interesul public, testul necesității într-o societate democratică, protecția drepturilor și libertăților altora. Ca aplicații particulare ale libertății de informare și exprimare au fost analizate situațiile referitoare la comunicarea pe internet și spețe recente extrase din jurisprudența CEDO împotriva României.
Sesiuni de formare cu cadrele didactice ale Școlii Gimnaziale Sf. Nicolae din Târgu Jiu pe tema „Pro-activ pentru educație parentală”
La solicitarea Școlii Gimnaziale Sf. Nicolae din Târgu Jiu, Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) a susținut în format online două sesiuni de formare având ca subiect educația parentală. În conformitate cu cadrul conceptual de referință al abordării bazate pe drepturile omului, Institutul a elaborat principalele direcții de analiză ale sesiunilor de formare prin identificarea ca premise de studiu a standardelor internaționale și regional-europene formulate în materie. Ținând cont de principiile stabilite prin Declarația de la Hamburg privind educația adulților, recomandările Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și cele ale Fondului Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite (UNICEF) precum și de recomandările avansate de experții Consiliului Europei, Institutul a evidențiat elementele de educație parentală pozitivă, implementându-le în temele de analiză și sinteză aferente sesiunilor de formare.
În cadrul Sesiunii de formare cursanții au parcurs următoarele aspecte de conținut: (1) Instruirea adulților. Specificul învățării la adulți; (2) Dinamica grupului de adulți; (3) Sugestii metodologice pentru organizarea și desfășurarea activităților de grup cu părinții; (4) Reziliența și resursele personale ale copiilor (pe perioade de vârstă). Sesiunea de formare subsecventă a fost organizată în jurul următoarelor elemente teoretice și practice: (1) Educația pozitivă în dezvoltarea abilităților parentale; (2) Strategii de rezolvare a conflictelor în relațiile de familie; (3) Strategii de gestionare a emoțiilor în relația copil-părinte și în relația profesor-părinte; (4) Strategii de susținere a motivației în învățarea școlară.
Sesiunile de formare au fost organizate pe două coordonate esențiale: (1) informativă - axată pe prezentarea standardelor naționale și internaționale, a politicilor și exemplelor de bune practici aplicabile educației parentale și (2) formativă - care a urmărit identificarea strategiilor și mecanismelor practice care au efecte în domeniul educației parentale. Privitor la partea formativă, aceasta a fost implementată prin parcurgerea temelor de discuții cu caracter aplicativ în relație cu următoarele problematici: strategii de motivare/demotivare în învățarea școlară, cultivarea empatiei, identificarea caracteristicilor corespunzătoare stilului parental optim, metodele pedagogice optime pentru dobândirea conținutului informațional în funcție de specificul vârstei adulte al cursantului etc.
Urmare a analizei instrumentelor juridice naționale dezbătute/adoptate în domeniul educației parentale, Institutul a sesizat insuficiența mijloacelor normative interne aplicabile în acest sens. Ulterior dezbaterilor realizate în cadrul sesiunilor de formare, Institutul a fost solicitat de comunitatea profesorală a Școlii Gimnaziale Sf. Nicolae din Târgu Jiu să coordoneze un Grup de lucru privind educația parentală. Acesta din urmă va avea ca obiect să identifice și să analizeze cele mai stringente problematici conexe domeniului educației parentale și, în special, să dezbată din punct de vedere critic coordonatele generale ale Strategiei Naționale de Educație Parentală „Părinți educați, copii fericiți”.
Sesiune de formare în cadrul Proiectului ERASMUS cu tema Gender Inequality România-Portugalia cu participarea Liceului Teoretic Ion Barbu - București, România și a Agrupamento de Escolas Camilo Castelo Branco - Portugalia
La solicitarea Liceului Teoretic Ion Barbu din București și a Agrupamento de Escolas Camilo Castelo Branco- Portugalia, Institutul a susținut în format online, sesiunea de formare cu tema Gender equality in society and in the education system. Cursul s-a adresat cadrelor didactice ale instituțiilor partenere în proiect precum și elevilor români și portughezi participanți în cadrul proiectului ERASMUS cu tema Gender Inequality, fiind elaborat și susținut în limba engleză.
