Institutul Român pentru Drepturile Omului

Conferința Anuală a Drepturilor Omului

Eveniment cu caracter anual iniţiat în 1994, „Universitatea Internaţională a Drepturilor Omului” a fost concepută ca o reuniune de specialişti şi experţi având drept scop reînnoirea şi perfecţionarea programelor de formare în domeniul drepturilor omului. De-a lungul anilor, printre participanţii la cursuri s-au numărat membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecători, magistraţi de la Curtea Constituţională şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Curţile de Apel şi de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi alte parchete, reprezentanţi ai mediului universitar, ai unor ministere şi organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, experţi şi specialişti în drepturile omului din ţară şi de peste hotare.

Puternic ancorat în realităţile lumii contemporane, în care drepturile omului se confruntă cu noi şi noi provocări, Institutul Român pentru Drepturile Omului a acţionat permanent pentru promovarea şi protecţia acestor drepturi, ţinând pasul cu orientările şi acţiunile principalilor apărători şi promotori ai drepturilor omului pe plan internaţional şi regional: Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Consiliul Europei, Uniunea Europeană.
Pornind de la aceste considerente şi ţinând cont de cele mai recente evoluţii internaţionale şi regionale din domeniul drepturilor omului, IRDO a considerat în 2017 că este momentul să reorganizeze acest eveniment pe un nivel superior, sub forma unei conferinţe anuale la care să fie invitate să participe personalităţi din toate sferele vieţii sociale, economice, culturale şi politice, specialişti şi experţi în domeniile lor de pregătire profesională, deopotrivă cu specialişti în domeniul drepturilor omului.

S-a evidenţiat astfel necesitatea consolidării relaţiilor instituţionale între organismele publice şi neguvernamentale care au atribuţii privind promovarea şi protejarea drepturilor omului precum şi a creării unui cadru generos de dialog pentru a analiza situaţia acestor drepturi în plan naţional, regional, internaţional pentru a găsi cele mai potrivite căi de acţiune în vederea depăşirii dificultăţilor şi promovării şi apărării în continuare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Ţinând cont de evoluţia drepturilor omului şi a obiectivelor abordate, a cerinţelor existente în domeniul formării,  s-a considerat necesară dezvoltarea acestor programe pe parcursul unui întreg an calendaristic prin crearea unui mediu favorizant pentru dialog, schimburi de idei, promovare de bune practici, în domeniul  respectării şi aplicării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

S-a considerat de asemenea oportun ca momentul organizării Conferinţei Anuale a Drepturilor Omului să fie plasat în jurul datei de 10 decembrie, Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, tocmai pentru a se sublinia şi prin aceasta importanţa covârşitoare pe care respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului o are pentru realizarea obiectivelor dezvoltării durabile, pentru asigurarea păcii şi prosperităţii în lume.

Ediții

2018   2016   2015    2014

2025

Conferința Anuală a Drepturilor Omului - „Accesibilizarea - test real al respectului pentru drepturile omului”, 10 decembrie 2025

În fiecare an, pe 10 decembrie se sărbătorește Ziua Internațională a Drepturilor Omului pentru a marca adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1948. Acest document istoric consacră drepturile și libertățile fundamentale care aparțin fiecărei persoane. Declarația este recunoscută pe scară largă ca fiind sursa de inspirație care a deschis drumul pentru adoptarea a numeroase tratate privind drepturile omului, aplicate astăzi în mod permanent la nivel global și regional (toate conținând referințe la aceasta în preambuluri).

Cu acest prilej, Comisia pentru Drepturile Omului, Egalitate de Șanse, Culte și Minorități din Senatul României, în parteneriat cu Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) și Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), au organizat în data de 10 decembrie, la Palatul Parlamentului, Conferința anuală a drepturilor omului cu tema „Accesibilizarea - test real al respectului pentru drepturile omului”. Organizatorii evenimentului și-au propus ințierea unui demers public de reflecție și acțiune asupra drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități la accesibilitate, aceasta reprezentând unul dintre principiile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, și condiția esențială ca aceste persoane să trăiască independent și să participe efectiv și deplin la viața societății, în condiții de egalitate cu ceilalți.

Conferința a fost moderată de prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu, cu o semnificativă experiență în calitate de diplomat, în domeniul juridic, educațional și cel al drepturilor omului. În deschidere au luat cuvântul Mircia Chelaru, senator, președinte al Comisiei Senatului pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, Silviu Feodor – președinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale din cadrul Camerei Deputaților, Alexandra Ana-Maria Zară – președinte, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Daniela Tontsch – președinte, Consiliul Național al Dizabilității din România, dr. Adrian Bulgaru – director, Institutul Român pentru Drepturile Omului.

