Institutul Român pentru Drepturile Omului
Accesul la justitie
Din punct de vedere juridic, accesul la justiție este calificat atât ca drept fundamental care permite exercitarea și ocrotirea celorlalte drepturi ale individului cât și ca principiu fundamental în funcție de care se organizează și funcționează orice sistem democratic. De asemenea, liberul acces la justiție este garanția egalității și nediscriminării deoarece asigură posibilitatea tuturor indivizilor (indiferent de rasă, vârstă, etnie, origine socială, sau orice alt criteriu discriminatoriu) cărora li s-a încălcat un drept de a se adresa unei instanțe de judecată/unui mecanism alternativ de soluționare a litigiilor.
În sfera de conținut a liberului acces la justiție sunt înscrise 2 prerogative principale: (1) posibilitatea fiecărui individ de a se adresa unei instanțe de judecată sau unui mecanism alternativ de soluționare a litigiilor în cazul în care drepturile și libertățile sale sunt încălcate; (2) posibilitatea de a obține o reparație legală.
La nivelul cadrului juridic internațional și european, accesul la justiție este reglementat, în principal, în conținutul următoarelor instrumente : Declarația Universală a Drepturilor Omului (art.8, art. 9, art.10); Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice (art.2, alin. 3; art.14); Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (art.6 și art. 13); Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (art. 47).
După cum rezultă din coroborarea dispozițiilor menționate în rândurile de mai sus, accesul la justiție implică atât dreptul la un remediu efectiv, dreptul la un proces echitabil, dreptul la reparații corespunzătoare, dreptul de a nu fi judecat și pedepsit de două ori pentru aceeași faptă (ne bis in idem), dreptul la apărare, dreptul la asistență și reprezentare.
Cadrul juridic internațional și european în materia accesului la justiție este în continuă evoluție. Garanțiile naționale sunt mai generoase cu privire la acest drept deoarece la nivel intern accesul la justiție în scopul protejării drepturilor cetățenilor reprezintă regula de acțiune; accesul la jurisdicțiile regionale și internaționale este posibil pe cale de excepție și după epuizarea căilor interne de atac.
Raport privind statul de drept al ENNHRI
Proiectul Rule of Law for Lawyers (ROLL)
Webinar – „How can NHRIs take part in the ECHR judgments’ implementation process?”
În data de 17 septembrie, IRDO a participat la webinarul How can NHRIs take part in the ECHR judgments’ implementation process?, eveniment desfășurat în format online de Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (ENNHRI), Rețeaua Europeană de Implementare (EIN) și Departamentul pentru Executarea Hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului din cadrul Consiliului Europei.
Urmărind să asigure creșterea gradului de transparență și eficiență a procesului de implmentare a hotărârilor CEDO, webinarul a plasat în centrul dezbaterilor Regula nr. 9.2 din documentul reprezentând Regulamentul Comitetului Miniștrilor pentru supravegherea executării hotărârilor judecătorești și a condițiilor de soluționare amiabilă (adoptat de Comitetul Miniștrilor la 10 mai 2006, la cea de-a 964-a ședință a miniștrilor adjuncți, și modificat la 18 ianuarie 2017, la cea de-a 1275 reuniune miniștrilor adjuncți). Conform regulii 9.2 din Regulament, Comitetul Miniștrilor va avea dreptul să ia în considerare orice comunicare din partea organizațiilor neguvernamentale, precum și a instituțiilor naționale pentru drepturile omului, cu privire la executarea hotărârilor prevăzute la articolul 46 alineatul (2) din Convenție.
Obiectivele webinarului au fost ordonate pe 2 direcții de acțiune : (1) informarea și explicarea noțiunilor de bază ale procesului de execuție realizat de Comitetul Miniștrilor și (2) consolidarea importanței implementării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului la nivel național.
În cadrul webinarului, domnul Nikolaos Sitaropoulos, șeful diviziei Departamentului pentru executarea hotărârilor CEDO din cadrul Consiliului Europei, a subliniat rolul Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (INDO) în implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și a evidențiat caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească comunicările formulate de INDO în implementarea hotărârilor Curții: structurare, claritate, concizie.
De asemenea, au fost prezentate exemple de bune practici din Armenia și Georgia în conținutul cărora este evidențiat modul în care poate fi folosit procesul de supraveghere a implementării hotărârilor Curții Europene, în scopul responsabilizării autorităților naționale cu privire la executarea acestora.
Conferința Internațională „Eficiența normelor juridice” – Ediția a 9-a
În perioada 20 - 22 mai, la Cluj-Napoca, se va desfășura cea de-a 9-a ediție a Conferinței Internaționale „Eficiența normelor juridice”, organizată de Facultatea de Drept din cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, în parteneriat cu Institutul Român pentru Drepturile Omului.
Evenimentul abordează interacțiunea dintre oameni și tehnologii, care nu poate fi ignorată în societatea actuală. Rețelele, sistemele de calculatoare și, în principal, internetul au un rol esențial în facilitarea circulației produselor, serviciilor și persoanelor. În același timp, utilizarea noilor tehnologii în toate domeniile a condus la schimbări majore în viața tuturor, oferind umanității o nouă perspectivă a vieții cotidiene. Totodată, a fost influențat procesul educațional, relațiile interpersonale, relațiile cu instituțiile publice și organele administrative, comerțul, precum și activitatea diferitelor categorii de profesioniști. Există domenii în care nu se poate desfășura nicio activitate fără ajutorul noilor tehnologii sau unde au avut loc adaptări importante, precum crearea cripto-monedei care a afectat monopolul valutar al statelor, cu consecințe dificil de evaluat la momentul actual.
Astfel, în cadrul conferinței din acest an, se propune o analiză a eficienței normelor juridice în raport cu dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii. Pentru o aprofundare a acestor dimensiuni, printre subiectele propuse spre dezbatere se numără: problematica drepturilor omului în era digitală, protecția datelor cu caracter personal, rolul inteligenței artificiale în sistemul de justiție, inteligența artificială în administrație, semnătura digitală, automatizarea raportării fiscale și a controlului fiscal, digitalizarea administrației fiscale, implementarea Standard Audit File for Tax (SAF-T) ANAF - automatizare SPV, blocarea geografică în sectorul comerțului electronic, drepturile digitale ale consumatorilor, practici comerciale neloiale în sectorul comerțului electronic, vulnerabilitatea în sfera mediului digital, criminalitate cibernetică, prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în spațiul cibernetic, comerțul electronic pentru consumatori, comerțul electronic pentru persoane juridice, profesioniști în era digitală, dreptul de proprietate intelectuală în mediul online, monede virtuale.
Așadar, aceste aspecte nu se referă exclusiv la tehnologia informației, ci și la alte domenii în care știința și tehnologia au determinat schimbări majore, așa cum este de exemplu medicina sau agronomia. Organismele modificate genetic (OMG), clonarea și alte astfel de realizări ridică probleme etice grave, generând dezbateri la scară globală.
În acest context, riscul utilizării rețelelor de calculatoare, a datelor digitale și a noilor tehnologii în general, în maniere care încalcă normele legale și în scopul săvârșirii infracțiunilor impune necesitatea unei legislații eficiente.
Mai mult, dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale (IA) ne îndreptățește să credem că aceasta va juca un rol major în toate domeniile de activitate, inclusiv în sistemul de justiție, o stare de fapt care creează o provocare fără precedent pentru sistemul juridic.
Desfășurarea unei multitudini de activități cu ajutorul noilor tehnologii, precum prevenirea criminalității informatice, protejarea drepturilor fundamentale ale omului, protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, necesită deci crearea unor cadre juridice naționale și internaționale capabile să țină pasul cu cele mai noi evoluții în materie de știință și tehnologie.
Pentru detalii suplimentare referitoare la organizarea și desfășurarea evenimentului puteți consulta adresa: http://www.dimitriecantemir.ro/?page_id=6744.