Conținutul informațional expus în cadrul cursului a fost organizat pe următoarele direcții de analiză: (1) definirea criteriului discriminatoriu al genului și evidențierea implicațiilor sociale ale discriminării de gen; (2) prezentarea fenomenului discriminării de gen și a particularităților acestuia; (3) sublinierea celor mai presante provocări care afectează protecția drepturilor femeii (stereotipuri, prejudecăți, tipare mentale și comportamentale dăunătoare drepturilor femeilor); (4) expunerea succintă a celor mai importante instrumente juridice adoptate la nivel național și internațional în domeniul garantării nediscriminării de gen și a raționamentelor dezvoltate de instanța europeană în soluționarea cauzelor fundamentate pe probleme privitoare la nediscriminarea în funcție de gen; (5) precizarea tipologiilor discriminării de gen (fiind identificate, în special, discriminarea directă, discriminarea indirectă, discriminarea multiplă și discriminarea intersecțională); (6) dezbaterea celor mai stringente problematici care afectează drepturile femeii (cu accent special asupra violenței și hărțuirii); (7) inițiative ale Institutului Român pentru Drepturile Omului în domeniul asigurării egalității de gen la nivelul societății românești. Cu privire la cea din urmă direcție de acțiune, reprezentanții Institutului au prezentat în cadrul cursului două inițiative în materie de egalitate de gen desfășurate în parteneriat cu Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați: Campania pentru conștientizarea hărțuirii morale la locul de muncă și Ghidul privind prevenirea și combaterea hărțuirii morale la locul de muncă, subliniind importanța integrării femeilor pe piața muncii în condiții de egalitate cu bărbații.
Pentru a consolida gradul de interacțiune a cursului, pe parcursul expunerii, au fost inserate aplicații circumscrise temei egalității de șanse dintre femei și bărbații prin care li s-a cerut cursanților să dezbată asupra valorilor umane aflate în centrul garantării egalității și nediscriminării în educație (toleranță, incluziune, solidaritate), dar și asupra semnificațiilor conceptului „educație incluzivă”. Elevii au fost împărțiți în grupuri pentru a comenta asupra celor două teme de discuții, iar concluziile lor au fost analizate de către reprezentanții Institutului și cadrele didactice implicate în proiect.
În partea de concluzii, a fost subliniată importanța asigurării egalității de gen pentru societatea românească și pentru garantarea unui climat de pace și securitate la nivel global.
Sesiune de formare pentru Centrul Regional de Resurse pentru Educație Civică de la nivelul Casei Corpului Didactic Bacău pe tema „Egalitate de șanse și tratament în sistemul educațional”
Institutul Român pentru Drepturile Omului a susținut o nouă sesiune de formare online pentru cadrele didactice și elevii implicați în proiectul având ca obiect educația pentru drepturile omului, coordonat de Centrul Regional de Resurse pentru Educație Civică de la nivelul Casei Corpului Didactic Bacău. Sesiunea de formare a avut ca temă egalitatea de șanse și tratament în sistemul educațional, fiind structurată în jurul explicitării teoretice și a exemplificării practice a principalelor problematici care afectează sistemul educațional din perspectiva garantării egalității și nediscriminării.
Sesiunea a fost organizată pe două coordonate esențiale: (1) teoretică-informativă - referindu-se, în principal, la prezentarea aspectelor normative fundamentale având aplicații în domeniul egalității și nediscriminării și (2) formativă - constând în sensibilizarea tinerilor în sensul respectării valorilor umane care asigură premisele aplicării egalității și nediscriminării (demnitate, toleranță, recunoașterea și promovarea diversității umane etc.).
Pentru a se asigura o mai bună înțelegere a fenomenului discriminării, reprezentanții Institutului au început sesiunea de formare cu definiții și exemple practice ale fenomenului discriminării astfel cum acestea au fost extrase prin raportare la cele mai importante instrumente juridice internaționale, regionale, europene și naționale adoptate în domeniul drepturilor omului. În acest sens, sub îndrumarea reprezentanților Institutului, beneficiarii sesiunii de formare au analizat Convenția UNESCO privind lupta împotriva discriminării în domeniul învățământului, Obiectivele dezvoltării durabile cuprinse în Agenda 2030 și circumscrise domeniului educațional, Strategia UNESCO pentru Egalitate de Gen în și prin educație 2019-2025, Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Legea educației naționale.
