Institutul Român pentru Drepturile Omului
Nediscriminare
Drepturile omului sunt inerente fiecărei persoane, fără discriminare, iar dreptul la egalitate şi la nediscriminare sunt principiile fundamentale care stau la baza legislaţiei privind drepturile omului.
Chiar art. 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului stipulează că „Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de celelalte în spiritul fraternităţii.”
Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale, precum şi Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, care au fost adoptate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 16 decembrie 1966, menţionează şi ele principiile de baza ale egalităţii si nediscriminării de niciun fel in ceea ce priveşte exercitarea tuturor drepturilor civile, economice, sociale, culturale de care trebuie sa se bucure orice fiinţă umană.
Caracterul universal al drepturilor omului presupune recunoaşterea fără niciun fel de restricţii a diversităţii umane, care indiferent de deosebirile dintre indivizii aparţinând unor rase, etnii, categorii de vârstă, comunităţi religioase sau de altă natură nu oferă niciun argument pentru manifestări de excluziune şi discriminare sau forme de intoleranţă şi agresivitate.
Art. 14 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind interzicerea discriminării subliniază faptul că exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de Convenţie trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, apartenenţă la o minoritate naţională sau orice altă situaţie.
Cu toate acestea, discriminarea rasială, etnică, religioasă, manifestată în viaţa de zi cu zi împiedică progresul pentru milioane de oameni din întreaga lume.
Rasismul şi intoleranţa pot lua diverse forme – de la negarea principiilor de bază ale egalităţii oamenilor la alimentarea urii etnice ce ar putea duce la genocid.
Din acest motiv, Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat oficial data de 21 martie ca fiind Ziua Internaţională pentru eliminarea discriminării rasiale, zi care marchează şi începutul Săptămânii de solidaritate cu popoarele care luptă contra rasismului şi discriminării rasiale, organizată anual, la iniţiativa Adunării Generale a ONU, începând cu anul 1979, al cărei scop este conştientizarea consecinţelor negative ale discriminării rasiale.
De asemenea, se urmăreşte găsirea unor căi pentru combaterea discriminării rasiale şi promovarea toleranţei. Eliminarea discriminării rasiale este şansa de a construi o lume a dreptăţii şi a egalităţii, în care xenofobia şi intoleranţa să nu existe. O pace durabilă poate fi construită doar pe premisa că toţi oamenii au drepturi egale şi demnitate, indiferent de etnie, sex, religie, statut social sau alt statut.
Consolidarea rolului INDO-urilor ca mecanisme de protecție pentru apărătorii drepturilor omului în Europa
În data de 26 septembrie 2024, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la dezbaterea internațională în format online „Consolidarea rolului instituțiilor naționale pentru drepturile omului (INDO) ca mecanisme de protecție pentru apărătorii drepturilor omului în Europa”, organizată de Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului. Evenimentul a avut ca obiective creșterea gradului de conștientizare cu privire la concluziile Raportului ENNHRI pe această temă; facilitarea schimbului de idei și experiențe dintre membri; analizarea și explorarea recomandărilor cheie și identificarea de oportunități viitoare pentru consolidarea capacității INDO-urilor în protecția apărătorilor drepturilor omului.
În mai 2024, ENNHRI a organizat un eveniment conex la Adunarea Generală a Alianței Globale a Instituțiilor Naționale pentru Drepturilre omului reunind membri ai ENNHRI și actori relevanți care lucrează în domeniul protecției apărătorilor drepturilor omului. Ideile și recomandările exprimate în timpul evenimentului au fost consolidate într-un raport care conține atât bunele practici, cât și lacunele existente în protecția apărătorilor drepturilor omului (ADO) precum și nevoile identificate de instituțiile naționale pentru drepturile omului.
În cadrul dezbaterii au fost prezentate bune practici și a avut loc un schimb de idei cu privire la recomandările INDO-urilor și ENNHRI formulate în raportul mai sus menționat. Totodată, au fost subliniate activitățile membrilor și domeniile prioritare de lucru atunci când se monitorizează spațiul civic și se protejează apărătorii drepturilor omului la nivel național. S-a discutat și despre o posibilă activitate comună viitoare a ENNHRI și a INDO- urilor pentru o protecție mai puternică a apărătorilor drepturilor omului, inclusiv prin intermediul unui potențial proiect pe această temă.
