Institutul Român pentru Drepturile Omului

Întâlnirea anuală privind promovarea și aplicarea Cartei Fundamentale a UE

Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în perioada 9-11 decembrie 2024 la cea de a doua întâlnire anuală privind schimbul de idei, practici și experiențe pentru promovarea și aplicarea Cartei Fundamentale a Uniunii Europene, desfășurată în format online, organizată de către Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) în colaborare cu Comisia Europeană.

Această inițiativă, inaugurată în 2023, își propune îmbunătățirea aplicării drepturilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE, în ideea că sunt necesare eforturi suplimentare în statele membre pentru promovarea și aplicarea principiilor Cartei. Prin schimbul de cunoștințe și de experiență se facilitează colaborarea dintre experți, părțile interesate și factorii de decizie.

Problematicile abordate în cadrul evenimentului din acest an au fost: drepturile fundamentale și fondurile europene (9 decembrie); folosirea și referirea la Cartă în procedurile curților naționale și europene de justiție (10 decembrie); provocări privind aplicarea Cartei (11decembrie).

În prima zi discuțiile s-au axat pe necesitatea ca proiectele finanțate din fonduri europene să nu încalce drepturile fundamentale prevăzute în Cartă. S-a subliniat importanța promovării Cartei și a unei mai bune cunoașteri a acesteia de către publicul larg. A fost evidențiată importanța respectării drepturilor și a valorilor UE aplicate prin respectarea condiției favorizante orizontale, o cerință-cheie impusă de Comisia Europeană pentru toate programele și finanțările din fonduri europene. Respectând principiile Cartei și asigurându-se că finanțarea este menținută în conformitate cu principiile Cartei, statele pot preveni și atenua abuzul în folosirea fondurilor de către cei care elaborează, conduc și implementează proiectele.

Totodată, cu acest prilej, a fost prezentat „Raportul Anual al Comisiei Europene pentru anul 2024 privind aplicarea Cartei UE.”

În cadrul secțiunii „Promovarea aplicării Cartei UE la nivel subnațional” s-au explorat domeniile concrete în care Carta UE poate adăuga valoare orașelor și autorităților locale. Au fost oferite exemple de bune practici, precum revitalizarea cartierului Orașului de Jos din Gdansk. Prin implicarea actorilor locali încă de la început, acest proiect de revitalizare urbană a fost un succes pentru că s-a concentrat pe nevoile reale ale cetățenilor, fiind astfel puternic suținut de aceștia. S-a creat o coaliție puternică între comunitățile locale, artiști, ONG-uri și întreprinderi, toți angajându-se în revitalizarea orașului și combaterea segregării sociale.

Acordul de parteneriat dintre România și Comisia Europeană a fost semnat la Alba Iulia, la 5 octombrie 2022, până la finalul anului trecut fiind aprobate de către Comisie toate cele 16 programe aferente perioadei 2021 – 2027. România beneficiază de 8 programe naționale pentru finanțarea investițiilor în sectoarele cheie și de 8 programe regionale.

În cadrul sesiunii „Condiția de abilitare orizontală a Cartei UE în practică” practicienii în domeniul administrării fondurilor UE au împărtășit o serie de bune practici în aplicarea condiției de abilitate din Cartă.

În cea de a doua zi întâlnirea a avut ca temă „Aplicarea Cartei de către curțile naționale și europene de justiție”. Această reuniune a fost destinată în special judecătorilor, avocaților și practicienilor în drept interesați în aplicarea principiilor Cartei în instanțele naționale. S-a discutat modul în care se poate naviga cât mai obiectiv printre diferitele interpretări contradictorii ale Cartei de către instanțele internaționale și naționale.

În cadrul secțiunii „Folosirea Cartei drepturilor fundamentale a UE în protejarea democrației și a statului de drept în statele membre” judecătorii și avocații au analizat legătura dintre Cartă și respectarea democrației și a statului de drept, prezentându-se și jurisprudență în domeniu.

A urmat secțiunea „Mandatul european de arestare și Carta UE” în cadrul căreia experți, avocați și judecători s-au concentrat pe rolul Cartei în acest context. S-au făcut schimburi de experiențe și jurisprudență între participanți privind emiterea și executarea mandatelor europene de arestare și s-a discutat importanța respectării principiului proporționalității precum și motivele de neexecuție în conformitate cu drepturile fundamentale.

În cea de a treia zi au foste evidențiate provocările privind aplicarea Cartei în cadrul sesiunii „Carta UE, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (CEDO) și interacțiunea lor pe fondul aderării UE la Convenție”. Sesiunea s-a deschis cu două declarații, una despre status quo-ul și implicațiile aderării susținute de negociatorul-șef al UE pentru Uniunea Europeană și cealaltă despre interacțiunea dintre Carta UE și CEDO susținută de grefierul adjunct al Marii Camere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. A urmat o dezbatere-interviu și au avut loc schimburi de idei între practicieni, mediul academic și studenții în drept cu privire la importanța CEDO.

A doua sesiune a avut ca tematică „Factori, bariere și practici promițătoare în aplicarea Cartei: exemple din statele membre” și a constituit un forum pentru schimbul de experiență între practicienii din diferite state membre. S-au prezentat inițiative pentru îmbunătățirea aplicării Cartei. Funcționarii publici, practicienii în drept și cercetătorii au prezentat inițiative care vizează îmbunătățirea aplicării Cartei.

Ultima sesiune a avut ca temă „Pactul UE privind migrația și azilul și Carta UE”. Întrebarea cheie a acestei dezbateri a fost dacă noile garanții ale drepturilor fundamentale din pactul privind migrația și azilul vor promova o punere în aplicare a Pactului conform Cartei. S-a discutat despre oportunități și provocări, despre moitorizarea drepturilor fundamentale, precum și despre rolul instanțelor naționale în gestionarea migranției și azilului.