Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

 

Istoric

Consiliul European a conchis în anul 1999 că drepturile fundamentale aplicabile la nivelul Uniunii Europene trebuie consolidate într-o cartă, pentru a le oferi o vizibilitate sporită. Astfel, în decembrie 2000, la Nisa, Carta a fost proclamată oficial de către Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisie. Carta a căpătat caracter juridic obligatoriu odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în decembrie 2009, având acum o forță juridică echivalentă cu cea a tratatelor Uniunii Europene.

Rol

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene asigură protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor din Uniunea Europeană. Aceasta reprezintă un instrument modern și amplu al legislației UE, destinat să protejeze și să promoveze drepturile și libertățile individuale, ținând cont de schimbările din societate, de progresul social, precum și de evoluțiile științifice și tehnologice.

Conţinut

Prin respectarea competențelor și sarcinilor Uniunii Europene, precum și a principiului subsidiarității, Carta reafirmă drepturile stabilite pe baza tradițiilor constituționale și a angajamentelor internaționale comune ale statelor membre ale UE. Acestea includ Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Cartele sociale adoptate de UE și Consiliul Europei, precum și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului. Prin oferirea unei mai mari clarități și vizibilități drepturilor fundamentale, Carta contribuie la asigurarea securității juridice la nivelul Uniunii Europene.

Carta conține un preambul și 54 de articole, grupate în șapte capitole, care cuprind aspecte precum: demnitatea (demnitate umană, dreptul la viață, dreptul la integritate al persoanei, interzicerea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, interzicerea sclaviei și a muncii forțate); libertățile (dreptul la libertate și la siguranță, respectarea vieții private și de familie, protecția datelor cu caracter personal, dreptul la căsătorie și dreptul de a întemeia o familie, libertatea de gândire, de conștiință și de religie, libertatea de exprimare și de informare, libertatea de întrunire și de asociere, libertatea artelor și științelor, dreptul la educație, libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă, libertatea de a desfășura o activitate comercială, dreptul de proprietate, dreptul de azil, protecția în caz de strămutare, expulzare sau extrădare); egalitatea (egalitatea în fața legii, nediscriminarea, diversitatea culturală, religioasă și lingvistică, egalitatea între bărbați și femei, drepturile copilului, drepturile persoanelor în vârstă, integrarea persoanelor cu dizabilități); solidaritatea (dreptul lucrătorilor la informare și la consultare în cadrul întreprinderii, dreptul de negociere și de acțiune colectivă, dreptul de acces la serviciile de plasament, protecția în cadrul concedierii nejustificate, condiții de muncă echitabile și corecte, interzicerea muncii copiilor și protecția tinerilor la locul de muncă, viața de familie și viața profesională, securitatea socială și asistența socială, protecția sănătății, accesul la serviciile de interes economic general, protecția mediului, protecția consumatorilor); drepturile cetățenilor (dreptul de a alege și de a fi ales în Parlamentul European, dreptul de a alege și de a fi ales în cadrul alegerilor locale, dreptul la bună administrare, dreptul de acces la documente, Ombudsmanul European, dreptul de petiționare, libertatea de circulație și de ședere, protecția diplomatică și consulară); justiția (dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare, principiile legalității și proporționalității infracțiunilor și pedepselor, dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de două ori pentru aceeași infracțiune); dispoziții generale.

 

Aplicabilitate

În ceea ce privește domeniul de aplicare, Carta se aplică instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii Europene în toate activitățile lor. Aceasta nu extinde competențele și sarcinile ce le sunt atribuite prin tratate. De asemenea, Carta se aplică și statelor membre atunci când implementează legislația europeană.

Totodată, Carta se aplică în strânsă legătură cu sistemele naționale și internaționale de protecție a drepturilor fundamentale, inclusiv cu Convenția europeană a drepturilor omului.

Alte aspecte relevante referitoare la aplicabilitatea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene pot fi consultate aici:

 

Rapoarte anuale

Începând din 2010, Comisia Europeană publică anual un raport care urmărește progresele în aplicarea Cartei. Din 2021, ca parte a strategiei de consolidare a aplicării Cartei în UE, raportul se axează anual pe un domeniu tematic distinct de importanță strategică reglementat de legislația Uniunii Europene.

 

Rapoarte europene relevante

 

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA)

Uniunea Europeană a înființat în 2007 Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, un organism independent destinat să contribuie la asigurarea faptului că prevederile Cartei sunt cunoscute și respectate în cadrul UE.

Enciclopedia FRA referitoare la Cartă – Charterpedia.

 

Programe europene de finanțare

Programul Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori 2021 – 2027 (CEDV) are ca obiectiv susținerea și dezvoltarea unor societăți deschise, democratice, egale și incluzive, bazate pe statul de drept. Acesta include crearea unei societăți civile dinamice, care să dispună de mijloace de acțiune, să încurajeze participarea democratică, civică și socială a cetățenilor și să cultive diversitatea bogată a societății europene, pe fundamentul valorilor, istoriei și memoriei comune europene.