Reprezentanții instituțiilor naționale pentru drepturile omului au subliniat nevoia de consolidare a capacităților lor și de a beneficia de un mediu favorabil atunci când lucrează la protecția drepturilor apărătorilor drepturilor omului. Acest lucru este vital în lumina creșterii amenințărilor și piedicilor cu care se confruntă INDO-urile atunci când se implică în spațiul civic, în calitate de apărători ai drepturilor omului. Este astfel necesară intensificarea cooperării și sprijinirea activității INDO-urilor prin activități comune de consolidare a capacităților, sprijinirea pentru monitorizarea respectării drepturilor și pentru crearea unei platforme care să reprezinte vocea unificată a INDO-urilor. S-a propus intensificarea unei activități de advocacy eficiente la nivel regional, precum și realizarea unui model pentru un mecanism regional de protecție. Se are în vedere și un viitor proiect pentru consolidarea protecției apărătorilor drepturilor omului.
Consolidarea sprijinului și protecției apărătorilor drepturilor omului pentru mediu
Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 8 octombrie 2024 la întâlnirea pregătitoare pentru inițiativa organizării în 2025 a unui Forum European privind acordarea de sprijin și protecție apărătorilor drepturilor omului pentru mediu. Evenimentul, organizat de Biroul Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) în parteneriat cu Programul ONU pentru Mediu (UNEP), Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite (UNECE) , Consiliul Europei și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), a avut loc la Casa ONU din Bruxelles și s-a desfășurat în format hibrid.
În cuvântul de deschidere, d-na Elena Kountouri Tapiero, reprezentant regional interimar al Biroului Regional al OHCHR pentru Europa, a subliniat cooperarea la eveniment a raportorului special al ONU pentru apărătorii drepturilor omului pentru mediu în temeiul Convenției de la Aarhus, dl. Michel Forst, și a raportorului special al ONU pentru schimbările climatice și drepturile omului, dna Elisa Morgera. „Le mulțumesc raportorilor speciali ONU, factorilor de decizie din UE, părților interesate ale societății civile, cadrelor universitare și în special apărătorilor drepturilor omului pentru mediu pentru că s-au alăturat acestei întâlniri de la Bruxelles și online, pentru a se angaja într-o discuție despre provocările tot mai mari cu care se confruntă în regiune toți cei care se implică pentru exercitarea dreptului nostru comun la un mediu curat, sănătos și durabil” – a declarant d-na Tapiero.
În cadrul evenimentului a fost evidențiată necesitatea consolidării sprijinului și protecției apărătorilor drepturilor omului pentru mediu. Aceștia sunt în mod deosebit vizați și afectați de tendința de restrângere a spațiului civic și de curentele politice defavorabile măsurilor progresiste de mediu și activismului în acest domeniu, manifestate într-o serie de state europene. Aceste tendințe sunt documentate de rapoartele Comisiei Europene, Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), de Raportorul Special al ONU pentru apărătorii drepturilor omului, dar și de către organizațiile societății civile. Se înregistrează tot mai multe restricții la libertatea de asociere, inclusiv dizolvarea asociațiilor pe motive de legislație împotriva terorismului și a securității naționale; restricții ale libertății de exprimare și de întrunire pașnică, de la interzicerea demonstrațiilor la măsurile polițienești disproporționate, supravegherea și urmărirea penală a protestatarilor și activiștilor; hărțuirea juridică, inclusiv prin procese strategice împotriva participării publice (SLAPP), atât de către actori de stat, cât și privați.
