Migrație si azil

În ultimii ani, comunitatea internaţională se confruntă cu valuri de migraţie fără precedent, iar situaţia persoanelor care sunt forţate să îşi părăsească locuinţele din cauza conflictelor armate, a sărăciei, a deşertificării sau a unor fenomene climatice extreme trebuie înţeleasă şi gestionată în mod eficient şi responsabil. Ţările în care aceşti oameni îşi caută adăpost din dorinţa şi nevoia de a începe o viaţă mai bună au obligaţia de a le asigura protecţie conform legislaţiei internaţionale. În căutarea unor strategii viabile, trebuie ţinut cont că tocmai aceşti oameni sunt membri vulnerabili ai societăţii, iar drepturile lor pot fi încălcate cu uşurinţă.

Migranţii pot pleca din ţara de origine din motive economice, educaţionale dar şi ca urmare a încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale care le sunt garantate prin documentele internaţionale. Aceste documente asigură protecţia drepturilor tuturor persoanelor cu un grad ridicat de vulnerabilitate, inclusiv drepturile migranţilor, refugiaţilor, azilanţilor, indiferent de statutul lor.

Este necesară crearea unor punţi de comunicare, înţelegerea diversităţii culturale, combaterea discriminării, asigurarea accesului la justiţie, dar mai ales respectarea tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Instrumente
Publicaţii

 

Evenimente

2022

Webinar ENNHRI la nivel înalt „Consolidarea răspunderii în respectarea drepturilor omului la frontiere”
 
În data de 6 iulie 2022, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la webinarul la nivel înalt privind consolidarea răspunderii în domeniul respectării drepturilor omului la frontiere.
 
Prin intermediul Rețelei Europene a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (ENNHRI), instituțiile naționale au colaborat pentru a analiza motivele actualei răspunderi insuficiente la frontiere. Au fost identificate deficiențe în cinci domenii cheie: decalaje structurale, decalaje în investigații, decalaje în accesul la justiție, decalaje în revizuire și prevenire, decalaje în promovarea unei culturi a drepturilor omului. Toate acestea sunt prezentate mai detaliat în raportul ENNHRI „Decalaje în domeniul răspunderii în materie de drepturile omului la frontiere” (decembrie 2021). Raportul recomandă diverse căi de acțiune care pot fi abordate de autoritățile naționale și regionale.
 
În cadrul webinarului au fost explorate soluții pentru eliminarea acestor decalaje, prin analizarea concluziilor raportului, precum și a unor exemple de bune practici conform mandatului specific al fiecărei instituții naționale. A avut loc un schimb de opinii cu privire la obstacolele și oportunitățile privind asigurarea responsabilității privind încălcările drepturilor omului la frontiere și au fost dezbătute posibile modalități de cooperare. 
 
Cuvântul de deschiderea a fost adresat de Sirpa Rautio, Președinte ENNHRI, Institutul Finlandez pentru Drepturile Omului, iar principalele concluzii ale Raportului mai sus menționat au fost prezentate de Eva Tzavala, Președinta grupului de lucru pentru migrație și azil din cadrul ENNHRI, reprezentantă a Comisiei Naționale pentru Drepturile Omului din Grecia.
 
În prima sesiune s-a dezbătut modalitatea prin care diferitele instituții cu atribuții în domeniu pot contribui la o mai mare responsabilitate privind monitorizarea drepturilor omului la frontiere. Printre vorbitori s-au numărat Hanna Machińska, Comisar adjunct pentru Drepturile Omului din Polonia, Birgit van Hout, reprezentat regional pentru Europa în cadrul Biroului ONU pentru Drepturile Omului, Corinna Ullrich de la Direcția generală pentru migrație din cadrul Comisiei Europene, Tineke Strik, membră a Parlamentului European. 
 
Au fost discutate lecțiile învățate din recentele experiențe privind strămutarea forțată a persoanelor ca urmare a situației din Ucraina. S-au evidențiat procedurile transparente de la frontiera Poloniei cu Ucraina în ceea ce privește primirea refugiaților: asigurarea de drepturi egale, servicii sociale, medicale și de cazare. Nu aceeași situație se înregistrează la frontiera cu Belarus, unde se recomandă respectarea standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului, deoarece au fost raportate cazuri de tratamente brutale împotriva migranților, adesea aceștia fiind returnați. 
 
În acest context s-a precizat că despre aceste respingeri la frontiere a vorbit și Raportorul Special ONU privind apărătorii drepturilor omului în 2020 cu ocazia vizitei sale în Croația. Orice persoană poate depune o plângere către ONU, prin intermediul  procedurilor speciale.
 
Din partea Parlamentului European s-a subliniat că statele membre trebuie să acționeze în conformitate cu respectarea drepturilor fundamentale în ceea ce privește returnările forțate la frontiere și că nu trebuie neglijat nici rolul crucial al organizațiilor neguvernamentale și al jurnaliștilor care semnalează astfel de cazuri opiniei publice.
 
În cea de-a doua parte au luat cuvântul reprezentanți ai ONG-urilor, care au vorbit despre încălcări ale drepturilor omului la granițe pe ruta balcanică; Nikola Kovačević, avocat în domeniul drepturilor omului căruia i s-a decernat în 2021 de către Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați distincția Nansen Refugee Award; Razan Ismail, activistă pentru drepturile refugiaților, membru al grupului de experți privind Migrația, Azilul și Integrarea din cadrul Comisiei Europene.
 
La sesiunea de dezbateri, reprezentanții IRDO au precizat necesitatea alocării de resurse financiare și umane apărătorilor drepturilor omului, instituțiilor naționale și organizațiilor neguvernamentale în vederea consolidării rolului acestora privind promovarea și asigurarea respectării drepturilor omului.
 
