Institutul Român pentru Drepturile Omului
Conferința Anuală a Drepturilor Omului
Eveniment cu caracter anual iniţiat în 1994, „Universitatea Internaţională a Drepturilor Omului” a fost concepută ca o reuniune de specialişti şi experţi având drept scop reînnoirea şi perfecţionarea programelor de formare în domeniul drepturilor omului. De-a lungul anilor, printre participanţii la cursuri s-au numărat membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecători, magistraţi de la Curtea Constituţională şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Curţile de Apel şi de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi alte parchete, reprezentanţi ai mediului universitar, ai unor ministere şi organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, experţi şi specialişti în drepturile omului din ţară şi de peste hotare.
Puternic ancorat în realităţile lumii contemporane, în care drepturile omului se confruntă cu noi şi noi provocări, Institutul Român pentru Drepturile Omului a acţionat permanent pentru promovarea şi protecţia acestor drepturi, ţinând pasul cu orientările şi acţiunile principalilor apărători şi promotori ai drepturilor omului pe plan internaţional şi regional: Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Consiliul Europei, Uniunea Europeană.
Pornind de la aceste considerente şi ţinând cont de cele mai recente evoluţii internaţionale şi regionale din domeniul drepturilor omului, IRDO a considerat în 2017 că este momentul să reorganizeze acest eveniment pe un nivel superior, sub forma unei conferinţe anuale la care să fie invitate să participe personalităţi din toate sferele vieţii sociale, economice, culturale şi politice, specialişti şi experţi în domeniile lor de pregătire profesională, deopotrivă cu specialişti în domeniul drepturilor omului.
S-a evidenţiat astfel necesitatea consolidării relaţiilor instituţionale între organismele publice şi neguvernamentale care au atribuţii privind promovarea şi protejarea drepturilor omului precum şi a creării unui cadru generos de dialog pentru a analiza situaţia acestor drepturi în plan naţional, regional, internaţional pentru a găsi cele mai potrivite căi de acţiune în vederea depăşirii dificultăţilor şi promovării şi apărării în continuare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Ţinând cont de evoluţia drepturilor omului şi a obiectivelor abordate, a cerinţelor existente în domeniul formării, s-a considerat necesară dezvoltarea acestor programe pe parcursul unui întreg an calendaristic prin crearea unui mediu favorizant pentru dialog, schimburi de idei, promovare de bune practici, în domeniul respectării şi aplicării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
S-a considerat de asemenea oportun ca momentul organizării Conferinţei Anuale a Drepturilor Omului să fie plasat în jurul datei de 10 decembrie, Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, tocmai pentru a se sublinia şi prin aceasta importanţa covârşitoare pe care respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului o are pentru realizarea obiectivelor dezvoltării durabile, pentru asigurarea păcii şi prosperităţii în lume.
2023
Conferința Anuală a Drepturilor Omului - 75 de ani de la adoptarea Declarației universale a drepturilor omului: „Educația pentru drepturile omului - Demnitate, Libertate și Dreptate pentru toți”, 12 decembrie 2023
Organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Biblioteca Metropolitană din București și Primăria Municipiului București, în format hibrid, în data de 12 decembrie 2023, Conferința Anuală a Drepturilor Omului (CADO 2023) a prilejuit atât sărbătorirea Zilei Internaționale a Drepturilor Omului cât și aniversarea a 75 de ani de la adoptarea de către Adunarea Generală a ONU, la 10 decembrie 1948, a Declarației universale a drepturilor omului – document emblematic în istoria drepturilor omului aflat la baza ordinii internaționale postbelice. Declarația stabilește pentru prima dată faptul că drepturile fundamentale ale omului, inalienabile oricărei ființe umane, trebuie protejate în mod universal.
În acest moment aniversar, pornind de la tema Zilei Internaționale a Drepturilor Omului „Libertate, Egalitate și Dreptate pentru toți”, IRDO și-a propus ca în cadrul conferinței anuale, împreună cu partenerii și colaboratorii săi să evidențieze importanța educației pentru drepturile omului și să reitereze apelul său la colaborare interinstituțională pentru promovarea drepturilor omului și pentru atingerea obiectivelor dezvoltării durabile ale Agendei 2030 la nivel național.
Conferința a fost moderată de șefa Sectorului Formare, prof.univ.dr.habil. Anișoara Popa. Au luat cuvântul în deschidere dl. dr. Adrian Bulgaru, director executiv IRDO, d-na Lucica Dina Muntean, senator, membră a Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, d-na Ramona Mezei, director general al Bibliotecii Metropolitane București, dl.prof.univ.dr.emerit Nicolae Voiculescu, Universitatea Titu Maiorescu, director CSUD, membru supleant CA-Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA), d-na Daniela Tontsch, președintă, Consiliul Național al Dizabilității din România. S-a dat citire și mesajului transmis de dl Gheorghe-Florin Cârciu, secretar de stat, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Participanții, reprezentanți ai autorităților naționale, ai societății civile, precum și ai mediului academic, au prezentat în alocuțiunile lor aspecte semnificative din perspectiva drepturilor omului ale realităților cu care se confruntă în activitatea lor, în conformitate cu mandatele instituțiilor și organizațiilor pe care le reprezintă. Conferința s-a dorit a fi un forum de consultări și schimburi de bune practici privind abordarea implementării obiectivelor Agendei 2030 din prisma drepturilor omului, precum și o celebrare a importanței educațieicontinue, pentru toți, în vederea promovăriii unei culturi a drepturilor omului.
Au prezentat comunicări: d-na Ana Maria Iacoviță, consilier Departamentul de Dezvoltare Durabilă al Guvernului; d-na Georgeta Stoican, avocat, Asociația Femeilor Universitare, d-na Cristina Ștefan, Colegiul Național „Spiru Haretˮ din București; d-na Victoria Bacarin, Asociația Femeilor din România-Împreună; dl cercetător drd. Horia Mihai, Institutul de Cercetare a Calității Vieții din București; d-na psiholog Viorela Togan, Nazarcea Grup. Unitate Protejată Autorizată; dl Mihai Apostol, senior protection associate, UNHCR; d-na consilier de integrare Ioana Anghelache, Consiliul Național Român pentru Refugiați; d-na C. Jr. Claudia Crina Balint, Uniunea Democrată Tătară, d-na prof.drd. Viviana Maria Bobic, Liceul Teoretic „Șerban Cioculescuˮ din Drobeta Turnu Severin; d-na drd. Irina Drăghia, Televiziunea Tele2 Drobeta; dl.prof.drd. Gherghinescu Marian; d-ra Caragioiu Andreea-Daiana, studentă, Facultatea de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescuˮ și d-na Daniela Cristina Albu, redactor, IRDO.
Conferința a prilejuit schimburi de bune practici privind promovarea și respectarea drepturilor omului și armonizarea legislației naționale cu standardele și normele internaționale. Un exemplu de cooperare regională l-a constituit și participarea d-nei Veronica Lupu, președintă a Asociației Femeilor de Carieră Juridică din Republica Moldova.
Evenimentul aniversar inițiat de IRDO a fost înnobilat de momentul artististic susținut de cunoscuta soprană Cleopatra David, acompaniată de pianistul Ieronim Buga, solist al Filarmonicii, care au interpretat colinde, cântece de Crăciun și arii din opere renumite.
În cea de a doua parte a conferinței au fost transmise online mesajele unităților de învățământ din Rețeaua Școlilor Partenere ale IRDO. S-au remarcat prin consistența proiectelor și viziunea clară asupra importanței educației pentru drepturile omului intervențiile doamnei prof. dr. Lidia Baroi de la Colegiul Național „Grigore Ghicaˮ din Dorohoi; ale domnului prof. Nelu Onofrei, director al Colegiului Național „A.T. Laurianˮ, Botoșani; ale doamnei prof. dr. Elena Calistru, directoarea Colegiului Național Iași; d-nei. prof. Dorina Frunză, Școala Gimnazială „Ștefan cel Mareˮ, Vaslui; doamnei. prof. Mariana Dascălu de la Liceul de Artă „Gheorghe Tattarescuˮ din Focșani; doamnei. prof. Ionica Dragu de la Liceul Economic „Virgil Madgearu” din Galați; domnului prof. Ion Nănuți, președintele Asociației „Gheorghe Țițeicaˮ și director al Liceului „Șerban Cioculescuˮ din Drobeta Turnu Severin; doamnei prof. Carmen Bortiș, directoarea Școlii Gimnaziale nr.4, Reșița; d-nei prof. Alina Bratu de la Colegiul Național „I.C.Brătianuˮ, Hațeg; doamnei prof. Adriana Stamate, director adj. Școala Gimnazială „Sfânta Cuvioasa Parascheva” din comuna Smârdan, județul Galați și doamnei prof. Victorița Croitor care a reprezentat Liceul Teoretic „O.C. Tăslăuanu”, Toplița.
În cadrul evenimentului care s-a bucurat de participarea online a peste 500 de elevi, au fost comunicate rezultatele campaniei celor 16 zile de activism pentru combaterea violenței și ale campaniei privind promovarea valorilor fundamentale ale Declarației universale a drepturilor omului. IRDO a demarat cu prilejul conferinței de anul trecut această campanie intitulată „Libertate, Egalitate și Dreptate pentru toți”, iar prin activitățile organizate ulterior a continuat să promoveze valorile și drepturile consfințite prin Declarația universală a drepturilor omului, cu scopul de a ghida noile generații spre un viitor mai bun.
Concluziile acestei conferințe aniversare, formulate de directorul Institutului Român pentru Drepturile Omului, domnul dr. Adrian Bulgaru, au întregit atmosfera de entuziasm și optimism privind implicarea eficientă, sinergică, bazată pe colaborarea interinstituțională, pentru promovarea drepturilor omului atât pentru cetățenii țării cât și pentru românii de pretutindeni. Punând accent pe activitățile de cercetare, informare dar mai ales pe educație și formare, IRDO se adresează unui public larg, din rândul căruia copiii și tinerii sunt beneficiari principali.
2022
Cu ocazia celebrării Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat în parteneriat cu Institutul Național de Statistică (INS), Asociația Femeilor din România-Împreună (AFRI) și Centrul pentru Drepturile Omului (CEDROM) conferința intitulată Dreptul la siguranță și pace – educație, promovarea schimbării și emancipare.
Axându-se pe tema educației de calitate, a promovării egalității de gen și a reducerii inegalităților, în consonanță cu obiectivele dezvoltării durabile, conferința s-a desfășurat în format hibrid și a reunit reprezentanți ai instituțiilor naționale, printre care Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, reprezentanți ai ministerelor de resort, ai organizațiilor neguvernamentale (FICE, CNRR), ai societății civile, ai minorităților, precum și cadre didactice din București, Cluj, Bacău și Giurgiu. De asemenea, au participat online studenți masteranzi de la Universitatea Titu Maiorescu, studenți ai Academiei de Studii Economice și ai Universității București.
Au luat cuvântul în deschidere Adrian Bulgaru, Director IRDO, Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt al Institutului Național de Statistică și Liliana Pagu, Președinta Asociației Femeilor din România -Împreună. Evenimentul a fost moderat de către prof. univ. Dr. Nicolae Voiculescu, Universitatea Titu Maiorescu, Director CSUD și membru supleant CA, Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA).
Tema Zilei Internaționale a Drepturilor Omului din acest an propusă de ONU pornește de la premisa că respectarea drepturilor omului reprezintă fundamentul păcii în societățile lumii și că trebuie găsită o cale pentru a crea o societate mai echitabilă pentru generațiile viitoare.
2021
La data de 9 decembrie 2020 Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) în parteneriat cu Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Bărbați și Femei (ANES) și cu reprezentanți ai mediului universitar (Universitatea Titu Maiorescu și Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir) au organizat, în format online, Conferința Anuală a Drepturilor Omului – eveniment cu tradiție în rândul acțiunilor organizate de IRDO.
Desfășurată în expectativa celebrării Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, Conferința cu titlul Respectarea demnității umane și a egalității de șanse și de tratament în condiții de criză a avut ca obiectiv analiza modului în care valorile umane esențiale înscrise în Declarația Universală a Drepturilor Omului pot fi protejate și promovate în condiții de criză. Dezideratele exprimate în articolul 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului reprezintă fundamentul elaborării celor mai importante instrumente juridice și mecanismelor specifice protecției drepturilor omului care au marcat cadrul juridic internațional și regional modern în materie. Aspirațiile universale, inalienabile, eterne și imuabile avansate de textul Declarației subzistă și în condițiile pandemiei COVID-19, dovedindu-se a fi mereu actuale. Criza sanitară a marcat umanitatea, accentuând ideea conform căreia, în circumstanțe excepționale, drepturile omului trebuie să fie abordate în dimensiunea lor practică și să fie transformate în obiective principale de urmărit de autoritățile și instituțiile competente. Efectele produse de pandemia COVID-19 sunt vizibile în primul rând asupra grupurilor vulnerabile (copii și tineri, femei, vârstnici, persoane cu dizabilități) iar acest fapt este posibil pe fondul fenomenelor violenței, sărăciei, marginalizării, excluziunii sociale care, acționând cumulativ, conduc la erodarea societăților. Având prezente aceste idei directoare, Organizația Națiunilor Unite a avansat ca temă de reflecție în contextul celebrării Zilei Internaționale a Drepturilor Omului din acest an, „ reconstrucția în contextul pandemiei COVID-19 și importanța respectării și promovării drepturilor omului în eforturile de redresare a societăților”.
Conferința Respectarea demnității umane și a egalității de șanse și de tratament în condiții de criză s-a raliat la standardele afirmate de Organizația Națiunilor Unite, intervențiile participanților având ca obiect reflectarea asupra principalelor provocări identificate în promovarea și protecția drepturilor și libertăților grupurilor vulnerabile, propunându-se posibile căi de acțiune în vederea surmontării acestora. Dezbaterile în plenul Conferinței au fost orientate către susținerea a două dimensiuni : (1) abordarea teoretică multidisciplinară a drepturilor omului în condițiile pandemiei COVID-19 – concretizată prin intervențiile invitaților din mediul academic (Prof. univ. dr. Nicolae Voiculescu, Facultatea de Drept, Universitatea Titu Maiorescu; Prof. univ.dr. Ramona Mihăilă, Prorector Relații Internaționale, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir și Directoare Institute for Social Studies of Gender; Conf. univ. dr. Onorina Botezat, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir) și (2) abordarea practică referitoare la identificare de strategii instituționale corespunzătoare protecției și promovării drepturilor omului în condiții de criză – evidențiată prin expunerile invitaților din mediul autorităților publice și al societății civile (Veronica Lupu, Vicepreședinta Platformei pentru Egalitate de Șanse din Republica Moldova; Liliana Pagu, președintă fondatoare a Asociației Femeilor din România AFRI; Silvia Iorgulescu, șef sector formare IRDO; Berna Beatrice, Inspector Relații cu Publicul, IRDO; Aurora Martin, consilier superior, ANES; Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România; Corina Popa, Child Protection Officer, UNICEF România; Andreea Ghimpu, Consiliul Național Român pentru Refugiați, consilier juridic; Dr. Lidia Dinu, Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice). Dezbaterile în plen au fost moderate de prof. univ. dr. Nicolae Voiculescu, de la Facultatea de Drept, Universitatea Titu Maiorescu, Director al Consiliul pentru studiile universitare de doctorat, Membru supleant CA, Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA). Vizibilitatea regională a Conferinței este asigurată de participarea doamnei Veronica Lupu, Vicepreședinta Platformei pentru Egalitate de Șanse din Republica Moldova.
Având un pronunțat caracter analitic, Conferința a constituit o platformă de dialog social și interinstituțional având ca scop cooptarea partenerilor și a societății civile în vederea elaborării de strategii și acțiuni comune care converg către o mai bună garantare a drepturilor și libertăților fundamentale. În acest context, a fost prezentată cercetarea realizată de IRDO privind impactul pandemiei asupra drepturilor omului cu titlul Studiu preliminar privind criza generată de pandemia COVID-19 și impactul acesteia asupra drepturilor omului.
În Cuvântul de deschidere a Conferinței, domnul director IRDO, Adrian Bulgaru, a subliniat că demnitatea și egalitatea reprezintă valori fundamentale ale drepturilor omului care se cuvin a fi celebrate cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, ele reprezentând, mai mult decât principii sau prerogative, nucleul acestei materii a drepturilor omului – atât de complexă și de importantă pentru societățile democratice. În contextul dificil generat de pandemia COVID-19, Institutul își reafirmă rolul de liant al actorilor reprezentativi din societatea civilă cu atribuții în promovarea și protejarea drepturilor omului, accentuând importanța sprijinirii grupurilor vulnerabile (copii și tineri, femei, persoane cu dizabilități, vârstnici, persoane aparținând minorităților naționale) în deplina realizare a drepturilor și libertăților fundamentale. În scopul atingerii acestui deziderat, Institutul a inserat abordarea bazată pe drepturile omului în toate activitățile circumscrise mandatului său: cercetare, formare, educație pentru drepturile omului, informare.
Doamna Secretar de Stat, Luminița Popescu, președinta Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) a subliniat relevanța Declarației Universale a Drepturilor Omului pentru sistemul internațional. De asemenea, a reiterat importanța parteneriatului interinstituțional IRDO-ANES prin sintetizarea rezultatelor campaniei împotriva hărțuirii morale la locul de muncă (desfășurată de cele două instituții în perioada 15 septembrie 2020-15 octombrie 2020). De asemenea președinta ANES a comunicat cu acest prilej și viitoarea lansare a unei noi campanii comune ANES-IRDO pentru promovarea femeilor în poziții decizionale la toate nivelurile.
Problemele referitoare la grupurile vulnerabile trebuie să fie analizate în mod cuprinzător, într-o logică care să permită înțelegerea faptului că, aspectele discriminatorii asociate unui grup interesează întreaga societate, acestea dobândind incidență inclusiv prin referire la alte categorii vulnerabile. O abordare deschisă și integratoare va conduce la respectarea demnității umane și a egalității de șanse atât în condiții de criză cât și în perioade de echilibru social. Concluzia generală a Conferinței rezidă în faptul că individul și protecția drepturilor sale reprezintă elemente primordiale care trebuie să se bucure de o atenție specială din partea autorităților și instituțiilor publice în condițiile manifestării pandemiei COVID-19. Abordarea bazată pe drepturile omului constituie, în acest sens, cadrul conceptual și practic care permite reunirea reprezentanților societății civile, a autorităților și instituțiilor publice, a mediului academic în scopul conlucrării pentru identificarea de acțiuni comune.
Link către Comunicatul de presă: https://www.agerpres.ro/comunicate/2020/12/10/comunicat-de-presa-institutul-roman-pentru-drepturile-omului-irdo--625607
2019
Cu ocazia celebrării Zilei Internaționale a Drepturilor Omului și a 30 de ani de la adoptarea Convenției Organizației Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în parteneriat cu Comisia pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale a Camerei Deputaților, Comisia pentru Drepturile Omului, Egalitate de Șanse, Culte și Minorități a Senatului și Organizația Salvați Copiii România, a organizat Conferința Anuală a Drepturilor Omului.
Conferința a abordat tematica „Drepturile copilului în contextul provocărilor actuale” și s-a desfășurat marți, 10 decembrie 2019, la Palatul Parlamentului, Sala Nicolae Bălcescu.
Dezbaterile Conferinței au fost organizate în două secțiuni: (1) Dialog și cooperare la nivel inter-instituțional privind promovarea și protecția drepturilor copilului și (2) Exemple de bune practici.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților, instituțiilor publice și organizațiilor non-guvernamentale având competențe în domeniul drepturilor copilului, reprezentanți ai mediului academic, studenți și elevi și a avut drept scop promovarea coeziunii factorilor decizionali precum și între factorii decizionali și societatea civilă.
În cadrul lucrărilor Conferinței a fost subliniată necesitatea unei colaborări mai strânse între actorii cu atribuții în domeniul promovării și protejării drepturilor copilului. Totodată, a fost adresat un mesaj privind importanța temei discutate în cadrul Conferinței, evidențiind, în același timp, necesitatea consolidării solidarității sociale pentru atingerea unui nivel mai ridicat de protecție și promovare a drepturilor copilului și susținerii sistemului educațional românesc în scopul îmbunătățirii performanței acestuia.
Organizația Salvați Copiii România, a punctat provocările întâmpinate de copii și a atras atenția asupra necesității ratificării de către România a celui de-al treilea Protocol Facultativ al Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului.
De asemenea, au fost expuse provocări specifice cu care se confruntă copiii cu dizabilități, copiii aparținând minorității rome, fiind lansat și un apel în acest sens pentru promovarea egalității și a nediscriminării.
În cea de-a doua secțiune a Conferinței au fost prezentate modele de bune practici.
Institutul Român pentru Drepturile Omului, a expus, prin Șeful sectorului formare abordarea Institutului Român pentru Drepturile Omului prin contactul direct cu profesioniști din diverse domenii și cu publicul general.
Demersuri integrate de educația pentru drepturile copilului, Varietatea metodelor de educație: formală și nonformală, Identificarea necesităților de formare prin intermediul beneficiarilor direcți – desemnează câteva exemple reprezentative de bune practici în domeniul promovării drepturilor copiilor și tinerilor realizate de Institutul Român pentru Drepturile Omului.
Modelul de bune practici referitor la Demersuri integrate de educația pentru drepturile copilului poate fi explicat prin analiza următoarelor realizări: (1) drepturile copiilor migranți - au fost promovate prin evenimente de tip world cafe (organizate în parteneriat cu Centrul de Informare Europe Direct și a vizat copiii refugiați și migranți din România) și integrate în cadrul unui curs mai cuprinzător susținut în cadrul a 3 Inspectorate ale Poliției de Frontieră (Timișoara, Giurgiu, Constanța), în colaborare cu Direcția Generală Anticorupție, Inspectoratul General pentru Imigrări și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră; (2) acreditarea unui curs de 40 de ore, creat pentru promovarea Convenției Organizației Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, adresat cadrelor didactice, care va fi susținut la nivelul a 4 județe: Olt, Cluj, Ilfov, București; (3) organizarea campaniei antiviolență, desfășurată în mediul școlar și dublarea acesteia de un curs de 20 de ore, avizat de Ministerul Educației, intitulat Jocuri violente și practici nocive.
Exemplul de bune practici referitor la Varietatea metodelor de educație: formală și nonformală a fost implementat de Sectorul Formare al Institutului Român pentru Drepturile Omului prin conceperea și desfășurarea următoarelor categorii de evenimente: Campanii de informare; Ateliere interactive, care utilizează jocurile de rol, lucrul în echipe/perechi, brainstormingul, desene și logograme, dezbaterea; Proiecte: speaker motivațional, drepturile privite prin ochi de copii (8 școli din 4 județe); Teatru forum, pentru dreptul la vot, împreună cu Centrul de Informare Europe Direct; Sesiuni de formare și instruire clasice, cu aplicații; Eveniment tip world cafe; Concursuri naționale de tradiție, organizate cu Ministerul Educației; Olimpiada de științe socio-umane și Democrație și toleranță; concursul Olimpiada de Altruism, cu Universitatea de Vest Timișoara.
Cel de-al treilea model de bune practici - Identificarea necesităților de formare prin intermediul beneficiarilor direcți - este realizat prin crearea de parteneriate cu cei direct responsabili de protejarea și aplicarea drepturilor copilului (ministere, instituții școlare, inspectorate, universități, administrație publică, ONG-uri, asociații de părinți, consiliul elevilor, instituții publice), în așa fel încât să se identifice cât mai simplu și mai direct nevoile beneficiarilor și să se elaboreze un conținut adaptat și pragmatic care să răspundă specific acestor necesități.
În partea a doua a Conferinței au fost prezentate și alte exemple de bune practici de către reprezentanți ai următoarelor autorități și organisme: sector programe Salvați Copiii, reprezentante ale Avocatului Copilului din cadrul Instituției Avocatul Poporului, Consiliul de Monitorizare al Implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism, Serviciul Protecția Copilului din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București, Nazarcea Grup DGASPC Sector 1, Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane.
https://www.agerpres.ro/stiri/2019/12/10/comunicat-de-presa-institutul-roman-pentru-drepturile-omului--417801
2018
În contextul aniversării a 70 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi a 25 de ani de la adoptarea Principiilor de la Paris privind rolul instituţiilor naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului, Institutul Român pentru Drepturile Omului, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului, au organizat, în data de 10 decembrie 2018, conferinţa „Rolul instituţiilor naţionale pentru drepturile omului în contextul provocărilor actuale”, ce a avut loc la Muzeul Municipiului Bucureşti, Palatul Şuţu.
Evenimentul a constituit un dialog, deschis şi constructiv, între instituţiile cu atribuţii şi preocupări în domeniul promovării şi protecţiei drepturilor omului, mediu academic şi organizaţiile neguvernamentale cu preocupări în domeniu şi a avut ca teme de dezbatere: „Instituţiile naţionale pentru drepturile omului – cadru deschis de dialog şi iniţiative comune” şi „Mijloace şi căi de acţiune ale instituţiilor naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului”.
În deschidere, au fost prezentate mesajul dlui deputat Iusein Ibram, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Camerei Deputaţilor şi mesajul dlui senator Dorin Valeriu Bădulescu, președintele Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului.
Domnul Gabriel Vockel, director adjunct al UNICEF România, a subliniat, în discursul de deschidere, câteva dintre aspectele pozitive identificate în ceea ce priveşte măsurile şi acţiunile autorităţilor române vizând protejarea drepturilor copilului, dar şi unele elemente care ar necesita îmbunătăţiri, conform celor mai recente observaţii şi recomandări ale Comitetului pentru implementarea Convenţiei privind drepturile Copilului din 2017 privind România. Dintre aspectele pozitive, amintim demersul de reînfiinţare a ANPCA (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie) şi, respectiv, faptul că România este prima ţară din regiune care respinge instituţionalizarea minorilor sub 7 ani. Pe de altă parte, există şi unele lucruri de îndreptat, exemplificându-se patru linii directoare în care s-ar putea implementa politici mai ample şi mai eficiente: nediscriminarea, accesul la servicii de sănătate şi la educaţie, reducerea violenţei în şcoală şi familie, accesul la resurse. În încheiere, Gabriel Vockel şi-a exprimat, în numele organizaţiei UNICEF, dorinţa de a sprijini autorităţile române şi societatea civilă în demersul acestora de a crea şi aplica politici eficiente pentru realizarea drepturilor copilului.
În prima secţiune a conferinţei, moderată de dna deputat Adriana Săftoiu, au fost prezentate şi analizate aspecte privind activitatea instituţiilor naţionale cu atribuţii în domeniul drepturilor omului, evoluţiile aduse de cele mai recente modificări legislative privind mandatul acestora, dar şi provocările cu care se confruntă. Au luat cuvântul dl Zsolt Molnar, adjunct al Avocatului Poporului pentru domeniul drepturilor omului, egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, culte religioase şi minorităţi naţionale, dl Gheorghe Aștileanu, vicepreşedinte al Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, subcomisar de poliţie Ionel Floretin Creţa, inspector general adjunct, Inspectoratul General pentru Imigrări și dna Daniela Tontsch, președinte al Consiliului Național al Dizabilității din România.
Secţiunea a II-a, „Mijloace şi căi de acţiune ale instituţiilor naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului”, a constituit un atelier de dezbatere, moderat de domnul Adrian Bulgaru, director al IRDO. Perspectiva oferită de participanţii, proveniți din variate zone de interes, cu privire la problemele actuale cu care se confruntă persoanele vârstnice, femeile, copiii, persoanele cu dizabilități în România, precum si aspecte privind accesul la educație și educația pentru drepturile omului, implementarea Agendei 2030. Discuțiile au creat premizele unor viitoare acțiuni comune și colaborări a actorilor implicaţi direct şi indirect în protejarea şi promovarea drepturilor omului, care să contribuie la îmbunătăţirea respectării drepturilor omului în ţara noastră.
Aşa cum sublinia şi Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres în mesajul său „Acum, mai mult decât oricând datoria noastră comună este cât se poate de clară: Să intervenim pentru apărarea drepturilor omului – pentru toţi, pretutindeni”.
In cadrul evenimentului a avut loc şi expoziţia de desene ale copiiilor participanţi la Concursul „Democraţie şi toleranţă” şi a celor premiaţi în cadrul altor concursuri de desene și afișe, creative și originale, care abordează mai multe drepturi, precum: dreptul la viață, dreptul la familie, dreptul la sănătate, dreptul la informare, dreptul la educație etc.
Cea de-a XXII-a ediţie a Universităţii Internaţionale a Drepturilor Omului, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM), Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă şi Asociaţia Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”, cu concursul membrilor AIDC, ELI, IDEF şi participarea unor reprezentanţi ai Senatului, Camerei Deputaţilor, Consiliului Legislativ, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Afacerilor Interne, Secretariatul General al Guvernului, a avut ca temă „Drepturile omului: realităţi şi perspective”.
Evenimentul s-a desfăşurat în contextul împlinirii a 50 de ani de la adoptarea Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi 10 ani de la crearea Consiliului ONU pentru drepturile omului.
Lucrările, desfăşurate în sesiuni plenare urmate de dezbateri, au abordat următoarele teme:
- Drepturile omului: realităţi şi perspective. 60 de ani de la adoptarea Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi a Pactului privind drepturile economice, sociale şi culturale. 10 ani de la crearea Consiliului ONU pentru drepturile omului
- Dreptul la educaţie – un drept fundamental al omului. Educaţia – vector şi forţă motrice în procesul dezvoltării durabile
- Libertăţile religioase şi activitatea publică
- Drepturile omului în sistemul ONU. Instrumente şi mecanisme de protecţie a drepturilor omului
- Drepturile omului la nivel regional european. Instrumente şi mecanisme. Consiliul Europei şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa
- Uniunea Europeană şi drepturile omului. Carta drepturilor fundamentale a UE. Agenţia pentru drepturile fundamentale a UE
- S-a făcut şi o trecere în revistă a Raportului privind drepturile fundamentale 2016, care a fost prezentat în cadrul Forumului Drepturilor Fundamentale 2016, organizat de Agenţia pentru Drepturile Fundamenatale a UE, care rezumă şi analizează evoluţiile majore ale drepturilor fundamentale în UE pe parcursul anului 2015, cu propuneri de măsuri în următoarele domenii: egalitate şi nediscriminare; rasism, xenofobie şi formele de intoleranţă asociate acestora; integrarea romilor; societatea informaţională, protecţia vieţii private şi a datelor; drepturile copilului; precum şi accesul la justiţie, inclusiv drepturile victimelor infracţiunilor.
- Transpunerea în legislaţia naţională a reglementărilor internaţionale şi europene
- Educaţia pentru toţi, un proces permanent, multidimensional - de la instrucţia şcolară şi formarea profesională la construirea de capacitate, comunicarea neîngrădită şi favorizarea conştientizării publice. Importanţa metodologiei pentru cercetarea ştiinţifică
- Educaţia în România. Reglementări, experienţe şi tendinţe în politicile de reformă a învăţământului. Educaţia juridică şi pentru drepturile omului
- Codificarea în Drept: drept internaţional; drepturile omului; drept civil; drept penal; drept fiscal; dreptul afacerilor
- Drepturile omului în activitatea de administrare a justiţiei: etica şi responsabilitatea judecătorilor; pregătirea judecătorilor; justiţie şi societate; procesul echitabil într-un termen rezonabil; Independenţa puterii judecătoreşti
- Educaţia inclusivă şi de calitate la toate nivelurile, începând cu copilăria timpurie, trecând prin formarea primară, secundară, terţiară, tehnică, vocaţională
- Drepturile omului în România. Noi provocări în domeniul drepturilor omului: migraţia; terorismul; dreptul la fericire; mediul de afaceri şi drepturile omului
În cadrul manifestărilor a fost organizată şi o expoziţie de carte cuprinzând o paletă variată de volume apărute sub egida IRDO.
Cea de-a XXII-a ediţie a Universităţii, la care au participat experţi, cercetători, reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale, reprezentanţi ai unor instituţii guvernamentale, cadre didactice universitare, magistraţi, doctoranzi şi masteranzi, s-a încheiat cu evaluarea cursurilor, urmată de propuneri şi înmânarea diplomelor, certificatelor de participare şi atestatelor.
Cea de-a XXI-a ediţie a Universităţii Internaţionale a Drepturilor Omului cu tema „Organizaţia Naţiunilor Unite la 70 de ani”, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă şi Asociaţia Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”, cu concursul membrilor AIDC, ELI, IDEF şi participarea unor reprezentanţi ai Senatului, Camerei Deputaţilor, Consiliului Legislativ, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Afacerilor Interne, Secretariatul General al Guvernului, s-a desfăşurat în contextul împlinirii a 70 de ani de la fondarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, împlinirii a 60 de ani de la aderarea României la ONU, precum şi 70 de ani de la crearea UNESCO – organizaţie ştiinţifică şi culturală a Naţiunilor Unite.
Lucrările, desfăşurate atât în sesiuni plenare cât şi în secţiuni, au abordat o tematică bogată, incluzând:
- Organizaţia Naţiunilor Unite la 70 de ani
- Promovarea şi protecţia drepturilor omului în sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite
- Instrumente şi mecanisme ONU privind drepturile omului
- Proiectul ONU Alianţa Civilizaţiilor
- 60 de ani de la aderarea României la ONU
- 70 de ani de la fondarea Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură – UNESCO
- Evoluţia după 2015 la nivel: ONU, UNESCO
- Organizaţii, instrumente şi mecanisme regionale de promovare şi protecţie a drepturilor omului în cadrul: Consiliului Europei, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Uniunii Europene
- Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene din perspectiva programului 2013-2017 al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA)
- Sistemul naţional de promovare şi protecţie a drepturilor omului
- Protecţia şi promovarea drepturilor omului în Constituţia României
- Protecţia şi promovarea drepturilor omului în proiectul de modificare a Constituţiei României
- Drept comparat al drepturilor omului, temă dedicată memoriei omului de ştiinţă francez Roland Drago, membru al Institutului Francez, fost secretar general al Academiei Internaţionale de Drept Comparat din Paris
- Educaţia juridică şi educaţia pentru drepturile omului. Rolul educaţiei continue
- Noi provocări ale drepturilor omului
În cadrul dezbaterilor, s-a subliniat importanţa relaţiei ONU – Uniunea Europeană, s-a evidenţiat importanţa activităţii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului şi a mecanismului de evaluare periodică universală (UPR).
Ca în fiecare an, şi cea de-a XXI-a ediţie a Universităţii, la care au participat experţi, cercetători, reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale, reprezentanţi ai unor instituţii guvernamentale, cadre didactice universitare, magistraţi, doctoranzi şi masteranzi, s-a încheiat cu evaluarea cursurilor, urmată de propuneri şi de înmânarea diplomelor, certificatelor şi atestatelor de participare.
Cea de-a XX-a ediţie a Universităţii Internaţionale a Drepturilor Omului cu tema „Dezvoltarea unor noi metode şi mijloace de promovare şi protecţie a drepturilor omului”, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM), Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă şi Asociaţia Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”, cu concursul membrilor Academiei Internaţionale de Drept Comparat (AIDC), Institutului Internaţional de Drept de Expresie şi Inspiraţie Franceze (IDEF), Institutului de Drept European (ELI) şi participarea unor reprezentanţi ai Senatului, Camerei Deputaţilor, Consiliului Legislativ, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educaţiei Naţionale şi ai Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, s-a desfăşurat în contextul împlinirii a 20 de ani de la consacrarea de către ONU a Anului Internaţional al Familiei şi a Zilei internaţionale a familiei.
Temele abordate în cadrul sesiunilor plenare şi al secţiunilor au inclus:
- Promovarea şi protecţia drepturilor omului în sistemul ONU;
- Consiliul Europei şi procesul de reformă la nivelul Curţii Europene a Drepturilor Omului;
- Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene din perspectiva programului 2013-2017 al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA);
- Sistemul naţional de promovare şi protecţie a drepturilor omului;
- Rolul Consiliului Legislativ în procesul de elaborare a legislaţiei;
- Modelarea politicilor în domeniul justiţiei în Uniunea Europeană pentru viitor;
- Aspecte teoretice privind drepturile omului în Codul civil şi Codul de procedură civilă şi jurisprudenţa instanţelor naţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului;
- Cadrul legal şi instituţional al protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;
- Aspecte referitoare la dreptul fundamental la ocrotirea sănătăţii;
- Aspecte teoretice privind drepturile omului în Codul penal şi Codul de procedură penală şi jurisprudenţa instanţelor naţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului;
- Mijloace contencioase şi necontencioase de protecţie şi promovare a drepturilor omului;
- Educaţia în domeniul drepturilor omului şi educaţia juridică;
- Documentarea în domeniul drepturilor omului.
Cea de-a XX-a ediţie a Universităţii, la care au participat experţi, cercetători, reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale, reprezentanţi ai unor instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, cadre didactice universitare, magistraţi, doctoranzi şi masteranzi, s-a încheiat cu evaluarea cursurilor şi formularea unor propuneri de elaborare a unor noi metodologii în activitatea de cercetare şi formare în domeniul drepturilor omului.