În acest context, raportorul special al ONU pentru apărătorii de mediu în temeiul Convenției de la Aarhus a evidențiat un tipar tot mai mare de atacuri, represalii, cadre juridice restrictive, represiune și incriminare care vizează apărătorii drepturilor omului pentru mediu. Cel mai recent raport al acestuia privind promovarea și protecția drepturilor omului în contextul schimbărilor climatice a evidențiat mai multe provocări la adresa participării și accesului la informații care frustrează procesele de luare a deciziilor privind schimbările climatice la toate nivelurile. Asigurarea unui mediu sigur și favorabil, în care apărătorii drepturilor omului să poată acționa fără amenințări, restricții și insecuritate, este esențială pentru exercitarea dreptului la un mediu curat, sănătos și durabil. A fost subliniată necesitatea de a proteja tinerii apărători ai mediului și tinerii din cadrul societății civile așa cum se solicită și în Recomandarea Consiliului Europei privind protejarea tinerilor, a societății civile și sprijinirea participării acestora în procesele democratice.
Printre principalele obiective ale întâlnirii s-au numărat: facilitarea unui schimb cu privire la cele mai presante și emergente provocări cu care se confruntă apărătorii drepturilor omului din regiune pentru promovarea dreptului la un mediu curat, sănătos și durabil, inclusiv pentru exercitarea drepturilor lor la participare, acces la informații și acces la justiție în domeniul mediului; analizarea mecanismelor și inițiativelor existente de sprijin și protecție relevante; identificarea nevoilor critice și a lacunelor în sprijinul și protecția apărătorilor drepturilor omului în întreaga regiune; identificarea unor acțiuni de consolidare a sprijinului și protecției acestora; discuții preliminare privind inițiativa organizării unui Forum european pe această temă în 2025.
În Revista „Drepturile Omului” nr. 2/2024 IRDO se sintetizează o serie de constatări și recomandă formulate de către Raportorul special al Națiunilor Unite Elisa Morgera în Raportul „Promovarea și protecția drepturior omului în contextul schimbărilor climatice. Accesul la informații privind schimbărle climatice și efectul acestora asupra drepturilor omului”. Documentul a fost prezentat în cadrul celei de a 79-a sesiuni a Adunării Generale a ONU[1].
[1]The report of the Special Rapporteur on the promotion and protection of human rights in the context of climate change, Elisa Morgera, in accordance with Human Rights Council resolution 48/14, 18 iulie 2024, A/79/176 https://documents.un.org/doc/undoc/gen/n24/213/32/pdf/n2421332.pdf
Consultări OSCE-ODIHR privind drepturile persoanelor de etnie Romă și Sinti
În data de 5 august 2024, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la seminarul online de consultări privind documentul aflat în lucru intitulat „Linii directoare pentru Insituțiile Naționale de Drepturile Omului și Organismele de Egalitate în vederea unei mai bune abordări a problematicii drepturilor persoanelor de etnie Romă și Sinti”. În cadrul Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului funcționează Punctul de Contact OSCE pentru problemele romilor și sinti, care lucrează cu guvernele naționale și locale, societatea civilă și organizațiile internaționale pentru promovarea egalității de șanse și protecția drepturilor omului pentru persoanele de etnie romă și sinti.
Întâlnirea s-a desfășurat în două sesiuni; în prima sesiune discuțiile s-au axat pe conținutul și structura documentului, au fost formulate o serie de recomandări pentru îmbunătățirea și finalizarea acestuia și s-a propus ca într-o etapă ulterioară, după publicare, să se realizeze și traduceri în mai multe limbi de circulație internațională pentru o mai mare audiență și vizibilitate.
În cadrul celei de a doua sesiuni a seminarului, Instituțiile Naționale pentru Drepturile Omului și Organismele de Egalitate au făcut schimb de informații privind expertiza și activitatea lor în domeniu și au particpiat la o consultare tip brainstorming cu privire la cum ar putea aceste instituții să-și exercite mai bine și în mod concret atribuțiile conform mandatului lor, pentru o abordare cât mai eficientă a problematicii drepturilor persoanelor rome și sinti.
Cu acest prilej, IRDO a menționat câteva exemple din activitatea sa în domeniu , studiul privind percepția comunității de romi în societatea românească, activitatea Grupului de Lucru pentru promovarea drepturilor femeilor și categoriilor vulnerabile, cursurile de formare și campaniile de combatere a discriminării, rasismului și a discursurilor motivate de ură, de prevenire a abandonului școlar, al segregării în școli și al fenomenului de bullying. S-a menționat și activitatea IRDO în calitate de partener al proiectului „Uniți în diversitate. FĂRĂ discriminare”.