Documente utile:
 

 

Grupul de lucru privind migrația - ENNHRI

În data de 12 aprilie 2022, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la sesiunea din cadrul Grupului de lucru privind migrația al Rețelei Europene a Instituțiilor Naționale de Drepturile Omului (European Network of National Human Rights Institutions- ENNHRI) în scopul analizării situației refugiaților ucraineni care fug din calea confruntărilor armate. 
 
Grupul de lucru a reprezentat un forum de dezbateri în cadrul căruia au fost abordate aspecte de interes privind respectarea drepturilor refugiaților în contextul conflictului armat din Ucraina și al identificării mijloacelor concrete prin care instituțiile naționale de drepturile omului pot contribui la crearea unui climat de promovare și respectare a drepturilor refugiaților. În cadrul sesiunii Grupului de lucru au fost identificate dificultățile întâmpinate de instituțiile naționale de drepturile omului în gestionarea situației refugiaților (avem în vedere, în special, măsuri de consolidare a protecției minorilor neînsoțiți, mijloace pentru prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, dificultăți legate de înregistrarea refugiaților la intrarea pe teritoriul statelor europene) și au fost discutate posibile instrumente de lucru care vor fi aplicate în viitor în scopul eficientizării protecției refugiaților (s-a ajuns la concluzia că se impune elaborarea unei noi Declarații ENNHRI având ca obiect protecția refugiaților din zone de conflict armat).
 
Institutul a evidențiat modul în care sprijină și promovează drepturile refugiaților ucraineni prin activitățile de educație, cercetare, formare, informare, lobby și advocacy în domeniul drepturilor omului, subliniind măsurile luate de autoritățile naționale și ONG-uri pentru protecția și promovarea drepturilor refugiaților ucraineni.

 

Masă rotundă privind fenomenul imigrației în context de război

La invitația Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Senatul României, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 4 aprilie 2022 la masa rotundă privind reunirea actorilor reprezentativi de la nivel național cu atribuții în gestionarea fenomenului imigrației în contextul acțiunilor militare în curs de desfășurare în Ucraina. 
 
Dezbaterile din cadrul evenimentului au vizat o analiză duală a fenomenului imigrației, fiind avute în vedere reperele stabilite de normele de drept internațional și de drept internațional umanitar, cât și perspectiva abordării bazate pe drepturile omului prin luarea în considerare a stabilirii unui tratament individualizat pentru refugiații din Ucraina. 

 

Declarația ENNHRI privind respectarea și protejarea drepturilor omului în contextul actual

Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale de Drepturile Omului (ENNHRI) a elaborat o declarație cu privire la respectarea și protejarea drepturilor omului și a dreptului umanitar în contextul atacului armat asupra Ucrainei. ENNHRI face apel la solidaritate și cooperare în vederea sprijinirii situației drepturilor omului în Ucraina. De asemenea, ENNHRI salută negocierile pentru încetarea focului și sprijinul acordat de organismele internaționale, precum ONU, OSCE, Consiliul Europei și UE.
 
Textul în limba română poate fi accesat aici.
 
Textul în limba engleză poate fi accesat aici.
 
 
Scrisoare deschisă pentru solidaritate şi pace
 
În contextul actual, Ziua Internațională a Femeii reprezintă o zi a pledoariei pentru pace și securitate. Institutul Român pentru Drepturile Omului, în parteneriat cu Asociația Femeilor din România - Împreună, Asociația Femeilor de Carieră Juridică din Republica Moldova, Asociația ANAIS, PATRIR, CEDROM au lansat o scrisoare deschisă pentru a recunoaște și susține rolul femeilor în menținearea unui climat de pace și securitate. Organismele semnatare inițiază un hub al mesajelor pentru pace și al consemnării experiențelor trăite. Mesajele de  pace și solidaritate,  precum și consemnarea experiențelor trăite în aceste zile vor fi trimise către office@afr.ro sau lilianapagu281@gmail.com și pe pagina de Facebook a președintei Asociației Femeilor din România-Împreună.

 

Participare la ședința Comisiei pentru drepturile omului din cadrul Senatului

În data de 25 februarie 2022, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la ședința de urgență organizată de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, privind stabilirea și monitorizarea respectării drepturilor persoanelor cu statut de azilant sau refugiat din Ucraina în care au fost discutate, analizate și identificate soluții cu privire la informarea solicitanților de azil și refugiaților, intensificarea pregătirilor privind asistența care trebuie acordată, mobilizarea societății civile prin strângerea de alimente și donații, gestionarea situației minorilor neînsoțiți, stabilirea unor standarde minime privind primirea persoanelor care solicită protecție statului român.

 

 

Sisteme de tutelă pentru protejarea copiilor străini neînsoțiți

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) a lansat un raport intitulat „Sisteme de tutelă pentru copiii străini neînsoțiți în UE”. Potrivit documentului, tutela este esențială pentru a asigura bunăstarea copiilor și pentru a se ține cont de interesul superior al acestora, însă UE și statele membre încă se confruntă cu provocări în furnizarea sistemelor de tutelă complete și eficiente pentru copii străini neînsoțiți care ajung în Uniunea Europeană.

Noul raport analizează evoluțiile înregistrate în ultimii șapte ani, fiind bazat pe cercetările FRA, și vizează modalități prin care să se răspundă provocărilor existente și prin care să se îmbunătățească diferitele sisteme de tutelă existente la nivelul Uniunii Europene. Potrivit documentului, statele UE ar trebui:
Să protejeze toți copiii în mod egal. În practică, modul de oferire a sprijinului și tipul de protecție oferită sunt bazate pe statutul copiilor. Potrivit FRA, statele trebuie să aloce resurse suficiente astfel încât copiii străini neînsoțiți să beneficieze de tutori, ca parte a sistemelor naționale de protecție a copiilor, indiferent de statutul acestora. Această obligație este cuprinsă și în Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, ratificată de toate statele membre UE.
Să acționeze în interesul superior al copilului. Tutorii ar trebui să se ocupe de toate aspectele bunăstării copiilor, pentru a se asigura respectarea nevoilor sociale, psihologice, de sănătate, materiale și educaționale ale copiilor.
Să asigure formarea corespunzătoare. În prezent, tutorii nu beneficiază de sprijin pentru formare. În vederea derulării eficiente a activității lor esențiale, aceștia au nevoie de formare sistematică și sprijin continuu.
 
