Institutul Român pentru Drepturile Omului
Femei
Evenimentele istorice și evoluțiile politice, sociale și culturale europene au creat abia în secolul al XIX-lea cadrul propice pentru afirmarea drepturilor femeilor. Două repere precursoare importante au fost gândirea iluministă și evoluția conceptului de drept al omului. În timpul Revoluției Franceze, a fost proclamată Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului care a inspirat activismul feminist al epocii. „Declarație cu privire la Drepturile Femeii și ale Femeii Cetățean” din 1791 (redactată de către Olympe de Gouges) a constituit unul din primele texte care revendica tratament egal pentru femei, atât în spațiul public cât și privat, și o proclamație a universalității drepturilor omului.
Pe parcursul secolului al XIX-lea, în contextul dezbaterilor privind libertatea religioasă, abolirea sclaviei, dreptul la vot ș.a., tema libertății femeilor și a drepturilor lor se impune în conștiința istorică modernă. Începând cu această perioadă și în primele decenii ale secolului XX, mișcările care au apărat cauza femeilor s-au structurat și afirmat progresiv. Evoluând diferit, în funcție de spațiul geografic, de specificul național, de originile intelectuale și de influența diferitelor curente politice (liberal, conservator, socialist), de modul de acțiune și formele de organizare, discursul feminist s-a manifestat în această epocă ca o mișcare cu revendicări variate, în special pentru dreptul la vot (acordat progresiv în majoritatea țărilor în prima jumătate a secolului al XX-lea), ameliorarea condițiilor de muncă și dreptul la educație al femeilor.
După cel de-al Doilea Război Mondial și până în anii 80 ai secolului trecut, mișcarea pentru drepturile femeilor a avut ca obiectiv central denunțarea inegalităților (economice, culturale) și repunerea în discuție a rolului femeii în societate. După 1990, în condițiile în care revendicările inițiale au fost incluse în sistemele juridice și aparțin domeniului convențional al drepturilor omului, mișcările feministe reclamă un ansamblu larg și divers de obiective: ameliorarea situației femeilor, în special a femeilor vulnerabile, egalitate profesională, libertate sexuală, dreptul de a dispune de propriul corp. Acestor exigențe paritare și a celor legate de dezvoltarea noțiunii de gen, noua generație a mișcărilor de promovare a drepturilor femeilor care se afirmă începând cu secolul al XXI-lea le adaugă noi teme de reflecție și forme de acțiune, care vizează în special lupta contra violenței, a sexismului și discriminării.

Evenimente
Campania „Să ne unim pentru a pune capăt violenței împotriva femeilor și fetelor!”
Violența împotriva femeilor rămâne un flagel al societății la nivel global și continuă să reprezinte una dintre piedicile majore în calea realizării obiectivelor dezvoltării durabile. În pregătirea aniversării de anul viitor a 30 de ani de la adoptarea Declarației de la Beijing și a Platformei de Acțiune, campania ONU a celor 16 zile de combatere a violenței are ca temă în acest an „Să ne unim pentru a pune capăt violenței împotriva femeilor și fetelor!”
Asociată fenomenului violenței, una dintre cele mai recente probleme cu care se confruntă femeile din societatea românească la ora actuală este hărțuirea sexuală în universități, dar și în unități de învățământ preuniversitar. Sunt necesare reglementări clare la nivel național care să garanteze siguranța femeilor și fetelor.
Ca în fiecare an, IRDO se alătură campaniei ONU a celor 16 zile de activism pentru combaterea violenței, lansând campania „Să acționăm împreună pentru protecția femeilor!”. În cadrul acestei campanii adresăm o serie de întrebări cheie instituțiilor, organizațiilor și actorilor implicați în promovarea și protecția drepturilor femeilor privind drepturile și siguranța acestora în societatea românească. Răspunsurile obținute vor fi analizate în vederea identificării barierelor existente și a formulării unor recomandări pentru viitor.
Cu acest prilej, IRDO reiterează apelul său la coeziune interinstituțională și abordare multidisciplinară pentru prevenirea și gestionarea celor mai acute probleme cu care se confruntă femeile în exercitarea drepturilor lor.
Protecția femeilor, combaterea hărțuirii și a violenței împotriva femeilor
Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Asociația ANAIS și Asociația Femeilor din România – Împreună (AFRI) a organizat în data de 14 noiembrie 2024 dezbaterea cu tema „Protecția femeilor, combaterea hărțuirii și a violenței”.
Violența sub toate formele sale continuă să reprezinte una dintre cele mai puternice piedici în calea realizării obiectivelor dezvoltării durabile, în special al obiectivului 5 – egalitate de gen. Asociată fenomenului violenței, una dintre cele mai recente probleme cu care se confruntă societatea românească la ora actuală este hărțuirea sexuală în univeristăți și unități de învățământ preuniversitar. Membrii Grupului de lucru al IRDO pentru drepturile femeilor, combaterea violenței și egalitatea de șanse s-au reunit cu acest prilej pentru a analiza cauzele hărțuirii și în special motivele pentru care victimele aleg să nu raporteze astfel de cazuri. Au fost astfel identificate și dezbătute o serie de probleme acute cu care se confruntă femeile în exercitarea drepturilor lor în societatea românească. Totodată, s-au formulat de comun acord propuneri și recomandări pentru gestionarea și surmontarea concretă a provocărilor la adresa drepturilor femeilor printr-o abordare multidisciplinară și prin consolidarea colaborării interinstituționale. Cu acest prilej a fost lansată și varianta în limba ucraineană a ghidului IRDO – ANES – NOVAPOLIS privind hărțuirea morală la locul de muncă. Ca urmare a parteneriatului dintre cele trei instituții încheiat la inițiativa IRDO, acest ghid se adresează cetățenilor ucraineni angajați în muncă pe teritoriul României. Prin intermediul ghidului, aceștia își vor putea cunoaște mai bine drepturile obținând informații utile privind căile de acțiune în caz de hărțuire la locul de muncă.
În întâmpinarea Zilei Internaționale de Combatere a Violenței împotriva Femeilor, 25 noiembrie 2024, partenerii IRDO în acest eveniment, precum și toți membrii Grupului de lucru au stabilit de comun acord detaliile campaniei „Să acționăm împreună pentru protecția femeilor!” care va fi lansată în 25 noiembrie și se va încheia în data de 10 decembrie, cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului. În cadrul acestei campanii vor fi adresate o serie de întrebări cheie instituțiilor, organizațiilor și actorilor implicați în promovarea și protecția drepturilor femeilor privind drepturile și siguranța acestora în societatea românească. Răspunsurile obținute vor fi analizate în vederea identificării unor căi comune de acțiune.
În încheierea evenimentului s-a concluzionat că sunt necesare reglementări clare la nivel național care să garanteze protecția femeilor față de violență, hărțuire și abuzurile sub toate formele.
Conferința „Drepturile fetelor şi femeilor în societatea românească modernă”
În data de 23 aprilie 2024, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la conferinţa „Drepturile fetelor şi femeilor în societatea românească modernă”. Evenimentul a fost organizat de Comisia pentru Drepturile Omului, Egalitate de Şanse, Culte şi Minorităţi a Senatului României şi Asociaţia Moaşelor Independente şi s-a desfășurat la Palatul Parlamentului.
Președintele Comisiei a deschis lucrările conferinței subliniind că „educația obligatorie pentru sănătate este primul pas pe care trebuie să-l facă Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei prin implementarea acesteia începând cu următorul an şcolar”. Totodată, preşedinta Asociaţiei Moaşelor Independente a declarat că „serviciile de sănătate a reproducerii nu sunt un lux, ci o necesitate fundamentală în orice ţară. O prioritate trebuie să fie accesul la servicii de planificare familială, avort în siguranţă şi monitorizarea sarcinii. În România, profesia de moaşă tinde spre extincţie, în ciuda rolului vital pe care-l joacă în prevenţie şi sănătatea femeilor. Este timpul ca guvernul şi statul să acţioneze şi să reabiliteze această profesie esenţială pentru o sănătate a reproducerii mai bună”.
Printre subiectele abordate în cadrul conferinței s-au numărat: egalitatea de gen și rolul statului în asigurarea sănătății educației și prevenției, îmbunătățirea accesului la servicii de planificare familială, condițiile și piedicile privind avortul la cerere în societatea românească, modalități de asigurare a sprijinului pentru mamele minore și prevenirea sarcinilor la adolescente.