Pe lângă seria cursurilor de formare oferite în cadrul proiectului, IRDO a contribuit cu un capitol în cadrul Ghidului „Drepturile minorităților naționale” – ghid nr. 2, 2023 pentru cadrele didactice, destinat promovării egalității de șanse și unei mai bune cunoașteri de către tineri a specificului minorităților naționale, precum și a rolului lor important în viața comunității. În acest capitol intitulat „O abordare bazată pe drepturile omului în promovarea egalității de șanse, a diversității și a incluziunii în procesul educațional”, IRDO se adresează cadrelor didactice, propunând metode de predare inovatoare pentru înțelegerea diversității și a egalității de șanse, în vederea conturării unei culturi a drepturilor omului în rândul tinerilor. Capitolul prezintă un set de principii menit să ghideze procesul pedagogic, pentru a asigura o mai bună înțelegere de către elevi a șanselor egale și a diversității și formulează recomandări pentru îmbunătățirea planului de predare. Sunt propuse o serie de idei inovatoare privind organizarea de activități extracurriculare pentru promovarea egalității și diversității și combaterea atitudinilor negative și a discursurilor motivate de ură.
În ceea ce privește mecanismul de gestionare a petițiilor, IRDO a inițiat începând cu anul 2022 o clasificare și grupare inovatoare a acestora și pe domeniile tematice legate de atingerea Obiectivelor Dezvoltării Durabile ale Agendei 2030. S-a urmărit astfel integrarea componentei sprijinirii realizării ODD-urilor în activitatea Institutului și realizarea unui barometru pentru a monitoriza barierele care se ivesc în calea atingerii acestora la nivel național.
Masă rotundă „Nediscriminare și desegregare în politicile publice”
Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 22 iulie 2024 la masa rotundă „Nediscriminare și desegregare în politicile publice la nivel național și proiectele de la nivel local”. Evenimentul a fost organizat în format hibrid de către Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și s-a adresat membrilor Comitetului pentru Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, dar și membrilor Comitetului interministerial pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Strategiei de incluziune a cetățenilor romi aparținând minorități rome pentru perioada 2022 - 2027.
Recent a fost adoptat Planul strategic de acțiune al Consiliului Europei pentru incluziunea romilor și travellers 2020 – 2025, care abordează situația defavorizată a romilor, concentrându-se pe promovarea și protejarea drepturilor omului, ale romilor și travellers, combaterea antițigănismului și discriminării, precum și promovarea incluziunii sociale. În contextul accesului la fonduri Euopene pentru aplicarea și implementarea Cartei drepturilor fundamentale a UE în perioada 2021-2027 este necesar ca în România să existe mecanisme eficiente care să asigure respectarea prevederilor Cartei.
Prin programul ROMACT, implementat de Consiliul Europei și Comisia Europeană de peste 10 ani, se intervine la nivel administrativ local pentru asigurarea unor condiții demne de viață pentru toți cetățenii cu resurse financiare limitate, indiferent de etnie.
În calitate de coordonator al Comitetului pentru Carta drepturilor fundamentale a UE, MIPE a organizat acestă masă rotundă pentru a analiza modul în care autoritățile reușesc, la nivel de sistem, să asigure respectarea Cartei, iar la nivel local să asigure condițiile necesare pentru realizarea concretă a unor proiecte, în scopul creșterii implicării autorităților naționale și locale, în vederea protejării drepturilor cetățenilor de etnie romă.
Organizatorii și-au propus să identifice o serie de instrumente de lucru care urmează să fie stocate în cadrul unei biblioteci virtuale de bune practici, și să exploreze noi concepte pentru proiecte de interes comun, în vederea îmbunătățirii abordării sistemice la nivel național, pe baza experiențelor locale dobândite prin programul ROMACT.