În mesajul său, prof. dr. Mircia Chelaru, președinte al Comisiei Senatului pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, a subliniat că „rutina indiferenței este una dintre cele mai subtile amenințări la adresa libertăților. Drepturile nu se pierd dintr-odată, ci treptat, prin neatenție, tăcere sau lipsa reacției civice, iar frica reprezintă obstacolul suprem în exercitarea libertății. Nu poate exista libertate acolo unde frica paralizează judecata și unde omul nu are curajul de a spune „nu” sau să refuze complicitatea la încălcarea drepturilor celorlalți.Neglijarea drepturilor omului generează abuzuri individuale, colective și instituționale și împinge societatea spre o lume paralelă, dominată de virtual, dezinformare și distorsiune a adevărului.”Deputatul Silviu Feodor, președinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale din cadrul Camerei Deputaților,care este totodată și reprezentantul și președintele Asociației Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (CRLR) în Parlamentul României, a prezentat la Conferință activitatea Comisiei, evidențiind rolul credinței și al educației în respectarea drepturilor omului.

Cu această ocazie, Comisiile pentru drepturile omului din cadrul Senatului și Camerei Deputaților și-au reafirmat angajamentul instituțional de a promova și apăra, prin instrumentele parlamentare și prin dialog permanent cu societatea civilă, demnitatea umană ca fundament al ordinii juridice și al vieții comune.

Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, a subliniat în intervenția sa deficitul major de accesibilitate existent în spațiul public din România, evidențiind lipsa unui acces real și efectiv la clădiri, instituții, infrastructură și servicii. Aceasta a atras atenția asupra necesității imediate de a se înființa servicii de transport adaptat la nivelul tuturor municipiilor, precum și asupra dificultăților semnificative întâmpinate de persoanele cu dizabilități în utilizarea serviciilor existente, insuficiente sau neconforme cu standardele internaționale. Alexandra Ana-Maria Zară, președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, în intervenția sa a declarat că „avem cu toții datoria să le oferim persoanelor cu dizabilități posibilitatea de a-și construi o viață bazată pe accesibilitate. Oamenii din societate se raportează la persoanele cu dizabilități recunoscând doar câteva tipuri de dizabilitate. În realitate acestea sunt mai multe și fiecare dintre ele are nevoie de un anumit tip de accesibilitate.”

Directorul Institutului Român pentru Drepturile Omului, Adrian Bulgaru, a sublininat importanța și necesitatea accesibilizării pentru persoanele vulnerabile. Pornind de la Mesajul Secretarului General ONU privind tema Zilei Drepturilor Omului din acest an – „Drepturile omului esențiale zi de zi” a lansat un apel la protejarea și susținerea instituțiilor care luptă pentru drepturile omului și pentru luarea de atitudine și asigurarea protecției pentru persoanele vulnerabile. „Sunt necesare eforturi comune pentru a veni în sprijinul acestora. Atunci când îi protejăm pe cei mai vulnerabili, când luăm atitudine în numele instituțiilor care ne susțin, menținem vii drepturile omului, contribuind prin sensibilizarea publicului larg la consolidarea unei culturi a respectului față de drepturile acestor persoane”. Conform prevederilor Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități și Cadrului UE de implementare a acesteia, persoanele cu dizabilități trebuie să se bucure de drepturi și oportunități egale ca oricare altă persoană, pentru a putea participa pe deplin la viața comunității din care fac parte. Obiectivul general al Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă”, 2022-2027este: Asigurarea participării depline și efective a persoanelor cu dizabilități, bazată pe libertatea de decizie, în toate domeniile vieții și într-un mediu accesibil și rezilient. În acord cu acesta,Institutul Român pentru Drepturile Omului, în calitate de instituție abilitată pentru implementarea Strategiei și ținând cont de viziunea și domeniile prioritare stabilite de aceasta, a prezentat și cele două campanii pe care le-a inițiat împreună cu partenerii săi: „Respectăm diferențele, celebrăm abilitățile!”– campanie de conștientizare cu privire la respectarea drepturilor omului pentru toți, a drepturilor persoanelor cu dizabilități la muncă și la viața în comunitate, precum și la beneficiile educației incluzive. Campania a fost organizată în parteneriat cu Consiliul Național al Dizabilității din România și cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități;cea de a doua campanie, „Persoanele cu dizabilități – creatoare de frumos!”, care se desfășoară în perioada 1 -30 decembrie 2025, a fost lansatăde Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România (ANCAAR). O expoziție ilustrativă de obiecte decorative și de artă a fost organizată în cadrul Conferinței pentru a prezenta cum se poate transforma dizabilitatea în abilitate.

În secțiunea dedicată accesibilizării, dezbaterile au pornit de la întrebarea dacă au fost evidențiate dificultățile pe care le întâmpină persoanele cu dizabilități în viața cotidiană: numărul treptelor de la intrarea în locuință, bordurile prea înalte, posibilitatea de a intra cu scaunul rulant în lift, traseul necesar pentru a ajunge la medic sau la instituțiile publice. Departe de a însemna favorizare, accesibilizarea este o  condiție obligatorie pentru participarea egală în societate. 
Participanții la Conferință au reafirmat responsabilitatea statului de a-i proteja pe cei vulnerabili.