Raportul FRA arată că sistemele de tutelă variază la nivelul statelor UE, responsabilitatea furnizării serviciilor de tutelă aparținând fie autorităților locale, fie centrelor sociale, fie centrelor de recepție. Astfel, abordările pot fi diferite și se poate ajunge la conflicte de interese dacă obligațiile tutorilor se suprapun cu responsabilitățile de îngrijire. 
 
Uniunea Europeană îmbunătățește eficiența sistemelor de tutelă pentru copiii străini neînsoțiți. S-a înființat o rețea europeană de tutelă, iar unele țări au introdus protocoale, orientări și cursuri de formare pentru noii tutori. De asemenea, unele state au îmbunătățit independența tutorilor și au sporit participarea copiilor la deciziile care îi afectează.
 
În plus, strategiile UE privind drepturile copilului și de combatere a traficului de persoane, precum și propunerea de pact privind migrația și azilul ar trebui să contribuie la standardizarea măsurilor de protecție și la consolidarea eforturilor de protecție a copiilor migranți.

 

 
Consultare cu instituțiile naționale de drepturile omului privind promovarea implementării Pactului global privind migrația 
 
În data de 27 ianuarie, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat, în format online, la evenimentul Global Consultation with NHRIs on Advancing Implementation of the Global Compact for Migration, organizat în parteneriat de Alianța Globală a Instituțiilor Naționale de Drepturile Omului (Global Alliance of National Human Rights Institutions, GANHRI) și Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (Office of the United Nations High Commissioner for Human Rights, OHCHR). 
 
Evenimentul a reprezentat un forum de analiză și dezbateri asupra conținutului Pactului global privind migrația, având ca scop atât diseminarea, în relație cu instituțiile naționale de drepturile omului, a principalelor mijloace și instrumente de implementare a normelor cuprinse în Pact, cât și identificarea potențialelor provocări corelative aplicării Pactului.
 
Consultarea a avut în vedere doi piloni principali: (1) sublinierea rolului instituțiilor naționale de drepturile omului în procesul de dezvoltare și implementare a dispozițiilor Pactului global privind migrația, ținând cont de mandatul instituțiilor naționale de drepturile omului (informare, formare, educație și monitorizare în domeniul drepturilor omului); (2) consultarea actorilor relevanți în scopul identificării mijloacelor adecvate pentru implementarea eficientă a Pactului, inclusiv din perspectiva desfășurării, în perioada 10-13 mai 2022, a Forumului Internațional de Evaluare privind  Migrația (International Migration Review Forum-IMRF). Scopul Forumului este de a constitui o platformă globală interguvernamentală pentru analiza progreselor în implementarea Pactului global și atingerea obiectivelor dezvoltării durabile prevăzute de Agenda 2030. Instituit în anul 2022, Forumul Internațional de Evaluare privind Migrația se va reuni la fiecare 4 ani, activitățile desfășurate în cadrul acestuia fiind sintetizate în Declarația de progres convenită la nivel interguvernamental. 
 
Organizatorii au promovat, în cadrul Consultării, următoarele obiective: (1) evaluarea bunelor practici și a experiențelor dezvoltate și asumate de instituțiile naționale de drepturile omului în implementarea Pactului global privind migrația; (2) identificarea oportunităților instituțiilor naționale de drepturile omului de a utiliza Forumul Internațional de Evaluare privind Migrația în scopul implementării pertinente a Pactului la nivel internațional, regional european și național; (3) identificarea preocupărilor și priorităților adiacente fenomenului migrației colective, astfel încât instituțiile naționale de drepturile omului să poată proiecta direcții viitoare de acțiune.
 
Fiecare secțiune a evenimentului a abordat problematica migrației, fiind reiterate informații referitoare la contextul general de formulare și adoptare a Pactului, la dispozițiile și principiile cuprinse în Pact, la abordarea conceptuală generală avansată prin intermediul dispozițiilor Pactului în privința problematicilor aferente fenomenului migrației (în acest sens au fost reprezentative secțiunile având ca obiect prezentarea domeniilor cheie de interes pentru problematica migrației și aplicarea, în relație cu acestea, a abordării bazate pe drepturile omului, precum și identificarea mijloacelor de evaluare a procesului de implementare a Pactului, subliniind contribuția și participarea instituțiilor naționale de drepturile omului).
 
De asemenea, evenimentul a inclus o secțiune aplicativă, de dezbateri pe grupuri, în cadrul acesteia fiind analizate principalele provocări și priorități stabilite de instituțiile naționale de drepturile omului. Dezbaterile s-au axat pe următoarele problematici: experiențele dobândite ca urmare a implementării Pactului global privind migrația; utilizarea Forumului Internațional de Evaluare privind Migrația ca mecanism coerent de monitorizare și aplicare a Pactului; principalele priorități corelate cu problematica migrației în scopul avansării unei strategii cuprinzătoare în materie de către instituțiile naționale de drepturile omului.
 

2021

 
Ghidul ONU pentru formatori: Drepturile omului la frontiere
 
În data de 25 octombrie, IRDO a participat la evenimentul de lansare a Ghidului pentru formatori: Drepturile omului la frontierele internaționale, organizat de Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului și de Biroul ONU pentru Combaterea Terorismului. Evenimentul a fost co-sponsorizat de Elveția, Maroc, Mexic și Danemarca.
 