În vederea observării aplicabilității practice a dispozițiilor cuprinse în instrumentele juridice precizate anterior, în cadrul sesiunii de formare au fost examinate exemple relevante extrase din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, fiind realizate comentarii asupra respectivelor spețe cu scopul de a sublinia raționamentul Curții în dezlegarea problemelor privitoare la egalitate și nediscriminare evidențiate în cadrul hotărârilor pronunțate.
Reprezentanții Institutului au subliniat faptul că transpunerea în sistemul educațional a garanțiilor egalității și nediscriminării extrase din instrumentele juridice internaționale, europene și naționale analizate anterior se realizează cu ajutorul cultivării educației incluzive. Din perspectiva teoriei drepturilor omului, educația incluzivă prezintă copilul în calitate de subiect activ – titular de drepturi, iar formatorul/profesorul este plasat în postura purtătorului de obligații. Acestea din urmă se referă atât la modul de expunere a conținutului științific, cât și la modul de interacțiune cu elevii.
În secțiunea de concluzii a sesiunii de formare cadrele didactice participante au intervenit pentru a formula observații referitoare la provocările adiacente garantării egalității și nediscriminării, precizând că evoluția socială poate determina apariția de noi criterii discriminatorii care vor conduce la perfectarea cadrului normativ internațional, regional și național existent în materie.
Sesiuni de formare susținute de Institutul Român pentru Drepturile Omului în cadrul Proiectului „Uniți în diversitate! NO DISCRIMINATION”
În temeiul colaborării interinstituționale dintre Institutul Român pentru Drepturile Omului și Uniunea Democrată Tătară, Institutul a continuat implicarea în activitățile Proiectului „Uniți în diversitate! NO DISCRIMINATION” prin realizarea unor sesiuni de formare adresate beneficiarilor – cadrelor didactice și elevilor – având conținutul științific adaptat în funcție de beneficiari.
Sesiunile de formare au fost organizate și desfășurate în acord cu următorul calendar:
• Sesiune de formare cu elevii Școlii Generale Petre Ispirescu
• Sesiune de formare cu profesorii de la școlile și liceele participante în Proiect: Școala Generală Petre Ispirescu, Colegiul Național Ion Neculce, Liceul Teoretic Jean Monnet, Colegiu Național Gheorghe Lazăr, Liceul Teoretic C.A. Rosetti
• Sesiuni de formare cu elevii de la Liceul Teoretic C.A. Rosetti (desfășurate consecutiv, pentru elevii din clasele V-VIII și pentru elevii din clasele IX-XII)
• Sesiuni de formare cu elevii de la Colegiul Național Ion Neculce (desfășurate consecutiv, pentru elevii din clasele V-VIII și pentru elevii din clasele IX-XII)
• Sesiuni de formare cu elevii de la Colegiul Național Gheorghe Lazăr (desfășurate consecutiv, pentru elevii din clasele V-VIII și pentru elevii din clasele IX-XII)
• Sesiuni de formare cu elevii de la Liceul Teoretic Jean Monnet (desfășurate consecutiv, pentru elevii din clasele V-VIII și pentru elevii din clasele IX-XII).
Sesiunile de formare au fost proiectate pornind de la cadrul teoretic general aplicabil în domeniul drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, fiind evidențiate criteriile discriminatorii, tipologiile discriminatorii (discriminarea directă, discriminarea indirectă, discriminarea multiplă, victimizarea sau hărțuirea), standardele internaționale și regionale adoptate în domeniul discriminării, precum și mijloacele efective de prevenire și combatere a fenomenului discriminării. În relație cu acest ultim punct, mijloacele efective de prevenire și combatere a fenomenului de discriminare au fost evaluate în raport de contribuția efectivă a elevilor/profesorilor în identificarea unor mijloace adecvate de abordare. Urmărind principiul adaptării conținutului științific la capacitatea de înțelegere a participanților, structura cursurilor a fost diferită. Astfel, în cazul cursului adresat cadrelor didactice au fost accentuate educația incluzivă, prevenirea și combaterea conflictelor și a segregării școlare – ca obiective urmărite în scopul prevenirii și combaterii discriminării. Pe de altă parte, cursul având ca beneficiari elevii s-a bazat pe evidențierea importanței educației în spiritul valorilor umane (ale toleranței, egalității și nediscriminării, empatiei) și al drepturilor omului – acestea fiind prezentate ca principalele mijloace ale modelării personalității umane în sensul nediscriminării.
În cadrul sesiunilor de formare, Institutul a diseminat informații referitoare la Campania de prevenire și combatere a rasismului „Solidaritatea și pacea nu cunosc frontiere! Tinerii iau atitudine împotriva rasismului!” desfășurată de Institut în perioada 14-27 martie 2022 în acord cu demersurile europene inițiate sub denumirea Săptămânile europene împotriva rasismului. Campania își propune sensibilizarea tinerilor față de efectele negative ale rasismului și cultivarea unui climat de pace și toleranță prin comunicarea mesajelor artistice ale tinerilor exprimate sub diferite forme (videoclipuri, scurte eseuri, poezii etc.).
Sesiune de formare cu Centrul Regional de Resurse pentru Educație Civică de la nivelul Casei Corpului Didactic Bacău privind drepturile migranților și refugiaților: abordări teoretice, provocări și perspective
Luând în considerare evoluțiile recente de la nivel internațional determinate de conflictul din Ucraina, Institutul Român pentru Drepturile Omului a susținut, în format online, o sesiune de formare având ca obiect sensibilizarea tinerilor față de situația refugiaților. În cadrul sesiunii, au fost evidențiate aspecte teoretice privind delimitările conceptuale relevante pentru promovarea și protejarea drepturilor refugiaților, realizându-se o distincție substanțială de conținut teoretic între refugiați, migranți și persoane strămutate intern. De asemenea, au fost prezentate formele de protecție internațională care pot fi solicitate de persoanele refugiate în acord cu normele aplicabile în materie la nivel internațional și regional.
În mod special, a fost relevat principiul nereturnării și implicațiile acestuia în problematicile privitoare la azil, migrație și refugiați. La nivelul Uniunii Europene, armonizarea normelor aplicabile statutului refugiaților sunt prevăzute în Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate. În cadrul sesiunii de formare, a fost realizată studierea dispozițiilor Directivei prin prisma exigențelor legale care particularizează statutul refugiaților și a drepturilor și libertăților care configurează conținutul protecției juridice acordate refugiaților.
În partea finală a sesiunii de formare au fost prezentate recomandările experților ONU avansate în scopul surmontării dificultăților emergente în domeniul migrației și azilului din perspectiva pandemiei de COVID-19 și a crizei umanitare din Ucraina. În privința contracarării efectelor negative ale pandemiei de COVID-19 asupra refugiaților, experții ONU au evidențiat: prevenția, testarea și tratamentul adecvate în adăposturi și tabere; relocarea preventivă din tabere supraaglomerate în locuințe sigure; alimentarea cu apă, canalizare și asigurarea elementelor de igienă în adăposturi, tabere și zone publice; accesul la adăposturi de urgență pentru migranții în tranzit și persoanele fără adăpost; suspendarea evacuărilor din locuințe și adăposturi și prelungirea șederii în adăposturi și centre de primire; măsuri adecvate pentru a răspunde la riscul crescut de violență, inclusiv violența bazată pe gen, din cauza pandemiei. În relație cu criza umanitară din Ucraina, experții ONU au recomandat: protecția populației civile ca prioritate absolută, respectarea dreptului internațional public; aplicarea principiilor umanității, imparțialității, neutralității și independenței în asigurarea asistenței umanitare.