Au fost totodată analizate provocările pentru incluziunea socială a persoanelor aflate în situație de vulnerabilitate. Departamentul pentru Relații Interetnice a participat la acest eveniment în calitate de membru al Comitetului interministerial pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Strategiei de incluziune a cetățenilor romi aparținând minorități rome pentru perioada 2022 - 2027. Au fost punctate concluziile și recomandările desprinse ca urmare a celui de al doilea an de implementare a măsurilor din Strategia națională de incluziune a romilor. În intervenția sa, președintele Departamentului a subliniat că este esențială implicarea activă a autorităților publice locale care cunosc cel mai bine problemele comunităților de romi și pot veni cu soluții cât mai aproape de cetățean.
Institutul Român pentru Drepturile Omului a subliniat faptul că, pornind de la istoria comunității rome, analizează stadiul actual al drepturilor romilor în România și promovează importanța cunoașterii culturii și istoriei romilor în societatea românească și necesitatea combaterii stereotipurilor și a segregării în școli. Prin activitatea sa de cercetare, formare, conștientizare și advocacy, Institutul promovează respectarea drepturilor romilor și a categoriilor vulnerabile (femei, fete, femei aparținând minorității rome, copii, migranți, refugiați, persoane vârstnice, persoane cu dizabilități) în spiritul Obiectivului 10 al Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă – reducerea inegalităților.
A fost menționat cu titlu de exemplu studiul întreprins cu privire la percepția comunității rome în societatea românească și a fost prezentată pe scurt activitatea Grupului de Lucru al IRDO pentru promovarea drepturilor femeilor și ale categoriilor vulnerabile, înființat în 2017. Având rolul de liant între factorii de decizie și societatea civilă, IRDO susține armonizarea legislației naționale cu mecanismele și instrumentele internaționale. Institutul oferă cursuri de formare privind drepturile categoriilor vulnerabile și combaterea discriminării și desfășoară anual campanii de combatere a rasismului și xeonofobiei, promovând egalitatea de șanse pentru toți cetățenii. Prin intermediul acestor campanii anuale desfășurate în rândul tinerilor, IRDO combate rasismul, discriminarea și abandonul școlar, analizând cauzele profunde ale acestor fenomene, oferind recomandări de gestionare a acestora și propunând noi modalități de predare pentru cadrele didactice, în vederea dobândirii unei culturi a drepturilor omului în rândul tinerilor.
Studiu comparativ Turcia – România privind drepturile populației de etnie romă
În data de 17 iulie 2024, la Institutul Român pentru Drepturile Omului a avut loc o întâlnire pe problematica drepturilor romilor cu doi cercetători independenți din Ankara, Turcia, (d-na Sueda Uzun și dl. Arda Öke). Cei doi cercetători au solicitat colaborarea Institutului în scopul obținerii de informații pentru realizărea unui studiu comparativ independent privind situația drepturilor persoanelor de etnie romă din Turcia și din România.
Proiectul constă în documentare, informare și cercetare având ca obiectiv un studiu de caz comparativ Turcia – România privind situația tinerelor femei rome cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, capacitatea acestora de a accesa servicii și resurse, precum și stuația drepturilor și libertăților fundamentale pentru această categorie de presoane. În cadrul studiului vor fi identificate barierele existente în calea accesului la educație, la locuințe, la servicii de sănătate și servicii sociale, precum și la angajarea în muncă pentru femeile rome. Totodată va fi analizat rolul statului, al societății civile și al organizațiilor internaționale în asigurarea exercitării depline a drepturilor pentru această categorie vulnerabilă. Vor fi enunțate inițiativele și politicile publice existente față de tinerele femei rome și eficacitatea acestora, cum ar fi Incluziunea Romilor și Cadrul strategic național pentru romi din Turcia și România. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, în parteneriat Comitetul Helsinki din Țările de Jos și Asociația pentru Monitorizarea Drepturilor Egale (AMER). Într-o primă etapă, studiul se va adresa cadrelor universitare, urmând să devină un instrument de lucru pentru cei interesați. Deși proiectul este sprijinit și de către Universitatea Bilkent, unde au studiat cercetătorii, acest studiu reprezintă o cercetare de grup independentă de orice instituție formală.
