Evenimente

Una dintre atribuţiile Institutului Român pentru Drepturile Omului este „informarea organismelor publice, a organizaţiilor neguvernamentale şi a cetăţenilor, în special prin aducerea la cunoştinţa acestora a documentelor, practicilor şi uzanţelor internaţionale în domeniul drepturilor omului...”.

O modalitate importantă prin care IRDO se achită de această îndatorire este organizarea unor evenimente sub formă de conferinţe, seminarii, simpozioane, colocvii, mese rotunde la care sunt invitaţi să participe în calitate de moderatori şi lectori specialişti recunoscuţi în domeniul drepturilor omului, atât din cadrul institutului cât şi din afara acestuia, din ţară şi din străinătate, pentru a prezenta şi dezbate împreună cu participanţii la eveniment diferite teme din problematica drepturilor omului.

Printre participanţii la aceste manifestări se numără reprezentanţi ai acelor categorii socio-profesionale care prin natura funcţiei şi/sau profesiei lor intră în contact cu diferiţi membri ai societăţii civile, iar în relaţiile ce se stabilesc cu aceştia trebuie să primeze principiile şi standardele drepturilor omului. Dintre aceştia fac parte: reprezentanţi ai profesiei juridice – judecători, avocaţi, procurori; reprezentanţi ai poliţiei, jandarmeriei, ai personalului din penitenciare; reprezentanţi ai corpului didactic – educatori în învăţământul preşcolar, învăţători, profesori, profesori universitari; reprezentanţi ai presei scrise şi audio-vizuale; medici, biologi, chimişti, fizicieni etc. Nu în ultimul rând ca importanţă, în rândul participanţilor se află, aproape fără excepţie, elevi şi studenţi precum şi reprezentanţi ai unor ONG uri a căror activitate şi sferă de interese au tangenţă cu drepturile omului.

 

Evenimente nerepetabile consacrate unor teme sau momente din domeniul drepturilor omului

 

Rolul organismelor de egalitate și al instituțiilor naționale pentru drepturile omului în promovarea accesului femeilor rome la justiție

Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în perioada 23-24 februarie 2022 la evenimentul final al Programului Comun JUSTROM3 (Roma Women’s Access to Justice - phase 3) organizat de Uniunea Europeană și Consiliul Europei.
 
Evenimentul organizat în sistem hibrid, a fost structurat în două părți: Seminarul „Rolul organismelor de egalitate și al instituțiilor naționale pentru drepturile omului în promovarea accesului femeilor rome la justiție” și Conferința „Evaluarea progreselor înregistrare în îmbunătățirea accesului femeilor rome la justiție”. Evenimentul a avut ca obiectiv principal abordarea discriminării multiple și identificarea unor direcții de acțiune comună în scopul îmbunătățirii accesului la justiție al femeilor rome din România, Grecia, Italia și Bulgaria.
 
Activitățile de implementare a Programului JUSTROM sunt organizate pe baza a trei piloni: capacitarea femeilor rome, consolidarea sinergiilor și a parteneriatelor, și perfecționarea resurselor profesionale. Având în vedere cei trei piloni ai programului, Institutul a evidențiat acțiunile prevăzute de mandatul său care au avut în vedere fenomenul discriminării intersecționale în privința femeilor rome:
 
- în domeniul cercetare: Institutul a publicat volumul „Drepturile femeii: o viață fără violență este dreptul fiecărei femei”. Acesta analizează discriminarea împotriva femeilor din perspectivă interdisciplinară (sociologică, juridică, politică) și integrarea criteriilor discriminatorii (sex, etnie, rasă). În vederea elaborării cercetărilor empirice și colectării de date și informații în domeniul discriminării intersecționale Institutul participă la acțiuni de profil organizate de parteneri și colaboratori.
 