Sesiune de formare privind hărțuirea morală la locul de muncă cu Centrul Regional de Resurse pentru Educație Civică de la nivelul Casei Corpului Didactic Bacău privind hărțuirea morală la locul de muncă
Institutul Român pentru Drepturile Omului a susținut o sesiune de formare adresată cadrelor didactice și elevilor de la liceele și școlile din cadrul Centrului Regional de Resurse pentru Educație Civică de la nivelul Casei Corpului Didactic Bacău având ca temă un aspect specific fenomenului discriminării - hărțuirea morală la locul de muncă.
În cadrul sesiunii de formare, reprezentantul Institutului a subliniat specificul fenomenului hărțuirii morale la locul de muncă, precum și necesitatea discursului despre acest subiect în cadrul societății românești în contextul actual. Urmare a explicațiilor introductive oferite de expertul Institutului, s-a susținut importanța educației tinerilor în domeniul legislației naționale care are ca obiectiv prevenirea și combaterea hărțuirii morale la locul de muncă din următoarele motive: asigurarea unui climat de muncă armonios; respectarea, promovarea și protejarea demnității umane la locul de muncă; garantarea egalității și nediscriminării. În acest sens, beneficiarilor sesiunii de formare li s-a explicat conținutul și modus operandi al Legii nr. 167/2020 privind hărțuirea morală la locul de muncă, fiind subliniate delimitările conceptuale ale noțiunii de hărțuire morală la locul de muncă, precum și exemplificările corelative acestui fenomen.
Analizând principalele elemente de conținut ale reglementării, Institutul a subliniat relevanța abordării bazate pe drepturile victimei în cazul producerii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, prezentând elevilor și cadrelor didactice principalele drepturi ale victimei, cât și pașii procedurali pe care aceasta îi poate urma în scopul restabilirii drepturilor încălcate prin acte de hărțuire morală la locul de muncă.
Deși legislația națională evidențiază drepturile victimei, în cadrul sesiunii de formare au fost dezbătute, în egală măsură, drepturile și obligațiile angajatorului – acesta fiind principalul responsabil în garantarea unui climat de muncă echilibrat și armonios în favoarea angajaților.
În partea concluzivă a sesiunii de formare, Institutul a prezentat demersurile realizate la nivel instituțional și interinstituțional cu scopul diseminării informațiilor referitoare la prevenirea și combaterea hărțuirii morale la locul de muncă prin mijloace legale: (1) lansarea Campaniei IRDO-ANES pentru conștientizarea hărțuirii morale la locul de muncă; (2) elaborarea Ghidului practic IRDO-ANES privind hățuirea morală la locul de muncă.
Sesiuni de formare cu tema „Statutul juridic al apărătorilor drepturilor omului și instituțiile naționale de drepturile omului” pentru personalul Senatului și al Camerei Deputaților
Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat, în sistem online, două sesiuni de formare (fiecare sesiune de formare constând în 2 cursuri) având ca beneficiari personalul din cadrul Senatului și Camerei Deputaților. Sesiunile au fost circumscrise analizei Statutului juridic al apărătorilor drepturilor omului și al instituțiilor naționale de drepturile omului și au fost fundamentate pe rațiunea conform căreia în contextul societății actuale și al provocărilor prezente și emergente, conștientizarea și sensibilizarea publicului larg în privința mecanismelor/indivizilor cu atribuții în domeniul promovării și protejării drepturilor omului sunt aspecte esențiale pentru a cunoaște modalitățile adecvate de prevenire și combatere a eventualelor încălcări de drepturi.
Institutul Român pentru Drepturile Omului este membru activ în Rețeaua Instituțiilor Naționale de Drepturile Omului (European Network of National Human Rights Institutions - ENNHRI) și, în această calitate, a participat în cursul anului 2021 la programul de formare ENNHRI Academy organizat de ENNHRI și de Oficiul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE) destinat personalului de nivel superior și mediu din instituțiile naționale pentru drepturile omului (INDO). Urmare a participării active în cadrul programului ENNHRI Academy, Institutul și-a asumat angajamentul de a disemina informațiile transmise în cadrul sesiunilor de formare.