Cu prilejul acestei întâlniri, cercetătorii au fost informați cu privire la diversitatea activităților întreprinse de Institutul Român pentru Drepturile Omului care vizează drepturile persoanelor de etnie romă, combaterea rasismului și a discriminării (studii, cercetări, articole, cursuri de formare, proiecte desfășurate în cadrul parteneriatelor, campanii de informare și conștientizare). Totodată, IRDO a subliniat faptul că pornind de la istoria comunității rome, Institutul analizează stadiul actual al drepturilor romilor în România promovând importanța cunoașterii culturii și istoriei romilor în societatea românească și necesitatea combaterii stereotipurilor și a segregării în școli.
Dezbatere organizată de Federația Europeană a Părinților și Îngrijitorilor la domiciliu
În data de 12 aprilie 2024, Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Asociația Femeilor din România – Împreună (AFRI) a participat la evenimentul online organizat de Federația Europeană a Părinților și Îngrijitorilor la domiciliu. Federația reunește 19 organizații naționale din diferite state europene și militează pentru recunoașterea muncii neplătite, a muncii informale, pentru protecția socială a părinților, a tinerilor lucrători, precum și a însoțitorilor și îngrijitorilor persoanelor vârstnice. Cu această ocazie s-a constatat faptul că îngrijitorii sunt expuși riscului de a fi marginalizați, mulți dintre ei trăind la limita sărăciei, deși ar trebui să beneficieze de drepturi egale și de protecție în aceeași măsură ca restul cetățenilor.
Federația Europeană a Părinților și Îngrijitorilor la domiciliu reprezintă părinții și îngrijitorii de la nivel european și este pluralistă și non-politică. Aceasta informează formatorii de opinie, mediul academic, guvernele, factorii de decizie și toți cei responsabili în elaborarea de politici la nivelul Uniunii Europene și al Organizației Națiunilor Unite, cu privire la drepturile economice, sociale, culturale, juridice și politice ale acestor persoane, adesea neglijate în măsurile și politicile guvernamentale. Federația lucrează cu ONG-uri europene, africane, asiatice, precum și cu organizații din America de Sud și de Nord, și este membră a Platformei europene a ONG-urilor sociale europene și a Lobby-ului european al femeilor.
Dezbaterea s-a axat pe necesitatea recunoașterii drepturilor acestei categorii de persoane și totodată a importanței eforturilor pe care le depun în munca lor. Au fost prezentate cele mai noi evoluții în domeniu din țările participanților (Belgia, Finlanda, Danemarca, Italia, România) și au fost explorate posibile căi de acțiune viitoare pentru exercitarea deplină a drepturilor părinților și îngrijitorilor la domiciliu.
Abordând problematica dreptului la muncă și a efectelor muncii nedeclarate asupra societății și a economiei, IRDO a prezentat cele mai recente recomandări (din martie 2023) ale Comitetului ONU pentru drepturile Economice, Sociale și Culturale pe această temă, adresate României, în special în ceea ce privește munca informală, munca neplătită, decalajele salariale și protecția socială. Totodată, s-au subliniat activitățile și campaniile desfășurate în parteneriat cu AFRI privind combaterea fenomenului muncii neplătite, al economiei informale, dar și al violenței în familie. În acest context, AFRI a exemplificat ca bună practică rezultatele obținute în urma proiectului SERAF de formare în domeniul antreprenoriatului, pentru femeile care și-au întrerupt carierele sau care au fost victime ale violenței domestice.
IRDO lansează Campania „NU discriminării rasiale!”
Institutul Român pentru Drepturile Omului a lansat pe 21 martie Campania „NU discriminării rasiale!”, cu participarea școlilor partenere. Campania se desfășoară cu prilejul Zilei Internaționale pentru eliminarea discriminării rasiale, care marchează începutul Săptămânii Solidarității cu popoarele care luptă împotriva rasismului și a discriminării rasiale și al Săptămânii europene de acțiune împotriva rasismului.
Tema aleasă de ONU pentru acest an este: „Un deceniu de recunoaștere, justiție și dezvoltare: implementarea Deceniului internațional pentru persoanele de ascendență africană”.
Cu această ocazie, concursul de creații artistice (grafică, pictură, desene) și de eseuri inițiat în context Campaniei, cu obiectivul de a sensibiliza copiii și tinerii față de problematica diversității raselor umane, a etniilor și a culturilor în vederea depășirii rasismului, se dorește a favoriza o mai bună înțelegere, toleranță, acceptare și respect.
Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului
Ziua de 27 ianuarie reprezintă pentru comunitatea internațională Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului, așa cum s-a stabilit în Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 60/7 din 21 noiembrie 2005.
Institutul Român pentru Drepturile Omului a marcat acest eveniment în 2024 prin realizarea unei prezentări cu scop educativ și susținerea a două cursuri pentru elevii și profesorii Școlii Gimnaziale „Sfânta Cuvioasa Parascheva” din comuna Smârdan, județul Galați și ai Colegiului Economic „Virgil Madgearu” din Galați. Activitățile desfășurate au scos in evidență importanța temei desemnate de ONU pentru acest an, „Comemorarea Holocaustului și Educația”, precum și a nevoii de a promova educația pentru drepturile omului pornind de la recunoașterea „rezonanței îngrozitoare pe care această zi de comemorare o găsește în vremurile noastre”, evidențiată de António Guterres, Secretarul General al ONU.
Au fost abordate atât consecințele grave ale Holocaustului asupra societății umane, cât și importanța dimensiunii educative pentru cunoașterea obiectivă a faptelor istorice concrete. Totodată, s-a urmărit combaterea recurenței unor mesaje motivate de ură și a atitudinilor rasiste, periculoase, mai ales în contextul actual al conflictelor îngrijorătoare ale secolului XXI, cu grave implicații asupra păcii mondiale.
Pe lângă aspectele menționate, prezentarea elaborată de IRDO conține și recomandări bibliografice valoroase. Materialul a fost diseminat în unitățile de învățământ partenere ale Institutului, precum și în rândul unor asociații și fundații pentru tineret. Mai mult, acesta este destinat atât tinerei generații cât și cadrelor didactice, care îl pot utiliza ca suport în procesul de predare.
27 ianuarie - Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului
Tema desemnată de Organizația Națiunilor Unite pentru comemorarea din acest an a Holocaustului este „Acasă și apartenență”, evidențiind drama victimelor și a supraviețuitorilor Holocaustului, care și-au pierdut casele, căldura căminului lor și cărora le-a fost distrus sentimentul de apartenență de către făptuitorii Holocaustului. Ni se reamintește de responsabilitatea fiecăruia de a răspunde cu umanitate victimelor crimelor și atrocităților, de a contracara discursul instigator la ură, antisemitismul, denaturarea și negarea Holocaustului, precum și prejudecățile
Institutul Român pentru Drepturile Omului a marcat comemorarea victimelor Holocaustului realizând un material educativ care abordează atât consecințele grave ale Holocaustului asupra societății umane, cât și importanța combaterii recurenței unor mesaje motivate de ură și a unor atitudini rasiste și neofasciste în contextul actual. A fost subliniată importanța adoptării unei noi rezoluții ONU (A/76/L30) în anul 2022 cu privire la negarea Holocaustului, ca răspuns la recurența mișcărilor neonaziste, rasiste și xenofobe din întreaga lume. Pornind de la ideea că „discursul public a devenit o armă pentru câștig politic cu retorică incendiară care stigmatizează și dezumanizează minoritățile, migranții, refugiații, femeile și orice așa-numit „altul”, conținutul rezoluției îndeamnă statele membre să dezvolte programe de educație care să transmită generațiilor viitoare lecțiile Holocaustului pentru a contribui la prevenirea viitoarelor acte de genocid. Totodată, adresează un îndemn către mass media de a lua măsuri active pentru combaterea antisemitismul și negarea sau denaturarea Holocaustului prin intermediul tehnologiilor informației și comunicațiilor și de a facilita raportarea conținuturilor mesajelor care instigă la ură. De asemenea, au fost prezentate pe scurt Strategia ONU și Planul de Acțiune pentru combaterea discursurilor motivate de ură.
Materialul a fost disemninat în școlile gimnaziale și colegiile naționale partenere, precum și în rândul unor asociații și fundații pentru tineret. Acesta este destinat atât tinerei generații, cât și cadrelor didactice.
27 ianuarie - Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului