Informații

Protocolul adiţional nr. 15 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului   en   fr

Adoptat în cadrul reuniunii Comitetului Miniştrilor din 16 mai 2013, urmăreşte implementarea unor măsuri menite să simplifice procedurile şi să accelereze ritmul de analiză al cauzelor. Astfel, se prevede:
- micşorarea de la 6 luni la 4 luni a termenului de epuizare a căilor interne de recurs în care reclamanţii pot sesiza Curtea;
- modificarea criteriului de admisibilitate privind „prejudiciul important” pentru a elimina cea de-a doua condiţie care împiedică respingerea unei cauze care nu a fost examinată în mod corespunzător de o instanţă naţională;
- înlocuirea limitei de vârstă pentru începerea exercitării mandatului de judecător CEDO de la 70 la 65 de ani;
- eliminarea dreptului părţilor într-o cauză de a se opune desesizării unei Camere a Curţii în favoarea Marii Camere, în caz de risc de divergenţă jurisprudenţială.
Protocolul a fost ratificat de către România. El va intra în vigoare la 3 luni de la data la care toate Înaltele Părţi Contractante ale Convenţiei îşi vor exprima consimţământul de a fi parte la Protocol. Semnături și ratificări.


Protocolul adiţional nr. 16  la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului   en   fr

Adoptat la 16 iulie 2013 şi intrat în vigoare la 1 august 2018, Protocolul nr. 16 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului permite celor mai înalte instanţe şi tribunale naţionale, desemnate de către statul membru în cauză, să solicite Curţii Europene a Drepturilor Omului să ofere avize consultative cu privire la chestiunile de principiu referitoare la interpretarea sau aplicarea drepturilor şi libertăţilor definite în Convenţie sau în protocoalele adiţionale la aceasta. Avizele consultative, care vor fi prezentate de Marea Cameră, vor conţine motive şi nu vor fi obligatorii. Cererile de avize consultative vor fi făcute în contextul cauzelor pendinte în faţa instanţelor naţionale, Curtea având libertatea de a accepta sau nu o astfel de cerere. Semnături și ratificări.

 

Condiţii de admisibilitate privind cererile individuale adresate Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)

  • Curtea poate fi sesizată după epuizarea căilor interne de atac;
  • cererea trebuie prezentată în termen de 6 luni de la data deciziei interne definitive (data ultimei decizii naţionale pronunţate cu privire la ultima cale de atac prin care au fost epuizate recursurile interne);
  • să nu fie anonimă;
  • să nu fie esenţial aceeaşi cu o cerere anterior examinată de Curte;
  • să nu mai fi fost supusă examinării unei alte instanţe internaţionale, sau dacă nu conţine fapte noi;
  • trebuie să fie compatibilă cu prevederile Convenţiei;
  • reclamantul trebuie să fi suferit un prejudiciu important.

 

Formularul de cerere
- Informaţii despre formularul de cerere şi modul în care trebuie completat găsiţi aici.
- Formularul de cerere îl găsiţi aici.

 

Concluziile și recomandările Comitetului ONU pentru Drepturile Omului privind implementarea de către România a Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice

În cadrul celei de a 121-a sesiuni a Comitetului ONU pentru drepturile omului, din 16 octombrie - 10 noiembrie 2017, a fost realizată evaluarea periodică a României privind implementarea Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
Raportul Comitetului ONU cuprinde o serie observaţii şi recomandări de ordin general, dar şi cu privire la teme specifice: egalitatea şi nediscriminarea romilor, atacurile motivate de rasism, discriminarea pe motive de gen şi de orientare sexuală, drepturile persoanelor cu dizabilităţi, egalitatea dintre femei şi bărbaţi, violenţa împotriva femeilor şi copiilor, inclusiv violenţa domestică, interzicerea torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, rele tratamente în facilităţi de îngrijire publică, libertatea şi securitatea persoanei şi tratamentul persoanelor private de libertate, eliminarea sclaviei şi a servituţii, precum şi protecţia minorilor şi drepturile copilului.
Comitetul ONU a subliniat faptul că statul român trebuie să îşi intensifice eforturile pentru promovarea aplicării eficiente a prevederilor Pactului de către instanţele naţionale şi să continue formarea avocaţilor, procurorilor şi judecătorilor în domeniul tratatelor privind drepturile omului.
De asemenea, statul român trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că instituţiile sale naţionale pentru drepturile omului se conformează pe deplin Principiilor de la Paris şi funcţionează independent, transparent şi eficient.

 A se vedea şi o sinteză mai detaliată a concluziilor şi recomandărilor Comitetului ONU pentru drepturile omului.