Ideea centrală a informațiilor transmise în cadrul programului ENNHRI Academy constă în faptul că solidaritatea (instituțională și socială) este perspectiva care trebuie consolidată în relațiile interinstituționale la nivel național, dar și prin raportare la interacțiunea dintre cadrul instituțional și societatea civilă. De asemenea, în scopul consolidării abordării bazate pe drepturile omului se impune diseminarea, pentru conștientizarea relevanței și rolului apărătorilor drepturilor omului și instituțiilor naționale de drepturile omului, a informațiilor prevăzute în curriculumul parcurs în cadrul ENNHRI Academy.
Astfel, problematica apărătorilor drepturilor omului – ca materie de studiu – s-a prezentat pe următoarele coordonate: (1) identificarea structurilor/persoanelor din societate care pot avea, pot fi calificate, în acord cu standardele internaționale, ca apărători ai drepturilor omului; (2) clarificarea atribuțiilor și responsabilităților apărătorilor drepturilor omului; (3) identificarea particularităților apărătorilor drepturilor omului. Referitor la aspectele privind apărătorii drepturilor omului cursul a sintetizat aspectele specifice instituțiilor naționale de drepturile omului, având în vedere că acestea constituie o parte componentă din sfera de cuprindere a apărătorilor. Diferența specifică care caracterizează statutul INDO rezidă în aceea că instituțiile naționale de drepturile omului reprezintă apărători care exercită atribuții în domeniul drepturilor omului în mod formal și în exercitarea unei profesii.
Obiectivele specifice proiectate în elaborarea și susținerea Sesiunilor de formare au constat în următoarele aspecte: (1) eficientizarea modului de aplicare și promovare a drepturilor omului la nivel național; (2) conștientizarea specificului, mandatului și a modului de acțiune a principalelor instituții naționale de drepturile omului de la nivel național; (3) dezvoltarea unui cadru normativ național corespunzător și adecvat reglementării apărătorilor drepturilor omului și consolidarea cadrului normativ național în domeniul instituțiilor naționale de drepturile omului.
Prima parte a Sesiunilor de formare a abordat aspecte descriptive corelative apărătorilor drepturilor omului, realizându-se o analiză integrală a următoarelor problematici: conceptualizarea apărătorilor drepturilor omului, evidențierea particularităților acestora, ilustrarea principalelor studii de caz remarcate în materie. Acestea au fost expuse prin raportare la instrumentul juridic ce reprezintă sediul materiei - Declarația privind dreptul și responsabilitatea indivizilor, grupurilor și organismelor societății de a promova și proteja drepturile omului și libertățile fundamentale recunoscute universal adoptată prin rezoluția Adunării Generale a ONU nr. 53/144 din 9 decembrie 1998. Reprezentanții IRDO au prezentat conexiunea dintre asigurarea unei reglementări juridice riguroase a apărătorilor drepturilor omului și clarificarea statutului juridic al acestora. De asemenea, a fost evidențiat mecanismul Raportorului Special al ONU cu privire la situația apărătorilor drepturilor omului și implicațiile sale asupra promovării și respectării drepturilor apărătorilor.
A doua parte a Sesiunilor de formare s-a axat pe cadrul teoretic și aplicativ al instituțiilor naționale de drepturile omului, urmărindu-se ilustrarea particularităților acestora decurgând din standardele internaționale (Principiile de la Paris adoptate prin Rezoluția Adunării Generale nr. 48/134 din 20 decembrie 1993) și modul în care aceste particularități sunt aplicate la nivel național în organizarea și funcționarea celor mai importante instituții naționale de drepturile omului (Institutul Român pentru Drepturile Omului, Avocatul Poporului, Consiliul de monitorizare a implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării). Reprezentanții Institutului au realizat o prelegere asupra principalelor tipologii ale instituțiilor naționale de drepturile omului în acord cu standardele internaționale actuale și au întreprins o analiză comparativă la nivel național cu luarea în considerare a Principiilor de la Paris și a normativului intern aplicabil în materie. O secțiune distinctă a fost consacrată specificului și mandatului Institutului Român pentru Drepturile Omului – prima instituție națională de drepturile omului de la nivel național care a constituit un model juridic-instituțional pentru celelalte instituții de profil apărute ulterior. Reprezentanții Institutului au precizat raportul de tip special-general care caracterizează relația dintre sfera de cuprindere a instituțiilor naționale de drepturile omului (aspectele speciale) și apărătorii drepturilor omului (aspectele generale).
În partea de concluzii a Sesiunilor de formare reprezentanții Institutului au subliniat că justificarea activităților de predare-învățare referitoare la apărătorii drepturilor omului și instituțiile naționale de drepturile omului rezidă în faptul că cele două constituie principalele mecanisme concepute la nivel internațional, prin intermediul instrumentelor specializate, pentru a asigura promovarea și protejarea drepturilor omului. Ca stat democratic, România trebuie să răspundă în mod articulat și coerent exigențelor formulate de comunitatea internațională prin diseminarea, la nivel național, a informațiilor privitoare la apărătorii drepturilor omului și la instituțiile naționale de drepturile omului.
Sesiune de formare cu tema „Protecția drepturilor copilului. Norme, politici, practici naționale și internaționale pentru organizații și instituții de învățământ și educație” având ca beneficiari personalul didactic, nedidactic, auxiliar al Școlii Gimnaziale Sfântul Nicolae din Târgu Jiu, județul Gorj
La solicitarea beneficiarilor, Institutul Român pentru Drepturile Omului a încheiat un parteneriat cu Școala Sfântul Nicolae din Târgu Jiu, județul Gorj în scopul asigurării educației și formării în domeniul drepturilor omului. Astfel, Institutul Român pentru Drepturile Omului a susținut o Sesiune de formare structurată în două cursuri care au vizat aspecte generale legate de protecția și promovarea drepturilor copilului.
Primul curs al Sesiunii de formare a constat în: elemente de teoria generală a drepturilor copilului (definiția copilului – titular de drepturi, categorii/generații de drepturi, principii de exercitare a drepturilor copilului, obligațiile corelative ale statelor); norme naționale și internaționale în materia protecției drepturilor copilului; particularități privind respectarea drepturilor copiilor în desfășurarea activităților școlare; elemente de educație non-discriminatorie și incluzivă; prevenirea, combaterea și gestionarea situațiilor de conflict: politici anti-violență. Conținutul cursului a avut în vedere standardele Organizației Națiunilor Unite (Convenția ONU privind drepturile copilului) și modul de transpunere al acestora în dreptul național (în special în Constituția României, Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, Legea nr.1/2011 privind educația națională).
În cadrul elementelor de teorie generală a drepturilor copilului reprezentanții Institutului au explicitat semnificația și importanța drepturilor copiilor la protecție. Acestea din urmă sunt exercitate în temeiul politicilor, normelor, orientărilor și procedurilor menite să protejeze copiii de posibilele abuzuri sau rele tratamente, intenționate sau manifestate spontan. Dreptul la protecție al copilului implică formularea de strategii și direcții de acțiune care să permită copilului recunoașterea drepturilor aferente celor 3 generații (civile și politice, economice, sociale și culturale, de solidaritate) prin luarea în considerare a particularităților fizice și psihologice ale copilului ca titular de drepturi. În mod corelativ, în rândul principiilor care orientează punerea în aplicare a drepturilor copiilor, un rol deosebit de important îl are principiul interesului superior al copilului a cărui consacrare în instrumentele juridice interne și internaționale determină considerarea sa ca reverențiar în materie.
În cadrul prelegerii, reprezentanții Institutului au precizat că protecția și promovarea drepturilor copilului trebuie să fie realizate în acord cu standardele și garanțiile internaționale formulate în materie – respectiv egalitatea și nediscriminarea, demnitatea umană, autonomia. Garanțiile menționate au constituit fundamentul teoretic pentru analiza unor problematici stringente care afectează exercițiul drepturilor copilului precum: garantarea educației incluzive (cu precizarea conținutului, caracteristicilor și limitelor specifice acesteia), prevenirea și gestionarea situațiilor de conflict (în special a situațiilor de bullying și cyberbullying), asigurarea implicării responsabile și a participării copiilor în adoptarea deciziilor care îi privesc, elaborarea de politici anti-violență la nivelul unității de învățământ. În relație cu ultimul punct, unitățile de învățământ pot insera informații privitoare la modele de conduită dezirabile a fi aplicate în relaționarea cu copiii astfel încât drepturile acestora să fie respectate (în special cu privire la creșterea nivelului de conștientizare a personalului angajat și a candidaților la politicile de protecție a copiilor).