În cadrul dezbaterilor care au urmat în partea a doua a conferinței, Institutul Român pentru Drepturile Omului a prezentat activitatea Grupului de lucru pentru drepturile femeilor, egalitate de gen și combaterea violenței, precum și cea mai recentă publicație a IRDO „Drepturile femeilor. O viață fără violență este dreptul fiecărei femei”, care cuprinde sinteza activității, propunerilor, recomandărilor și concluziilor membrilor Grupului de lucru privind exercitarea drepturilor femeilor în societatea românească, evoluții în legislația internațională, europeană și națională, precum și cele mai recente recomandări adresate României atât la nivel european cât și prin intermediul Mecanismului internațional de evaluare periodică universală al Biroului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului.
În încheiere au fost propuse posibile soluții pentru accesul femeilor la servicii medicale fără discriminare, precum și necesitatea urgentă de modificare a curriculumului educațional în vederea schimbării statutului disciplinei „educație pentru sănătate” de la disciplină opțională la disciplină obligatorie.
La eveniment au participat reprezentanţi ai guvernului, ai societății civile, profesionişti din domeniul medical și activişti pentru drepturile femeilor.
Conferința Finală a Proiectului „VioGen RoJust”
Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 29 martie la Conferința Finală a Proiectului „VioGen RoJust”, implementat de ANES în parteneriat cu Centrul FILIA, Asociația Transcena, Asociația ANAIS și GRADO România.
Proiectul se înscrie în seria de acțiuni strategice pentru implementarea standardelor Consiliului Europei privind drepturile omului și consolidarea capacității autorităților române. Printre obiectivele proiectului s-au numărat generarea de măsuri inovatoare replicabile la nivel național, care să contribuie la creșterea gradului de înțelegere a profilului victimelor violenței domestice, în scopul evitării oricăror forme de discriminare și al creșterii încrederii în actul de justiție.
Au fost comunicate rezultatele finale ale proiectului: crearea a două mecanisme de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile, realizarea mecanismului de dialog tripartit, formarea a peste 1900 de profesioniști, campania națională de informare și conștientizare „Suntem toți responsabili. Hai să oprim violența de gen!”, elaborarea platformei „VioGen Rojust”, caravana juridică „VioGen RoJust”, încheierea unei serii de activități de advocacy, precum și realizarea unui studiu privind jurisprudența CEDO.
Planul de Egalitate de Gen – Universitatea București – Rezultate Proiect ATHENA
În data de 21 martie, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în parteneriat cu Asociația Femeilor din România – Împreună (AFRI), a participat la întâlnirea-dialog de tip atelier local privind rezultatele proiectului ATHENA, cu privire la Planul de Egalitate de Gen (PEG) în Universitatea din București. Evenimentul a fost organizat în format online de către echipa Planului de Egalitate de Gen a Univerității București, care este instituție parteneră în proiectul HORIZON 2020 ATHENA: „Implementing gender equality plans to unlock research potential of RPOs and RFOs in Europe”. În deschidere, au luat cuvântul prof. univ. dr. Laura Grünberg, directorul proiectului, care a oferit o prezentare generală a planului, și lect. univ. dr. Corina Ilinca, coordonatoarea cercetării cantitative și a platformei pentru studii de gen (ICUB).
Planul de Egalitate de Gen Universitatea București vizează 8 domenii de intervenție și 33 de măsuri/activități. Cele 8 domenii sunt: 1) leadership – egalitate de gen; 2) guvernanță pentru egalitate de gen; 3) resurse umane – recrutare, promovare, retenție; 4) integrarea dimensiunii de gen în cercetarea academică interdisciplinară; 5) integrarea dimensiunii de gen în conţinuturile programelor academice; 6) echilibru viaţă profesională – viaţă privată, responsabilităţi de îngrijire; 7)prevenirea și combaterea hărţuirii sexuale și a discriminării de gen; 8) comunicare instituţională pentru promovarea egalităţii de gen.
Au fost menționate probleme și bariere în realizarea PEG precum resursele umane și de timp limitate, o slabă concentrare a inițiativelor și o implicare redusă a studenților.
Printre recomandările din partea echipei PEB s-au numărat necesitatea unei strategii instituționale comune, realizarea unui viitor plan mai restrâns în ceea ce privește domenii vizate, cursuri de formare personalizate, precum și formarea de formatori.
Discuțiile din cadrul întâlnirii au vizat experiențele cu proiecte europene pentru dezvoltarea PEG, bune practici în realizarea planurilor de egalitate de gen, necesitatea înființării unei rețele de instituții care dezvoltă PEG-uri, precum și modalități de a asigura continuitatea și sustenabilitatea după încheierea proiectului european.
Cu acest prilej, IRDO și AFRI au subliniat importanța consolidării cooperării interinstituționale în domeniul realizării egalității de gen și al atingerii ODD 5 al Agendei 2030, evidențiind acțiunile întreprinse pe o serie de segmente ale celor 8 domenii ale PEG. De asemenea, a fost prezentat pe scurt ghidul privind combaterea hărțuirii morale la locul de muncă realizat în parteneriat cu ANES și cea de-a doua ediție a publicației „Drepturile femeilor. O viață fără violență este dreptul fiecărei femei” – rezultat al activității Grupului de lucru al IRDO pentru drepturile femeilor și combaterea violenței domestice.
Conferința „Cauzele femicidului în România”
IRDO a participat în data de 28 februarie la conferința „Cauzele femicidului în România”, eveniment organizat de Asociația ANAIS în parteneriat cu Ambasada Spaniei în România și Institutul Cervantes, cu sprijinul Netherlands Helsinki Committee.
În cadrul evenimentului a fost lansat un semnal de alarmă cu privire la una dintre cele mai grave forme de violență domestică – femicidul. Profesioniști în domeniu au analizat și dezbătut importanța protejării victimelor violenței domestice, punând accent pe necesitatea prevenirii unor astfel de riscuri majore prin intervenția timpurie. Identificarea riscului și protejarea victimelor sunt factori hotărâtori în reducerea numărului de decese cauzate de violență extremă.
Au vorbit în deschidere E.S. José Antonio Hernández Pérez-Solórzano , Ambasador al Ambasadei Spaniei în România și Republica Moldova și Giulia Crișan, avocat, Vicepreședinte Asociația ANAIS, Expert GBV în cadrul Grupului de Analiză și Armonizare Legislativă din Cadrul Asociației ANAIS (GRAAL).
Psihologi, experți criminaliști, judecători, avocați au prezentat o radiografie a stării de fapt privind victimele violenței. În România, peste 100 de femei sunt ucise în fiecare an, 413 femei fiind ucise în perioada 2020-2023. Municipiul București are cea mai mare pondere, urmat de județele Iași, Botoșani, Cluj și Dolj. Participanții au identificat împreună posibile căi de cooperare interinstituțională cu privire la prevenirea și gestionarea fenomenului violenței domestice și la reducerea riscului pierderii de vieți omenești ca urmare a violenței extreme.
Proiectul „VioGen-RoJust” – îmbunătățirea măsurilor de protecție împotriva violenței domestice
Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 31 ianuarie la evenimentul de diseminare a rezultatelor proiectului „VioGen-RoJust”. Promotorul proiectului este Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse având ca parteneri în implementarea acestuia Centrul FILIA, Asociația TRANSCENA, Asociația ANAIS și Asociația GRADO, organizații neguvernamentale cu vastă experiență în prevenirea și combaterea violenței domestice. Proiectul este finanțat prin mecanismul granturilor SEE oferite de Islanda, Liechtenstein și Norvegia în cadrul Programului de Dezvoltare Locală administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială –FRDS.
Obiectivul major al proiectului „VioGen-Rojust” este actiunea strategică pentru implementarea standardelor Consiliului Europei privind drepturile omului. Acesta vizează îmbunătățirea măsurilor de protecție împotriva violenței domestice și consolidarea capacității autorităților române în ceea ce privește atât intervenția adecvată, cât și îmbunătățirea și aplicarea cadrului legislativ privind protecția victimelor. Printre componentele proiectului se numără: un program de formare profesională a judecătorilor, avocaților, procurorilor și polițiștilor privind implementarea documentelor internaționale cu privire la drepturile omului ratificate de către România; campanii naționale de informare și conștientizare a opiniei publice privind violența doemstică și respectarea drepturilor victimelor; caravana juridică virtuală „VioGenRoJust” pentru creșterea capacității instituțiilor naționale privind transpunerea în practică a recomandărilor rezultate din hotărârile CEDO; activități de advocacy pentru crearea unor mecanisme de comunicare între actorii instituționali cu responsabilități în domeniu; elaborarea unui studiu privind jurisprudența CEDO în domeniu și exemplele de bună practică.
Violența împotriva femeilor și fetelor este una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului din lume și este un fenomen care se agravează la nivel global. În ciuda faptului că multe țări adoptă legi pentru combaterea violenței împotriva femeilor, aplicarea slabă și normele sociale discriminatorii rămân probleme semnificative. Violența împotriva femeilor se intensifică la locul de muncă, în unități de învățământ și în mediul online. Violența psihologică, discursul motivat de ură se propagă cu rapiditate online prin intermediul rețelelor de socializare și al mijloacelor actuale de comunicare și informare.
Această campanie este destinată conștientizării, prevenirii și combaterii violenței online.
Afisul Campaniei „Să spunem NU violenței online!" - 25 Noiembrie 2023-10 Decembrie
„Fenomenul violenței – barieră în calea atingerii ODD 5 – egalitatea de gen”
Eveniment prilejuit de Ziua Internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor
La sediul Institutului Român pentru Drepturile Omului a avut loc dezbaterea cu titlul „Fenomenul violenței - barieră în calea atingerii ODD 5 - egalitatea de gen” în contextul celebrării Zilei Internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor. Evenimentul a fost organizat de IRDO în parteneriat cu Asociația Femeilor din România - Împreună (AFRI) , Fundația Sensiblu și NAZARCEA Grup.
Barierele existente în calea exercitării depline a drepturilor și libertăților femeilor și fetelor constituie tot atâtea piedici în calea atingerii cu succes a Obiectivelor Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, obiective a căror îndeplinire este promovată și susținută de IRDO.
Reprezentanți ai unor instituții naționale și ai ONG-urilor având drept preocupare drepturile femeilor s-au reunit în cadrul Grupului de lucru al IRDO, semnalând atât progresul înregistrat în combaterea violenței, cât și piedicile existente în exercitarea drepturilor femeilor în societatea românească. Au fost analizate evoluțiile în legislație la nivel național, cele mai recente recomandări din Raportul GREVIO din 16 iunie 2022 privind România[1], precum și recomandările formulate în 2023 pentru România de către Grupul de lucru al ONU pentru evaluarea periodică Universală[2] . În cadrul dezbaterii a fost prezentată varianta în limba engleză a volumului „Domestic Violence. Paradigms and Judicial Practice” apărut la editura IRDO în 2022. Tot cu acest prilej a fost lansată Campania de combatere a violenței online - un semnal de alarmă cu privire la agravarea violenței cibernetice și a propagării discursurilor motivate de ură. Nu în ultimul rând a fost subliniată necesitatea de a combate constructul unor imagini și modele stereotipe ale femeii în mass-media și pe rețelele de socializare.
Comunicat de presă:
[1]Raportul este publicat de Secretariatul mecanismului de monitorizare al Convenției Consiliului Europei privind Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor și a Violenței Domestice https://rm.coe.int/final-report-on-romania/1680a6e439
[2] Human Rights Council Fifty-fourth session 11 September–6 October 2023 Agenda item 6 Universal periodic review https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/G23/114/12/PDF/G2311412.pdf?OpenElement
Hărțuirea sexuală la locul de muncă – Centrul Național Slovac pentru Drepturile Omului
Institutul Român pentru drepturile Omului a participat la seminarul online „Hărțuirea sexuală la locul de muncă – cercetare și utilizarea datelor; bune practici ale Instituțiior Naționale pentru Drepturile Omului și ale organismelor pentru egalitate", organizat de Centrul Național Slovac pentru Drepturile Omului în cooperare cu Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (ENNHRI).
Reprezentanți ai INDO și EQUINET s-au axat pe importanța cercetării cantitative a fenomenului hărțuirii sexuale, a colectării datelor statistice și a folosirii acestora în cercetările și raportările către mecanismele europene și internaționale de drepturile omului. Au împărtășit din experiența lor analiști, cercetători, avocați, experți în drept, militanți și activiști pentru drepturile omului. Centrul Național Slovac pentru Drepturile Omului, cu sprijinul programului de granturi mici ENNHRI, a prezentat cercetări cantitative pe care le-a realizat despre hărțuirea sexuală la locurile de muncă din sectorul de sănătate din Slovacia.