Ghidul  este un instrument destinat consolidării capacităților celor care lucrează la frontiere și a fost elaborat în concordanță cu Principiile și orientările privind drepturile omului la frontierele internaționale, document elaborat de Înaltul Comisariat pentru Drepturile Omului. Din această perspectivă ghidul oferă și o completare la aceste principii și orientări.
 
Obiectivul principal al documentului este să sprijine Statelor Membre ONU pentru ca gestionarea situațiilor de la frontiere să se bazeze pe respectarea drepturilor omului și a egalității de gen. Autoritățile de la frontiere sunt primele care trebuie să acorde asistență și protecție persoanelor aflate în situații vulnerabile. Dar uneori, chiar și acestea se confruntă cu stresul generat de situații dificile sau de lipsa de personal. Pentru realizarea ghidului au fost intervievați funcționari de frontieră din diverse regiuni, precum și experți în domeniu, iar la baza elaborării acestuia a stat o abordare practică axată pe relevanța drepturilor omului în activitatea autorităților de la frontiere și care trebuie să țină seama de specificul fiecărui caz în parte.
 
În deschidere au luat cuvântul D-na Michelle Bachelet, Înalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Dl. Valdimir Voronkov, Secretar General Adjunct, Biroul ONU pentru Combaterea Terorismului și D-na Christine Loew, Director Adjunct, Divizia pentru Pace și Drepturile Omului din cadrul Departamentului Federal al Afacerilor Externe, Elveția.
 
Relevanța acestui ghid și importanța respectării drepturilor omului la granițe au fost subiecte abordate de Dl. Patrick Engstrom, fost director al Poliției de frontieră din Suedia și fost reprezentant în Consilliul Director Frontex, D-na Maria Gavouneli, Președintă a Comisiei Naționale pentru Drepturile Omului și președintă a Grupul de Lucru pentru Azil și Migrație din cadrul Rețelei Europene a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului. S-a amintit de o serie de încălcări ale drepturilor omului la granițe, fiind prezentată situația recentă de la granița dintre Brazilia și Peru, unde s-a intervenit cu gaze lacrimogene asupra a 400 de migranți printre care se aflau femei și copii. Nu a fost neglijat nici subiectul situației dificile cu care se confruntă autoritățile de la frontieră în condiții de stres și presiune. Au fost semnalate și aspecte ale hărțuirii angajatelor din cadrul poliției de frontieră, acestea confruntându-se cu un stres dublu. Vorbitorii au concluzionat că respectarea drepturilor fiecărei persoane rămâne un factor esențial în gestionarea frontierelor, fiind strâns legată de respectarea statului de drept, precum și a obligațiilor internaționale asumate de către fiecare stat membru. 
 
Evenimentul a fost moderat de doamna Peggy Hicks, director al Diviziei de implicare tematică pentru proceduri speciale și drept la dezvoltare din cadrul Biroului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului. Printre participanți s-au numărat reprezentanți ai statelor membre ONU, ai unor organizații internaționale, reprezentanți ai instituțiilor naționale pentru drepturile omului, ONG-uri.
 
 
 
Respectarea drepturilor migranților la frontiere și rolul instituțiilor naționale pentru drepturile omului
 
În data de 2 iunie, Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) a participat la întâlnirea organizată în format online, desfășurată la nivel înalt, având ca obiect respectarea drepturilor migranților la frontiere și rolul instituțiilor naționale pentru drepturile omului (INDO) în acest demers (High-Level Meeting on Ensuring Respect for the Human Rights of Migrants at Borders: The Role of NHRIs). 
 
Reuniunea organizată de Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale de Drepturile Omului (ENNHRI) a luat forma unui forum de discuții care a avut ca subiecte centrale: protejarea dreptului la azil, condiții adecvate de primire și protecție împotriva detenției arbitrare, violenței și respingerii. De asemenea, reuniunea s-a concentrat asupra viitorului normelor europene elaborate în domeniul migrației și azilului, în special în ceea ce privește situația de la frontiere și rolul INDO de a monitoriza, promova și proteja drepturile omului. 
 
Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în domeniul drepturilor omului, experți în domeniul migrației, cadre didactice, precum și actori regionali cheie (reprezentanți ai Consiliului Europei și Uniunii Europene). Fiecare participant, a reflectat, din perspectivă personală, modalități de abordare ale unor aspecte conexe subiectului migrației: Caroline Fennell – comisar, Comisia Irlandeză pentru Drepturile Omului și Egalitate  –  a prezentat obiectivele întâlnirii și coordonatele dezbaterii; Eva Tzavala, președinta Grupului de lucru pentru azil și migrație al ENNHRI, ofițer juridic la Comisia Națională pentru Drepturile Omului din Grecia, a evidențiat unele direcții generale de analiză ale fenomenului migrației cuprinse în raportul comparativ al ENNHRI privind drepturile migranților la frontiere, constatând următoarele: (1)  încălcările drepturilor migranților la frontiere persistă, în timp ce statele nu sunt dispuse să abordeze în mod eficient încălcările pe scală largă, fapt care a condus la un climat general de impunitate; (2) accesul la azil, identificarea grupurilor vulnerabile și orientarea minorilor neînsoțiți, a victimelor torturii sau a supraviețuitorilor naufragiilor către autoritățile competente se dovedesc a fi insuficiente și nu respectă standardele drepturilor omului; (3) controalele de frontieră intensificate și punerea în aplicare a politicilor naționale și ale UE au ca rezultat o utilizare larg răspândită a măsurii de detenție; (4) INDO au observat cu îngrijorare o represiune generalizată a societății civile care acordă asistență umanitară la frontiere; INDO își exercită mandatele și fac uz de statutul lor special, ca organisme de stat, dar independente de guverne, pentru a completa deficiențele de protecție și responsabilitate existente la nivel statal și pentru a asista statele să-și îndeplinească obligațiile privind drepturile omului în domeniul migrației. 
 