Obiectivul Conferinței a fost atât sensibilizarea publicului larg cu privire la importanța accesibilității ca expresie concretă a egalității de șanse și a incluziunii sociale, cât și consolidarea unei culturi a respectului pentru demnitatea umană, printr-un dialog constructiv între reprezentanți ai instituțiilor statului, organizațiilor neguvernamentale și ai mediului academic. Conferința a reprezentat și un apel la coeziune interinstituțională pentru promovarea și respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, care se confruntă zilnic cu provocări multiple – de la bariere fizice și lipsa serviciilor adaptate, până la excluziunea socială. 

Participanții au identificat o serie de piedici legislative și administrative care îngreunează aplicarea efectivă a standardelor de accesibilitate, explorând posibile recomandări pentru îmbunătățirea cadrului normativ în domeniu. Momentele de reflecție, analiză și dezbatere din cadrul evenimentului au oferit oportunitatea consolidării cooperării interinstituționale, lansând totodată și un semnal public pentru accelerarea măsurilor de accesibilizare reală în toate domeniile vieții sociale.

Cu acest prilej s-a încheiat și campania IRDO – ANAIS – Dr. Max de combatere a violenței digitale asupra femeilor, din cadrul celor 16 zile de activism pentru combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor.

Au contribuit la lucrările conferinței Emanuel-Gabriel Botnariu – președinte al Consiliului de Monitorizare a Implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Helena-Omna Raicu – președinte, Agenția Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Mirela Negrutzi – consilier, Punctul de contact pentru implementarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Direcția comunicare și cooperare internațională, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Cristina Părău și Veronica Manea – Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB), Stelian Raicu – Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), Daniel Pagu – psiholog, clinician principal, expert tehnic judiciar, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Sector 1, Georgeta Crișu – președinte și Andreea-Valentina Ognean – Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România (ANCAAR), Antonescu Ion Toma – președinte Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic-România, Mariana Drăghici – Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, Constanța Oprea Teunissen – consul onorific al României în Olanda și președintele Fundației Speranța, Viorela Togan – psiholog, Silvia Stelea și Alexandru Stelea – Asociația Demnitate pentru toți, Andreea Băluță-Pascu – șef serviciu Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între femei și bărbați (ANES), Aura Preda – conf. univ, dr. Facultatea de Științe Juridice și Științe Administrative, Universitatea „Spiru Haret”, cerc. șt. III Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, Academia Română, Corina Bucur – (Societatea Română de Victimologie) și Aurora Popescu (Asociația Femeilor Creștine din România) au reprezentat Asociația Femeilor din România –Împreună (AFRI), președinta AFRI și ambasadoare pentru Pace – Liliana Pagu – a transmis un mesaj emoționant cu ocazia Zilei Drepturilor Omului, lansând un apel la coeziune instituțională și solidaritate pentru combaterea violenței la adresa femeilor, Irina Năstase – voluntar, Consiliul Național al Dizabilității, Claudia Balint – consilier juridic, Uniunea Democrată Tătară.

2024

Conferința Anuală a Drepturilor Omului - „Reducerea inegalităților și promovarea drepturilor omului”, 10 decembrie 2024

Ziua Internațională a Drepturilor Omului este sărbătorită în fiecare an la 10 decembrie – ziua în care Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat, în 1948, Declarația Universală a Drepturilor Omului. Principiile consacrate în Declarație sunt tot atât de relevante astăzi ca și atunci când a fost adoptată. Acest document emblematic pentru istoria drepturilor omului este unul dintre cele mai inovatoare angajamente globale din lume, consfințind drepturile inalienabile la care este îndreptățită oricare ființă umană.Drepturile fiecăruia dintre noi sunt parte a umanității noastre și nimeni nu trebuie să le încalce sau să ni le răpească.

Anul acesta, la inițiativa ONU, cu prilejul zilei de 10 decembrie se conștientizează la nivel global necesitatea educației pentru drepurile omului și a respectării acestora în mod egal pentru toți cetățenii. De aceea, tema aleasă pentru 2024 este „reducerea inegalităților și promovarea drepturilor omului”. Pornind de la tema Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, Conferința Anuală a Drepturilor Omului din acest an, care a avut loc în data de 10 decembrie, organizată de IRDO în colaborare cu Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Camerei Deputaților și cu Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi a Senatului, s-a axat pe importanța educației pentru drepturile omului și necesitatea protecției apărătorilor drepturilor omului. Evenimentul a reunit membri ai Parlamentului și Guvernului, lideri ai instituțiilor cu atribuții în domeniul drepturilor omului, entități partenere, reprezentanți ai societății civile, alți actori cu expertiză în problematica drepturilor omului, studenți, dar și cadre didactice și elevi.

În decembrie 2022 IRDO a fost desemnat de Ministerul Justiției drept punct focal pentru aplicarea Recomandării UE 2022/758 privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului implicați în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive (SLAPP). În acest context, Institutului îi revin următoarele atribuții: elaborarea și organizarea unor programe de formare pentru apărătorii drepturilor omului și pentru profesioniștii din mass-media; inițierea și derularea unor campanii de informare privind procedurile SLAPP; furnizarea de informații despre sprijinul de care pot beneficia persoanele vizate de procedurile SLAPP; colectarea de date statistice privind aceste proceduri. Pe întreg parcursul anului, la toate evenimentele organizate de Institutul Român pentru Drepturile Omului sau la care IRDO a participat, fie pe plan intern, fie internațional, a fost subliniat întotdeauna rolul său de punct focal, cu scopul de a informa și de a crește gradul de conștientizare cu privire la mandatul său, de a crea premise de colaborare și, totodată, de a lansa un apel pentru colectarea de date statistice cu privire la procedurile SLAPP.

Cu acest prilej au fost evidențiate principalele provocări și impedimente cu care s-a confruntat și se confruntă Institutul în îndeplinirea mandatului cu care este învestit prin legea de înființare, precum și a atribuțiilor care îi revin în calitate de punct focal SLAPP. Printre acestea se numără: cadrul normativ perimat în baza căruia funcționează Institutul, precum și lipsa de resurse și de personal.

Evenimentul moderat de prof. univ. dr. emerit Nicolae Voiculescu a reprezentat un forum de consultări și schimburi de bune practici privind promovarea și protecția apărătorilor drepturilor omului și a jurnaliștilor,cât şi a altor categorii de drepturi fundamentale ale omului. Prin intermediul Conferinței Anuale a Drepturilor Omului, IRDO a reiterat apelul său la coeziune interinstituțională pentru promovarea și protecția drepturilor omului.

2023

Conferința Anuală a Drepturilor Omului - 75 de ani de la adoptarea Declarației universale a drepturilor omului:„Educația pentru drepturile omului - Demnitate, Libertate și Dreptate pentru toți”, 12 decembrie 2023

Organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Biblioteca Metropolitană din București și Primăria Municipiului București, în format hibrid, în data de 12 decembrie 2023, Conferința Anuală a Drepturilor Omului (CADO 2023) a prilejuit atât sărbătorirea Zilei Internaționale a Drepturilor Omului cât și aniversarea a 75 de ani de la adoptarea de către Adunarea Generală a ONU, la 10 decembrie 1948, a Declarației universale a drepturilor omului – document emblematic în istoria drepturilor omului aflat la baza ordinii internaționale postbelice. Declarația stabilește pentru prima dată faptul că drepturile fundamentale ale omului, inalienabile oricărei ființe umane, trebuie protejate în mod universal.

În acest moment aniversar, pornind de la tema Zilei Internaționale a Drepturilor Omului „Libertate, Egalitate și Dreptate pentru toți”, IRDO și-a propus ca în cadrul conferinței anuale, împreună cu partenerii și colaboratorii săi să evidențieze importanța educației pentru drepturile omului și să reitereze apelul său la colaborare interinstituțională pentru promovarea drepturilor omului și pentru atingerea obiectivelor dezvoltării durabile ale Agendei 2030 la nivel național.

Conferința a fost moderată de șefa Sectorului Formare, prof.univ.dr.habil. Anișoara Popa. Au luat cuvântul în deschidere dl. dr. Adrian Bulgaru, director executiv IRDO, d-na Lucica Dina Muntean, senator, membră a Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, d-na Ramona Mezei, director general al Bibliotecii Metropolitane București, dl.prof.univ.dr.emerit Nicolae Voiculescu, Universitatea Titu Maiorescu, director CSUD, membru supleant CA-Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA), d-na Daniela Tontsch, președintă, Consiliul Național al Dizabilității din România. S-a dat citire și mesajului transmis de dl Gheorghe-Florin Cârciu, secretar de stat, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Participanții, reprezentanți ai autorităților naționale, ai societății civile, precum și ai mediului academic, au prezentat în alocuțiunile lor aspecte semnificative din perspectiva drepturilor omului ale realităților cu care se confruntă în activitatea lor, în conformitate cu mandatele instituțiilor și organizațiilor pe care le reprezintă. Conferința s-a dorit a fi un forum de consultări și schimburi de bune practici privind abordarea implementării obiectivelor Agendei 2030 din prisma drepturilor omului, precum și o celebrare a importanței educațieicontinue, pentru toți, în vederea promovăriii unei culturi a drepturilor omului.

Au prezentat comunicări: d-na Ana Maria Iacoviță, consilier Departamentul de Dezvoltare Durabilă al Guvernului; d-na Georgeta Stoican, avocat, Asociația Femeilor Universitare, d-na Cristina Ștefan, Colegiul Național „Spiru Haretˮ din București; d-na Victoria Bacarin, Asociația Femeilor din România-Împreună; dl cercetător drd. Horia Mihai, Institutul de Cercetare a Calității Vieții din București; d-na psiholog Viorela Togan, Nazarcea Grup. Unitate Protejată Autorizată; dl Mihai Apostol, senior protection associate, UNHCR; d-na consilier de integrare Ioana Anghelache, Consiliul Național Român pentru Refugiați; d-na C. Jr. Claudia Crina Balint, Uniunea Democrată Tătară, d-na prof.drd. Viviana Maria Bobic, Liceul Teoretic „Șerban Cioculescuˮ din Drobeta Turnu Severin; d-na drd. Irina Drăghia, Televiziunea Tele2 Drobeta; dl.prof.drd. Gherghinescu Marian; d-ra Caragioiu Andreea-Daiana, studentă, Facultatea de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescuˮ și d-na Daniela Cristina Albu, redactor, IRDO.

Conferința a prilejuit schimburi de bune practici privind promovarea și respectarea drepturilor omului și armonizarea legislației naționale cu standardele și normele internaționale. Un exemplu de cooperare regională l-a constituit și participarea d-nei Veronica Lupu, președintă a Asociației Femeilor de Carieră Juridică din Republica Moldova.

Evenimentul aniversar inițiat de IRDO a fost înnobilat de momentul artististic susținut de cunoscuta soprană Cleopatra David, acompaniată de pianistul Ieronim Buga, solist al Filarmonicii, care au interpretat colinde, cântece de Crăciun și arii din opere renumite. 

În cea de a doua parte a conferinței au fost transmise online mesajele unităților de învățământ din Rețeaua Școlilor Partenere ale IRDO. S-au remarcat prin consistența proiectelor și viziunea clară asupra importanței educației pentru drepturile omului intervențiile doamnei prof. dr. Lidia Baroi de la Colegiul Național „Grigore Ghicaˮ din Dorohoi; ale domnului prof. Nelu Onofrei, director al Colegiului Național „A.T. Laurianˮ, Botoșani; ale doamnei prof. dr.  Elena Calistru, directoarea Colegiului Național Iași; d-nei. prof. Dorina Frunză, Școala Gimnazială „Ștefan cel Mareˮ, Vaslui; doamnei. prof. Mariana Dascălu de la Liceul de Artă „Gheorghe Tattarescuˮ din Focșani; doamnei. prof. Ionica Dragu de la Liceul Economic „Virgil Madgearu” din Galați; domnului prof. Ion Nănuți, președintele Asociației „Gheorghe Țițeicaˮ și director al Liceului „Șerban Cioculescuˮ din Drobeta Turnu Severin; doamnei prof. Carmen Bortiș, directoarea Școlii Gimnaziale nr.4, Reșița; d-nei prof. Alina Bratu de la Colegiul Național „I.C.Brătianuˮ, Hațeg; doamnei prof. Adriana Stamate, director adj. Școala Gimnazială „Sfânta Cuvioasa Parascheva” din comuna Smârdan, județul Galați și doamnei prof. Victorița Croitor care a reprezentat Liceul Teoretic „O.C. Tăslăuanu”, Toplița.

În cadrul evenimentului care s-a bucurat de participarea online a peste 500 de elevi, au fost comunicate rezultatele campaniei celor 16 zile de activism pentru combaterea violenței și ale campaniei privind promovarea valorilor fundamentale ale Declarației universale a drepturilor omului. IRDO a demarat cu prilejul conferinței de anul trecut această campanie intitulată „Libertate, Egalitate și Dreptate pentru toți”, iar prin activitățile organizate ulterior a continuat să promoveze valorile și drepturile consfințite prin Declarația universală a drepturilor omului, cu scopul de a ghida noile generații spre un viitor mai bun.

Concluziile acestei conferințe aniversare, formulate de directorul Institutului Român pentru Drepturile Omului, domnul dr. Adrian Bulgaru, au întregit atmosfera de entuziasm și optimism privind implicarea eficientă, sinergică, bazată pe colaborarea interinstituțională, pentru promovarea drepturilor omului atât pentru cetățenii țării cât și pentru românii de pretutindeni. Punând accent pe activitățile de cercetare, informare dar mai ales pe educație și formare, IRDO se adresează unui public larg, din rândul căruia copiii și tinerii sunt beneficiari principali.

2022

2021

La data de 9 decembrie 2020 Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) în parteneriat cu Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Bărbați și Femei (ANES) și cu reprezentanți ai mediului universitar (Universitatea Titu Maiorescu și Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir) au organizat, în format online, Conferința Anuală a Drepturilor Omului – eveniment cu tradiție în rândul acțiunilor organizate de IRDO.

Desfășurată în expectativa celebrării Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, Conferința cu titlul Respectarea demnității umane și a egalității de șanse și de tratament în condiții de criză a avut ca obiectiv analiza modului în care valorile umane esențiale înscrise în Declarația Universală a Drepturilor Omului pot fi protejate și promovate în condiții de criză. Dezideratele exprimate în articolul 1 din  Declarația Universală a Drepturilor Omului reprezintă fundamentul elaborării celor mai importante instrumente juridice și mecanismelor specifice protecției drepturilor omului care au marcat cadrul juridic internațional și regional modern în materie. Aspirațiile universale, inalienabile, eterne și imuabile avansate de textul Declarației subzistă și în condițiile pandemiei COVID-19, dovedindu-se a fi mereu actuale. Criza sanitară a marcat umanitatea, accentuând ideea conform căreia, în circumstanțe excepționale, drepturile omului trebuie să fie abordate în dimensiunea lor practică și să fie transformate în obiective principale de urmărit de autoritățile și instituțiile competente. Efectele produse de pandemia COVID-19 sunt vizibile în primul rând asupra  grupurilor vulnerabile (copii și tineri, femei, vârstnici, persoane cu dizabilități) iar acest fapt este posibil pe fondul fenomenelor violenței, sărăciei, marginalizării, excluziunii sociale care, acționând cumulativ, conduc la erodarea societăților. Având prezente aceste idei directoare, Organizația Națiunilor Unite a avansat ca temă de reflecție în contextul celebrării Zilei Internaționale a Drepturilor Omului din acest an, „ reconstrucția în contextul pandemiei COVID-19 și importanța respectării și promovării drepturilor omului în eforturile de redresare a societăților”.

Conferința Respectarea demnității umane și a egalității de șanse și de tratament în condiții de criză s-a raliat la standardele afirmate de Organizația Națiunilor Unite, intervențiile participanților având ca obiect reflectarea asupra principalelor provocări identificate în promovarea și protecția drepturilor și libertăților grupurilor vulnerabile, propunându-se posibile căi de acțiune în vederea surmontării acestora. Dezbaterile în plenul Conferinței au fost orientate către susținerea a două dimensiuni : (1) abordarea teoretică multidisciplinară a drepturilor omului în condițiile pandemiei COVID-19 – concretizată prin intervențiile invitaților din mediul academic (Prof. univ. dr. Nicolae Voiculescu, Facultatea de Drept, Universitatea Titu Maiorescu; Prof. univ.dr. Ramona Mihăilă, Prorector Relații Internaționale, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir și Directoare Institute for Social Studies of Gender; Conf. univ. dr. Onorina Botezat, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir) și (2) abordarea practică referitoare la identificare de strategii instituționale corespunzătoare protecției și promovării drepturilor omului în condiții de criză – evidențiată prin expunerile invitaților din mediul autorităților publice și al societății civile (Veronica Lupu, Vicepreședinta Platformei pentru Egalitate de Șanse din Republica Moldova; Liliana Pagu, președintă fondatoare a Asociației Femeilor din România AFRI; Silvia Iorgulescu, șef sector formare IRDO; Berna Beatrice, Inspector Relații cu Publicul, IRDO; Aurora Martin, consilier superior, ANES; Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România; Corina Popa, Child Protection Officer, UNICEF România; Andreea Ghimpu, Consiliul Național Român pentru Refugiați, consilier juridic; Dr. Lidia Dinu, Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice). Dezbaterile în plen au fost moderate de prof. univ. dr. Nicolae Voiculescu, de la Facultatea de Drept, Universitatea Titu Maiorescu, Director al Consiliul pentru studiile universitare de doctorat, Membru supleant CA, Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA). Vizibilitatea regională a Conferinței este asigurată de participarea doamnei Veronica Lupu, Vicepreședinta Platformei pentru Egalitate de Șanse din Republica Moldova.

Având un pronunțat caracter analitic, Conferința a constituit o platformă de dialog social și interinstituțional având ca scop cooptarea partenerilor și a societății civile  în vederea elaborării de strategii și acțiuni comune care converg către o mai bună garantare a drepturilor și libertăților fundamentale. În acest context, a fost prezentată cercetarea realizată de IRDO privind impactul pandemiei asupra drepturilor omului cu titlul Studiu preliminar privind criza generată de pandemia COVID-19 și impactul acesteia asupra drepturilor omului.

În Cuvântul de deschidere a Conferinței, domnul director IRDO, Adrian Bulgaru, a subliniat că demnitatea și egalitatea reprezintă valori fundamentale ale drepturilor omului care se cuvin a fi celebrate cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, ele reprezentând, mai mult decât principii sau prerogative, nucleul acestei materii a drepturilor omului – atât de complexă și de importantă pentru societățile democratice.  În contextul dificil generat de pandemia COVID-19, Institutul își reafirmă rolul de liant al actorilor reprezentativi din societatea civilă cu atribuții în promovarea și protejarea drepturilor omului, accentuând importanța sprijinirii grupurilor vulnerabile (copii și tineri, femei, persoane cu dizabilități, vârstnici, persoane aparținând minorităților naționale) în deplina realizare a drepturilor și libertăților fundamentale. În scopul atingerii acestui deziderat, Institutul a inserat abordarea bazată pe drepturile omului în toate activitățile circumscrise mandatului său: cercetare, formare, educație pentru drepturile omului, informare.

Doamna Secretar de Stat, Luminița Popescu, președinta Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) a subliniat relevanța Declarației Universale a Drepturilor Omului pentru sistemul internațional. De asemenea, a reiterat importanța parteneriatului interinstituțional IRDO-ANES prin sintetizarea rezultatelor campaniei împotriva hărțuirii morale la locul de muncă  (desfășurată de cele două instituții în perioada 15 septembrie 2020-15 octombrie 2020).  De asemenea președinta ANES a  comunicat cu acest prilej și viitoarea lansare a unei noi campanii comune ANES-IRDO pentru promovarea femeilor în poziții decizionale la toate nivelurile.

Problemele referitoare la grupurile vulnerabile trebuie să fie analizate în mod cuprinzător, într-o logică care să permită înțelegerea faptului că, aspectele discriminatorii asociate unui grup interesează întreaga societate, acestea dobândind incidență inclusiv prin referire la alte categorii vulnerabile. O abordare deschisă și integratoare va conduce la respectarea demnității umane și a egalității de șanse atât în condiții de criză cât și în perioade de echilibru social. Concluzia generală a Conferinței rezidă în faptul că individul și protecția drepturilor sale reprezintă elemente primordiale care trebuie să se bucure de o atenție specială din partea autorităților și instituțiilor publice în condițiile manifestării pandemiei COVID-19. Abordarea bazată pe drepturile omului constituie, în acest sens, cadrul conceptual și practic care permite reunirea reprezentanților societății civile, a autorităților și instituțiilor publice, a mediului academic în scopul conlucrării pentru identificarea de acțiuni comune.

Link către Comunicatul de presă: https://www.agerpres.ro/comunicate/2020/12/10/comunicat-de-presa-institutul-roman-pentru-drepturile-omului-irdo--625607

Agenda conferinței

Posterul conferinței

2019

Cu ocazia celebrării Zilei Internaționale a Drepturilor Omului și a 30 de ani de la adoptarea Convenției Organizației Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în parteneriat cu Comisia pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale a Camerei Deputaților, Comisia pentru Drepturile Omului, Egalitate de Șanse, Culte și Minorități a Senatului și Organizația Salvați Copiii România, a organizat Conferința Anuală a Drepturilor Omului.

Conferința a abordat tematica „Drepturile copilului în contextul provocărilor actuale” și s-a desfășurat marți, 10 decembrie 2019, la Palatul Parlamentului, Sala Nicolae Bălcescu.

Dezbaterile Conferinței au fost organizate în două secțiuni: (1) Dialog și cooperare la nivel inter-instituțional privind promovarea și protecția drepturilor copilului și (2) Exemple de bune practici.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților, instituțiilor publice și organizațiilor non-guvernamentale având competențe în domeniul drepturilor copilului, reprezentanți ai mediului academic, studenți și elevi și a avut drept scop promovarea coeziunii factorilor decizionali precum și între factorii decizionali și societatea civilă.

În cadrul lucrărilor Conferinței a fost subliniată necesitatea unei colaborări mai strânse  între actorii cu atribuții în domeniul promovării și protejării drepturilor copilului. Totodată, a fost adresat un mesaj privind importanța temei discutate în cadrul Conferinței, evidențiind, în același timp, necesitatea consolidării solidarității sociale pentru atingerea unui nivel mai ridicat de protecție și promovare a drepturilor copilului și susținerii sistemului educațional românesc în scopul îmbunătățirii performanței acestuia.

Organizația Salvați Copiii România, a punctat provocările întâmpinate de copii și a atras atenția asupra necesității ratificării de către România a celui de-al treilea Protocol Facultativ al Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului.

De asemenea, au fost expuse provocări specifice cu care se confruntă copiii cu dizabilități, copiii aparținând minorității rome, fiind lansat și un apel în acest sens pentru promovarea egalității și a nediscriminării.

În cea de-a doua secțiune a Conferinței au fost prezentate modele de bune practici.

Institutul Român pentru Drepturile Omului, a expus, prin Șeful sectorului formare abordarea Institutului Român pentru Drepturile Omului prin contactul direct cu profesioniști din diverse domenii și cu publicul general.

Demersuri integrate de educația pentru drepturile copilului, Varietatea metodelor de educație: formală și nonformală, Identificarea necesităților de formare prin intermediul beneficiarilor direcți – desemnează câteva exemple reprezentative de bune practici în domeniul promovării drepturilor copiilor și tinerilor realizate de Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Modelul de bune practici referitor la Demersuri integrate de educația pentru drepturile copilului poate fi explicat prin analiza următoarelor realizări: (1) drepturile copiilor migranți - au fost promovate prin evenimente de tip world cafe (organizate în parteneriat cu Centrul de Informare Europe Direct și a vizat copiii refugiați și migranți din România) și integrate în cadrul unui curs mai cuprinzător susținut în cadrul a 3 Inspectorate ale Poliției de Frontieră (Timișoara, Giurgiu, Constanța), în colaborare cu Direcția Generală Anticorupție, Inspectoratul General pentru Imigrări și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră; (2) acreditarea unui curs de 40 de ore, creat pentru promovarea Convenției Organizației Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, adresat cadrelor didactice, care va fi susținut la nivelul a 4 județe: Olt, Cluj, Ilfov, București; (3) organizarea campaniei antiviolență, desfășurată în mediul școlar și dublarea acesteia de un curs de 20 de ore, avizat de Ministerul Educației, intitulat  Jocuri violente și practici nocive.

Exemplul de bune practici referitor la Varietatea metodelor de educație: formală și nonformală a fost implementat de Sectorul Formare al Institutului Român pentru Drepturile Omului prin conceperea și desfășurarea următoarelor categorii de evenimente: Campanii de informare; Ateliere interactive, care utilizează jocurile de rol, lucrul în echipe/perechi, brainstormingul, desene și logograme, dezbaterea; Proiecte: speaker motivațional, drepturile privite prin ochi de copii (8 școli din 4 județe); Teatru forum, pentru dreptul la vot, împreună cu Centrul de Informare Europe Direct; Sesiuni de formare și instruire clasice, cu aplicații; Eveniment tip world cafe; Concursuri naționale de tradiție, organizate cu Ministerul Educației; Olimpiada de științe socio-umane și Democrație și toleranță; concursul Olimpiada de Altruism, cu Universitatea de Vest Timișoara.

Cel de-al treilea model de bune practici - Identificarea necesităților de formare prin intermediul beneficiarilor direcți - este realizat prin crearea de parteneriate cu cei direct responsabili de protejarea și aplicarea drepturilor copilului (ministere, instituții școlare, inspectorate, universități, administrație publică, ONG-uri, asociații de părinți, consiliul elevilor, instituții publice), în așa fel încât să se identifice cât mai simplu și mai direct nevoile beneficiarilor și să se elaboreze un conținut adaptat și pragmatic care să răspundă specific acestor necesități.

În partea a doua a Conferinței au fost prezentate și alte exemple de bune practici de către reprezentanți ai următoarelor autorități și organisme: sector programe Salvați Copiii, reprezentante ale Avocatului Copilului din cadrul Instituției Avocatul Poporului, Consiliul de Monitorizare al Implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism, Serviciul Protecția Copilului din cadrul  Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București, Nazarcea Grup DGASPC Sector 1, Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane.

https://www.agerpres.ro/stiri/2019/12/10/comunicat-de-presa-institutul-roman-pentru-drepturile-omului--417801

2018
În contextul aniversării a 70 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi a 25 de ani de la adoptarea Principiilor de la Paris privind rolul instituţiilor naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului, Institutul Român pentru Drepturile Omului, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului, au organizat, în data de 10 decembrie 2018,  conferinţa „Rolul instituţiilor naţionale pentru drepturile omului în contextul provocărilor actuale”, ce a avut loc la Muzeul Municipiului Bucureşti, Palatul Şuţu.
Evenimentul a constituit un dialog, deschis şi constructiv, între instituţiile cu atribuţii şi preocupări în domeniul promovării şi protecţiei drepturilor omului, mediu academic şi organizaţiile neguvernamentale cu preocupări în domeniu şi a avut ca teme de dezbatere: „Instituţiile naţionale pentru drepturile omului – cadru deschis de dialog şi iniţiative comune” şi „Mijloace şi căi de acţiune ale instituţiilor naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului”.
În deschidere, au fost prezentate mesajul dlui deputat Iusein Ibram, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Camerei Deputaţilor şi mesajul dlui senator Dorin Valeriu Bădulescu, președintele Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului.
Domnul Gabriel Vockel, director adjunct al UNICEF România, a subliniat, în discursul de deschidere, câteva dintre aspectele pozitive identificate în ceea ce priveşte măsurile şi acţiunile autorităţilor române vizând protejarea drepturilor copilului, dar şi unele elemente care ar necesita îmbunătăţiri, conform celor mai recente observaţii şi recomandări ale Comitetului pentru implementarea Convenţiei privind drepturile Copilului din 2017 privind România. Dintre aspectele pozitive, amintim demersul de reînfiinţare a ANPCA (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie) şi, respectiv, faptul că România este prima ţară din regiune care respinge instituţionalizarea minorilor sub 7 ani. Pe de altă parte, există şi unele lucruri de îndreptat, exemplificându-se patru linii directoare în care s-ar putea implementa politici mai ample şi mai eficiente: nediscriminarea, accesul la servicii de sănătate şi la educaţie, reducerea violenţei în şcoală şi familie, accesul la resurse. În încheiere, Gabriel Vockel şi-a exprimat, în numele organizaţiei UNICEF, dorinţa de a sprijini autorităţile române şi societatea civilă în demersul acestora de a crea şi aplica