Centrul Slovac pentru Drepturile Omului, în cooperare cu Rețeaua Europeană a Drepturilor Omului, și-a propus ca în cadrul acestui eveniment să ofere ocazia participanților de a compara datele și strategiile disponibile și de a folosi expertiza comună în activitatea lor la nivel național. Cu acest prilej, un invitat de la Biroul Comisarului pentru Drepturile Omului din Republica Polonia a prezentat studiile recente de cercetare și utilizare a datelor, în vederea valorificării și replicării acestui demers de către participanți în activitatea lor. Totodată, Echipa de cercetare a Institutului Slovac de Cercetare a Familiei și Muncii care a lucrat la Proiectul național de prevenire și eliminare a Discriminării de gen din 2018, cu accent explicit pe hărțuirea sexuală ca formă de discriminare sau tratament inegal, a analizat condițiile și factorii care permit ca acest fenomen să prolifereze la locul de muncă. Echipa a condus o cercetare calitativă în 2020, concentrându-se pe narațiunile persoanelor care s-au confruntat cu hărțuirea sexuală în ultimii 5 ani. Această contribuție la seminar a avut ca scop sintetizarea rezultatelor cercetării unei echipe cu vastă experiență în organizarea de traininguri de prevenire a fenomenului pentru diverse organizații. Cu ajutorul datelor, au fost prezentate domenii cheie în cadrul politicilor organizaționale, care necesită o abordare tactică dacă organizațiile doresc să combată hărțuirea sexuală în mod eficient și informat.
În contextul schimbului de bune practici, Institutul Român pentru Drepturile Omului a prezentat în cadrul evenimentului publicația „Ghid practic privind hărțuirea morală la locul de muncă” – rezultat al campaniei comune IRDO-ANES de combatere a acestui fenomen. Ghidul se adresează atât victimelor hărțuirii cât și organizațiilor ai căror angajați s-au confruntat cu astfel de cazuri.
„Femeile, pacea și securitatea” - Conferința Punctelor focale naționale
Ministerul Apărării Naționale a organizat, în parteneriat cu Departamentul de Stat al SUA şi UN Women, Conferința Punctelor focale naționale în domeniul Femeile, pacea și securitatea.
Reprezentanți ai IRDO au participat alături de experţi, invitaţi speciali, reprezentanţi ai ONU, NATO, UE, OSCE, UA (Uniunea Africană), precum şi reprezentanţi ai societății civile și ai mediului academic. În cadrul Conferinței, copreședinții anului 2023 și-au reafirmat angajamentul asigurării coerenței și sinergiei în cadrul Rețelei Punctelor focale naționale pentru faciltarea unui mecanism eficient în realizarea obiectivelor FPS. IRDO se implică activ în promovarea atingerii obiectivului 5 al Dezvoltării Durabile – egalitatea de gen, dar și al obiectivelor 4 – educația de calitate și 10 – reducerea inegalităților. Prin intermediul Gruplui de lucru pentru drepturile femeilor, reprezentativitate și combaterea violenței, precum și prin întreaga sa activitate de cercetare, formare și conștientizare privind problemele cu care se confruntă femeile din societatea românească în exercitarea drepturilor lor, IRDO promovează necesitatea asigurării egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, combaterea violenței sub toate formele într-o lume a păcii și siguranței pentru toți, în care participarea femeilor în procesul de decizie rămâne esențială.
Pe agenda de discuții s-au înscris două subiecte de importanță majoră în actualul context de securitate, respectiv Femeile în sectorul de apărare (Women in Security Sector) și Femeile în securitatea cibernetică (Women in Ciber Security), ambele domenii aflându-se într-o continuă evoluție. De asemenea, pe parcursul prezentărilor, invitaţii au dezbătut o serie de bune practici în vederea implementării Rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind domeniul FPS (Femeile, pacea și securitatea), precum și îmbunătăţirea programelor de finanțare și asistență.
Rețeaua Globală a Punctelor focale naționale în domeniul Femeile, pacea și securitatea (FPS) a fost creată pentru a ajuta statele membre și organizațiile regionale să îmbunătățească și să consolideze implementarea Agendei FPS în toate etapele procesului de luare a deciziilor. În 2016, la inițiativa Ministerului Afacerilor Externe din Spania s-a înființat această organizație în scopul consolidării procesului de implementare a Agendei Femeile, pace și securitatea la nivelul statelor membre ale ONU, prin împărtășirea de bune practici și îmbunătățirea coordonării programelor în domeniu. Rețeaua are în prezent 100 de membri și este coprezidată în 2023 de SUA și de România, secretariatul fiind asigurat de UN Women. Membrii rețelei își împărtășesc experiențele în vederea implementării Rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind domeniul FPS și a îmbunătățirii coordonării programelor în domeniu.