În cadrul primului panel al evenimentului, moderat de Maria Gavouneli, președinta Comisiei Naționale pentru Drepturile Omului a Greciei, discuțiile au fost organizate în jurul subiectului consolidării cooperării dintre INDO în scopul eficientizării monitorizării migrației la frontierele europene, susținând intervenții Angela Li Rosi, director adjunct al Biroului regional pentru Europa a UNHCR, Henrik Nielsen, șef al Unității pentru azil DG HOME din cadrul Comisiei Europene, Birgit Van Hout, reprezentantul regional pentru Europa la OHCHR. 
 
Cea de-a doua secțiune a evenimentului, moderată de Tena Šimonović Einwalter, Avocatul Poporului din Republica Croația, a avut ca obiect posibilitatea creării unui climat favorabil exercitării atribuțiilor de către INDO și intervenției apărătorilor drepturilor omului. Dintre intervenienții care au analizat subiectul discutat îi menționăm pe Tineke Strik, europarlamentar; Nils Muiznieks, director regional pentru Europa din cadrul Amnesty International; Inma Vazquez, reprezentantă a organizației „Medici fără frontiere” la UE și NATO. 
 
Evenimentul a avut rolul unei platforme de analiză și sinteză în cadrul căreia participanții au evaluat valorile cheie ale INDO în promovarea și protejarea drepturilor migranților la frontierele europene, identificând oportunități pentru o cooperare mai strânsă între INDO, actorii regionali și ONG-uri relevante. 

 

19 mai  -  Conferința de lansare a proiectului Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR)
 
Insitutul Român pentru Drepturile Omului a participat, la invitația Consiliului Național Român pentru Refugiați (CNRR), la Conferința de lansare a proiectului Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR): O viziune comună pentru integrarea migranților și refugiaților. În cadrul conferinței s-au abordat următoarele teme: integrarea migranților și refugiaților în România, cooperarea dintre organizațiile societății civile la nivel european, experiența ONG-urilor în lucrul cu migranții și refugiații din România. Totodată, reprezentanți ai comunității migranților și refugiaților și-au prezentat poveștile de viață și au împărtășit experiențele personale în domeniul integrării în societatea românească. IRDO și-a exprimat cu această ocazie disponibilitatea implicării în activități de promovare, cercetare și advocacy în domeniu, conform mandatului său.
 
Proiectul CDMiR, „O viziune comună pentru integrarea migranților și refugiaților în România”, este derulat de Fundația Consiliul Național Român pentru Refugiați în parteneriat cu Centrul pentru Inovare Publică și Asociația Novapolis – Centrul de Analize și Inițiative pentru Dezvoltare, și beneficiază de finanțare în valoare de 185.102 EUR prin programul @Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Durata proiectului este de 24 luni (1 aprilie 2021 - 31 martie 2023).
 
6 mai: webinar ENNHRI în domeniul migrației și azilului
 
IRDO a participat la webinarului grupului de lucru în domeniul migrației și azilului din cadrul Rețelei Europene a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (ENNHRI). Tema webinarului a fost „O analiză a fondurilor pentru migrație – rolul instituțiilor naționale, oportunități și provocări”.
 
În cadrul evenimentului, instituțiile naționale pentru drepturile omului au fost informate cu privire la noile reglementări privind fondurile UE 2021-2027 privind migrația și gestionarea frontierelor. De asemenea, instituțiile naționale pentru drepturile omului au prezentat activitatățile și provocările cu care se confruntă la nivel național, precum și noi căi de acțiune în domeniul migrației și azilului în conformtitate cu mandatul fiecărui institut în parte.
 
În decembrie 2020 s-a ajuns la un acord între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene cu privire la noile reglementări ale instrumentelor financiare destinate migrației și gestionării frontierelor. Fondului pentru azil, migrație și integrare îi revine un pachet financiar în valoare de 9,8 miliarde de euro, iar prin Fondul pentru gestionarea integrată a frontierelor, în valoare de 5.2 miliarde de euro, se vor sprijini activitatea la granițe și activitățile de acordare a vizelor. Noile reglementări se află în procedură legislativă, urmând a fi adoptate oficial în iunie 2021. În acest context instituțiile naționale pentru drepturile omului pot juca un rol important acordând sprijin guvernelor pentru a lua în considerare respectarea și promovarea drepturilor omului în procesul alocării de fonduri publice pentru migrație și azil în următorii ani.

 

Monitorizarea poliției de frontieră în regiunea OSCE – a abordare a migrației din perspectiva drepturilor omului

În data de 13 aprilie, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la webinarul internațional „Monitorizarea poliției de frontieră în regiunea OSCE – o abordare a migrației din perspectiva drepturilor omului”. Răspunzând provocărilor actuale legate de protecția drepturilor migranților la frontiere, Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a organizat acest eveniment pentru a sprijini implementarea angajamentelor asumate de către statele membre OSCE în domeniul migrației, integrării, toleranței și nediscriminării. În deschiderea evenimentului a luat cuvântul d-na  Meaghan Fitzgerald, Director al Departamentului pentru Democratizare al ODIHR.

Conținutul și recomandările studiului OSCE aflat în lucru, intitulat „Monitorizarea poliției de frontieră în regiunea OSCE – discuție asupra necesității unei monitorizări a practicilor poliției de frontieră, bazată pe drepturile omului” au fost prezentate de domnul Todor Gardos, expert independent. Studiul propune identificarea mijloacelor adecvate stimulării unui dialog deschis privind recunoașterea celor mai stringente probleme din domeniul migrației și consolidarea eforturilor de implicare a autorităților naționale și a reprezentanților societății civile în gestionarea migrației. Este argumentată necesitatea unui sistem de monitorizare eficient și se subliniază importanța consolidării angajamentelor statelor membre OSCE privind acțiunea responsabilă la granițe în domeniul migrației precum și supremația drepturilor omului, obligativitatea protejării acestora fără discriminare. S-a evidențiat faptul că monitorizarea nu este ușor de realizat, că multe instituții și organisme din domeniul drepturilor omului au încă mandate limitate, cooperarea rămâne fragmentată, iar problemele majore sunt cauzate de felul în care sunt abordate returnarea și expulzarea.