Cel de-al doilea curs al Sesiunii de formare a urmărit aprofundarea temei educației incluzive și a prevenirii segregării școlare accentuând barierele care pot fi identificate în implementare. Educația incluzivă impune corolarul direct al prevenirii segregării școlare și implică o abordare intersecțională a criteriilor rasei, etniei, dizabilității în cadrul general al protecției și promovării drepturilor copilului. Conform Organizației Națiunilor Unite (ONU) elementul central al limitărilor implementării educației incluzive constă în neînțelegerea sau nepunerea în aplicare a modelului de abordare a dizabilității bazat pe drepturile omului, potrivit căruia cauza excluderii persoanelor cu dizabilități este reprezentată mai degrabă de obstacolele din cadrul comunității și societății decât deficiențele personale. Reprezentanții Institutului au evidențiat că principala provocare existentă în momentul de față la nivel național în domeniul implementării educației incluzive constă în integrarea în învățământul de masă a copiilor cu cerințe educaționale speciale, în acord cu exigențele principiului interesului superior al copilului, cu respectarea egalității și nediscriminării și ținând cont de particularitățile derivate din condiția fizică sau psihică de care suferă copilul.
Totodată, a fost aprofundat subiectul prevenirii și combaterii violenței psihologice-bullying prin analiza punctuală a dispozițiilor cuprinse în Ordinul nr. 4343/2020 al Ministerului Educației și Cercetării Științifice privind aprobarea normelor metodologice privind violența psihologică – bullyingul. Informațiile diseminate în această secțiune a cursului au vizat, în primul rând, delimitările conceptuale aferente noțiunilor de bullying și cyberbullying. Ambele noțiuni sunt explicitate extensiv în normele metodologice, lăsând deschisă posibilitatea de a include în sfera de cuprindere a acestora orice alte comportamente emergente care aduc atingere integrității fizice sau psihice a copiilor. Fenomenul bullyingului a fost analizat și din perspectivă procedurală, reprezentanții Institutului accentuând rolul echipei multidisciplinare și interinstituționale în gestionarea actelor de bullying în unitățile de învățare. În egală măsură, au fost evidențiate atribuțiile Grupului de acțiune antibullying în gestionarea situațiilor de bullying, fiind prezentat traseul sesizărilor înregistrate în materie – de la prima etapă (cea a primirii sesizărilor) și până la cea din urmă etapă constând în indicarea, de către Grupul de acțiune, a posibilelor căi de urmat (conștientizarea efectelor negative; medierea conflictelor și împăcarea; evaluarea psihologică a copiilor implicați; consilierea psihologică a tuturor elevilor implicați; implicarea tuturor părților în activități educative specifice-joc de rol relevant).
Ultima parte a cursului a avut caracter interactiv, fiind dezbătute cazuri extrase din activitatea profesorilor Școlii Sf. Nicolae privitoare la diferențierea corectă dintre uzul și abuzul de drept în exercitarea drepturilor copiilor, dezvoltarea de mijloace pertinente pentru prevenirea și combaterea abandonului școlar, metode de asigurare a educației incluzive în favoarea copiilor care suferă de discalculie/dislexie sau a copiilor aparținând minorităților etnice, tehnici de consolidare a gradului de coeziune dintre principalii actori implicați în promovarea și protecția drepturilor copilului (părinții și educatorul/profesorul/învățătorul) prin implementarea modelului de comunicare non-violentă, instrumente pentru protecția drepturilor copiilor în mediul virtual.
În partea finală a Sesiunii de formare participanții au achiesat că protecția și promovarea drepturilor copiilor reprezintă o responsabilitate a autorităților și instituțiilor cu atribuții în domeniul educației care implică o abordare multidimensională, aptă să asigure nediscriminarea în exercițiul drepturilor copilului, precum și protecția integrității fizice și psihice a copilului sau demnitatea acestuia.