D-na Edyta Tuta reprezentantă a Biroului ONU al Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului a descris mecanismele naționale de monitorizare propuse de Comisia Europeană în vederea elaborării unui Pact UE în domeniul migrației și azilului. D-na Eva Tzavala, Președinta Grupului de Lucru pentru Migrație și Azil din cadrul Rețelei Europene a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (ENNHRI) a prezentat rolul acestor Instituții în promovarea și protecția drepturilor migranților la granițe, precum și activitatea specifică a INDO conform mandatelor acestora, fie în domeniul consilierii și monitorizării, fie al raportării, cercetării și promovării de bune practici. Din partea Amnesty International, D-na Jelena Sesar a adus în atenția participanților o serie de incidente petrecute la granițe subliniind faptul că încă nu există acorduri formale între state pentru limitarea abuzurilor.Aceasta a susținut că se impune o prudentă conciliere a obligațiilor statelor de a monitoriza granițele luând în considerare drepturile persoanelor migrante printr-o abordare echilibrată și justă a potențialelor abuzuri și încălcări ale drepturilor acestora.

În cadrul webinarului, Institutul Român pentru Drepturile Omului și-a prezentat activitatea  circumscrisă mandatului său în domeniul migrației și azilului manifestându-și disponibilitatea pentru a dezvolta noi nișe de cooperare interinstituțională (la nivel international și național) în vederea promovării și protejării drepturilor migranților și refugiaților.

Doamna Irene Teodor, reprezentantă a Misiunii românești a Serviciului Iezuiților pentru Refugiați – a descris mandatul specific al organizației pe care o reprezintă (conform căruia se urmărește în cooperare cu reprezentanța UNHCR din România, apărarea, susținerea și promovarea drepturilor fundamentale ale omului, în special ale refugiaților - în sensul larg, ale solicitanților de azil, migranților și apatrizilor). Potrivit acestui mandat  aceasta a participat la operațiunea FRONTEX organizată la granița cu Serbia (unde se înregistrează cele mai multe cazuri de migrație ilegală).

Au fost prezentate exemple de bune practici în domeniul monitorizării de către reprezentanți ai Avocatului Poporului din Slovenia. Reprezentantul Rețelei de Monitorizare a Violenței la granițe a evidențiat cazuri de returnări abuzive care nu au luat în considerare drepturile migranților iar ONG-ul Human Constanta din Belarus a descris experiențe ale cooperării tansfrontaliere a ONG-urilor în domeniul monitorizării la granițe.

Recomandările formulate în partea de concluzii a webinarului au vizat următoarele aspecte:

- necesitatea formulării unor standarde clare/simplificate în domeniul drepturilor omului și elaborarea de angajamente corespunzătoare din partea autorităților în acest sens;

- oferirea suportului din partea autorităților publice și politice pentru monitorizarea și protecția drepturilor omului la graniță;

- mecanisme accesibile pentru promovarea și protejarea drepturilor migranților la graniță;

- avansarea unor mijloace/remedii juridice adecvate pentru ca migranții să poată solicita și obține, în mod efectiv, reparații pentru eventualele agresiuni provenite din partea autorităților;

- consolidarea angajamentului societății civile în procesul de monitorizare și investirea unor resurse adecvate și suficiente pentru a asigura caracterul independent al monitorizării;

- asigurarea efectivității activității de monitorizare prin accesul la informații și proiectarea de legi și politici astfel încât organizațiile și indivizii să nu fie limitați în activitățile de resort pe care le întreprind.

 

Rolul INDO în protecția persoanelor strămutate și a apatrizilor

Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) a participat, în data de 16 februarie, la evenimentul online cu tema Protejarea persoanelor strămutate și a apatrizilor: rolul și experiențele Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (INDO) și oportunități de colaborare cu Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR). Evenimentul a reunit peste 200 de participanți din întreaga lume (Europa, Asia-Pacific, Africa), fiind organizat de Alianța Globală a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (GANHRI), UNHCR și Misiunea Permanentă a Norvegiei la Geneva.

Cu acest prilej a fost lansat Ghidul privind cooperarea UNHCR cu Instituțiile Naționale pentru Drepturile Omului. Acest ghid reprezintă un valoros instrument de lucru prin intermediul căruia reprezentanțele UNHCR din toate regiunile pot valorifica și sprijini în mod concret INDO în funcție de mandatul și competențele lor, pentru ca acestea să devină parteneri strategici ai UNHCR.

Deoarece colaborează atât cu guvernele cât și cu comunitățile locale sprijinind categoriile vulnerabile ale societății, care se confruntă cu dificultăți în exercitarea drepturilor lor (în special refugiații, solicitanții de azil, persoanele strămutate sau apatride), Instituțiile Naționale pentru Drepturile Omului reprezintă o punte de legătură între stat și societatea civilă. Având mandate și atribuții care variază în funcție de contextul social politic din diferite țări ale lumii, INDO încurajează colaborarea și protecția susținând drepturile și libertățile fundamentale fără distincție sau discriminare.  

În conținutul Ghidului sunt sugerate modalități practice prin care UNHCR poate colabora cu  Instituțiile Naționale pentru Drepturile Omului pentru a se asigura că guvernele își îndeplinesc obligațiile internaționale față de refugiați și de cei strămutați.

Reprezentanții Institutului Român pentru Drepturile Omului au subliniat colaborarea recentă cu reprezentanța UNHCR din România în dimensiunea referitoare la activitățile de informare și formare privind integrarea în societate a migranților, solicitanților de azil și refugiaților, precum și pe segmentul cercetare, UNHCR acordând sprijin pentru realizarea unor studii comparative în domeniu în contextul desfășurării unor programe de internship în cadrul IRDO.

De asemenea, s-a discutat despre rolul și experiențele INDO  în protejarea populației strămutate și a apatrizilor, au fost prezentate exemple de colaborare UNHCR-INDO la nivel local și analizate oportunități de replicare și în alte regiuni. Totodată, au fost identificate posibile noi nișe și oportunități de cooperare în domeniu.

 

2020

Webinar – Analiza Noului Pact al Uniunii Europene în domeniul migrației și azilului

În data de 27 octombrie, Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) a participat la webinarul organizat de Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale de Drepturile Omului (ENNHRI) având ca obiectiv cultivarea unui forum informal de discuții între Instituțiile Naționale pentru Drepturile Omului relevante de la nivel european și alți parteneri interesați (Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei) cu scopul de a analiza dispozițiile Noului Pact al Uniunii Europene în materia migrației și azilului.

Adoptat la data de 23 septembrie 2020, Noul Pact include, inter alia,  propuneri legislative referitoare la procedurile de azil și returnare, evaluări prealabile (screening) la granițe și stabilirea, la nivelul statelor membre, a unui mecanism de monitorizare a drepturilor fundamentale ale persoanelor implicate în fenomenul migrației.

În cadrul evenimentului au fost analizate provocările legate de Pact, fiind identificate, cu precădere, două domenii de interes: (1) funcționalitatea mecanismului independent de monitorizare- cu privire la acest punct reținem că, potrivit prevederilor Pactului (articolul 7 având ca obiect propunerea de screening)Statele Membre pot invita organizații și organisme naționale, internaționale și neguvernamentale relevante pentru a participa la activitatea de monitorizare; (2) procedurile corelative aplicate.

De asemenea, au fost identificate reperele de interpretare și aplicare a Pactului: (1) prevederile Noului Pact propun flexibilizarea și eficientizarea procedurile de management ale migrației și azilului; (2) procedurile în materia screening-ului, azilului, returnării sunt aplicate potrivit principiului perspectivei integrate; (3) sunt avansate propuneri referitoare la: operațiunile maritime și de salvare, definirea și prevenirea migrației ilegale, elaborarea unui instrument juridic de criză care abordează situații de forță majoră în domeniul migrației și azilului, elaborarea unui Regulament privind gestionarea azilului și migrației care introduce un nou mecanism de solidaritate precum și revizuirea Regulamentului „Eurodac”.

În cursul dezbaterilor, Pactul a fost calificat drept un instrument complex care reunește propuneri legislative și non-juridice, cele mai importante dispoziții ale acestuia fiind analizate din perspectiva oportunităților previzionate, căilor de acțiune viitoare și limitărilor identificate de participanți. 

 

Webinar – Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și relevanța acesteia în domeniul legislației migrației și azilului

În data de 7 octombrie, IRDO a participat la evenimentul organizat în format online de Agenția Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) sub auspiciile Academiei Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului 2020.

Webinarul desfășurat în limba engleză a avut ca temă ”The EU’s Charter of Fundamental Rights and its relevance in the field of migration and asylum law” (Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și relevanța acesteia în domeniul legislației migrației și azilului).

Webinarul a fost organizat în 3 părți: în prima parte a avut loc o  prezentare generală a dispozițiilor Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în cea de-a doua parte s-a subliniat gradul de promovare al aplicării principiilor Cartei de către instituțiile naționale de drepturile omului în problematica migrației, iar în cea de-a treia parte au fost prezentate bune practici ale instituțiilor naționale pentru drepturile omului în materia migrației și azilului.

Partea generală a webinarului a subliniat aspectele teoretice referitoare la geneza Cartei, conținutul juridic (reprezentând un document inovator în materia drepturilor omului).

Au fost analizate cu precădere Articolele 4 (interzicerea torturii și relelor tratamente), 18 (dreptul la azil), 19 (protecția în caz de returnare sau extrădare), 24 (drepturile copilului și luarea în considerare a interesului superior al copilului), 47 (dreptul la remedii și judecată echitabilă)  și 51 (domeniile de aplicare ale Cartei potrivit mandatelor instituțiilor naționale pentru drepturile omului).

Partea a doua a evenimentului a fost dedicată examinării rolului Instituțiilor Naționale de Drepturile Omului (INDO) în promovarea, aplicarea Cartei, dar și în gestionarea fenomenului migrației.

Interlocutorii au subliniat ideea conform căreia, principalele obstacole pe care le întâmpină INDO în implementarea riguroasă a Cartei constau în insuficiența resurselor umane și financiare, precum și în limitarea mandatelor în cazul unora dintre acestea.

În partea finală a webinarului au fost analizate dispozițiile Cartei aplicabile migrației și azilului, fiind recunoscut rolul important al principiului nereturnării și al protecției împotriva expulzării în garantarea drepturilor persoanelor imigrante. Subiectul drepturile copiilor migranți a fost dezbătut prin raportare la art. 24 din Cartă.

 

Webinar – Reuniune privind migrația, vizitele de monitorizare și COVID-19

În data de 8 iulie, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la webinar-ul „Reuniune privind migrația, vizitele de monitorizare și COVID-19” (Meeting on Migration, Monitoring Visits and COVID-19organizat de Reţeaua Europeană a Instituţiilor Naţionale de Drepturile Omului (ENNHRI).

Obiectivele evenimentului au constat în: (1) prezentarea schimbului de bune practici în materie; (2) identificarea provocărilor cu privire la metodologia de monitorizare, utilizarea echipamentului personal de protecție în efectuarea vizitelor de monitorizare; (3) colaborarea cu alți apărători ai drepturilor omului cu privire la această problematică; (4) diseminarea de informații colegilor și organizarea de discuții interactive; (5) discuții privind îndrumările existente în domeniul monitorizării în timpul pandemiei COVID-19 și modul de adaptare a acestora în procesul de monitorizare de la granițe.

Evenimentul a debutat cu prezentarea, de către Alexis Comninos, a documentului „GUIDANCE Monitoring Places of Detention through the COVID-19 Pandemic”. Acest Ghid sintetizează eforturile continue ale Biroului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR) de a răspunde provocărilor generate de pandemia COVID-19, în statele membre ale OSCE. La realizarea documentului prezentat a contribuit Asociaţia pentru Prevenirea Torturii (APT) – structură care oferă suport strategic Mecanismelor Naționale de Prevenție a Torturii și de Monitorizare a Detenției (MNP). Publicația prezentată în cadrul evenimentului are ca obiectiv să ofere îndrumări practice, referitoare la modul în care Mecanismele Naționale de Prevenție a Torturii pot continua exercitarea funcțiilor de monitorizare în contextul provocărilor generate de pandemia COVID-19.

Ghidul analizează rolul acestor mecanisme în timpul pandemiei COVID-19,  precum și  considerente pentru menținerea monitorizării la fața locului, monitorizarea la distanță, cu recomandarea ca Distanța și utilizarea tehnologiilor de comunicare prezintă provocări suplimentare care trebuie luate în considerare. Deținuților trebuie să li se acorde o zonă închisă și sigură pentru o astfel de comunicare, fără prezența personalului sau a altor persoane, pentru a proteja confidențialitatea și confidențialitatea informațiilor schimbate –  colectarea de  informații ”la prima mână”, solicitarea de sfaturi și expertiză profesioniștilor medicali, gestionarea noilor riscuri și provocări – prevenirea contaminării în locuri lipsite de libertate, abordarea supraaglomerării și distanțării fizice, facilitarea contactului cu lumea exterioară, efectele unor noi măsuri restrictive în reacția la pandemie etc.

Ghidul concluzionează că această situație de urgență pentru sănătate, care nu are precedent, afectează foarte mult activitatea mecanismelor naționale de prevenție. Acestea precum și alți apărători ai drepturilor omului se confruntă cu numeroase provocări, de la nevoia de a-și adapta metodele de monitorizare și dificultățile întâmpinate în a efectua vizite la locurile de detenție sau de privare de libertate, fără a provoca daune, precum și confruntarea cu probleme noi și factori de risc. Mecanismele de prevenție din regiunea OSCE și din întreaga lume au arătat o adaptabilitate imensă, făcând față, fără îndoială, provocării de a se asigura că toți cei privați de libertate rămân protejați și feriți de tortură și de rele tratamente. Natura globală a acestei situații de urgență reprezintă o oportunitate unică pentru mecanismele de prevenție de pe tot globul să facă schimb de practici promițătoare și să învețe unele de la altele.

În cadrul dezbaterilor, IRDO a prezentat situația de la nivel național în materia monitorizării centrelor de detenție formulând următoarea declarație care a fost inserată în minuta evenimentului. Din declarația IRDO, redăm, în sinteză, următoarele: În ceea ce privește vizitele de monitorizare, în țara noastră Avocatul Poporului are atributele NPM. Institutul Român pentru Drepturile Omului, în conformitate cu mandatul său, este angajat în activități de cercetare, formare și advocacy. IRDO are o strânsă colaborare instituțională cu Inspectoratul General pentru Imigrări, cu ONG-urile și organizațiile internaționale, în special cu UNHCR. Tendința locală a opiniei publice față de migranți este pozitivă sau neutră. Discriminarea sau atitudinile negative cu privire la percepția migranților în societate sunt cazuri izolate.

 

Webinar - Impactul pandemiei de COVID-19 asupra migrației 

În contextul pandemiei care afectează întreaga lume, Rețeaua de Migrație a Organizației Națiunilor Unite a organizat, în data de 1 Aprilie, un webinar care să abordeze impactul pe care îl are virusul SARS-CoV 2 asupra fenomenului migrației, eveniment la care a fost invitat să participe și IRDO. În mod specific, s-a urmărit discutarea aspectelor care țin de efectele pandemiei asupra comunităților de migranți și implicațiile pe care aceasta le are atât cu potențial imediat, cât și pe termen lung.

Sesiunea de discuții s-a dorit a fi o platformă prin intermediul căreia participanții să facă schimb de experiență, să identifice tendințe emergente și să analizeze eforturile de răspuns ale părților interesate relevante și ale guvernelor. Fiind o plaformă deschisă, schimburile între participanți au avut scopul de a canaliza eforturile în mod colectiv asupra problemelor cheie cu care se confruntă migranții, de a crește gradul de informare și totodată de a stabili prioritățile Rețelei.

Prin punerea la dispoziție a acestui spațiu de discuție, Rețeaua de Migrație a urmărit să adauge o valoare critică, pentru a se asigura că migranții sunt incluși în măsurile luate atât cu caracter imediat, cât și pe termen lung, care au impact asupra sănătății și bunăstării lor economice și sociale, precum și asupra drepturilor omului. S-a subliniat, de asemenea, încercarea de a evidenția contribuțiile importante ale migranților ca lucrători din prima linie, care oferă servicii de îngrijire, transport, sănătate, producție alimentară și alte servicii.

Conferința s-a desfășurat în două sesiuni, la ore diferite, pentru a permite intervenția participanților indiferent de zona geografică în care se află, aducând împreună actori importanți de pe scena mondială, angrenați fie în mod direct, fie indirect în problematica migrației. Astfel, printre cei care au luat cuvântul putem enumera: Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Coaliţia Internaţională privind Custodia Publică (IDC), federații sindicale globale, Fundația Terres des Hommes, Platforma de cooperare internațională privind migranții fără documente lega