- în domeniul formare: Institutul promovează educația pentru o cultură a drepturilor omului și oferă cursuri de formare în domeniul drepturilor omului atât la nivelul școlilor gimnaziale, colegiilor naționale, universităților, cât și pentru unele cadre specializate (poliția de frontieră, juriști, psihologi, profesori). Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la grupuri de lucru pe tema educației în cadrul cărora au fost analizate problemele majore cu care se confruntă populația romă, rolul și beneficiile educației în modelarea personalității copiilor și tinerilor, dar și pe tema educației pentru protecția și respectarea drepturilor omului.
Pentru a crește nivelul de conștientizare al tinerilor juriști, în cadrul stagiilor de practică au fost analizate cauzele discriminării femeilor rome (tiparele mentale și comportamentale agresive constituie principala sursă a discriminării), precum și posibilele acțiuni de surmontare a fenomenului discriminării (educația pentru drepturile omului fiind un mijloc adecvat pentru contracararea tendințelor discriminatorii).
 
- în domeniul informare: IRDO desfășoară campanii de combatere a discriminării, violenței împotriva femeilor, rasismului, șovinismului, xenofobiei și a mesajelor motivate de ură, alăturându-se la campaniile pe aceste teme lansate la nivel internațional. Totodată, promovează în fiecare an importanța comemorării Holocaustului din perspectiva respectării drepturilor și demnității umane atrăgând atenția asupra pericolului prezent al recurenței unor atitudini contrare drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.
 
Institutul sprijină persoanele de etnie romă (ori de câte ori este solicitat) prin oferirea de informații referitoare la modalitățile concrete prin care acestea își pot valorifica în justiție drepturile.
 
Institutul Român pentru Drepturile Omului și-a consolidat relațiile de cooperare și parteneriat cu reprezentanții societății civile din domeniul drepturilor minorităților. Având în vedere numeroasele provocări la adresa drepturilor omului, unele dintre acestea fiind accentuate de criza sanitară, Institutul susține necesitatea intensificării colaborării dintre instituțiile naționale cu atribuții în domeniul drepturilor omului în vederea unei mai bune promovări și protecții a drepturilor fundamentale respectiv, a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. 

 

IRDO - partener în proiectul „Uniți în Diversitate! No Discrimination”
 
În data de 26 ianuarie 2022, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la conferința de presă privind lansarea celei de-a doua ediții a proiectului „Uniți în Diversitate! No Discrimination”, eveniment găzduit de Primăria Capitalei și Arcub. Proiectul este o inițiativă a Uniunii Democrate Tătare din România și a Biroului mediatorului Claudia Crina Balint. În prima ediție a proiectului IRDO a avut calitatea de observator și a promovat proiectul pe pagina de internet a institutului. În cea de a doua ediție IRDO a fost cooptat drept partener, urmând să susțină sesiuni de formare care se vor finaliza cu o serie de prezentări realizate de elevi, sub coordonarea cadrelor didactice, intitulate „Identitate interculturală: o viziune pentru România”, prin care elevii vor valorifica noțiunile învățate.
 
Alături de organizatori – președintele Uniunii Democrate Tătare, Naim Belgin și managerul proiectului, Claudia Crina Balint– au participat Administratorul Public al Primăriei Municipiului București (PMB), directorul Direcției Cultură din cadrul PMB, reprezentanți diplomatici ai ambasadelor Poloniei și Ungariei în România, reprezentanți ai Ministerului Culturii, Ministerului Educației, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Institutului Român pentru Drepturile Omului, dar și reprezentanți ai Consiliului de Mediere și ai unităților de învățământ partenere.
 
Sesiunile de formare vor fi susținute în perioada februarie- mai 2022, grupurile țintă ale proiectului fiind elevii și cadrele didactice. Obiectivul principal este implicarea tinerilor și profesorilor într-un proces educativ și non-formal de combatere a comportamentelor discriminatorii, înțelegerea diversității comunităților în ansamblul lor prin intermediul dialogului interetnic. Sesiunile vor fi grupate în 3 module și vor fi susținute de specialiștii din cadrul proiectului: reprezentanți ai misiunilor diplomatice și institutelor culturale din România, ai Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, ai Institutului Român pentru Drepturile Omului și ai Consiliului de Mediere. Acestea au ca scop să motiveze și să crească nivelul de conștientizare privind integrarea socială, să promoveze drepturile omului și ale minorităților, egalitatea de șanse, combaterea discriminării și a discursurilor motivate de ură în rândul tinerilor și copiilor. Cele 5 unități de învățământ incluse în proiect sunt: Colegiul Național Ion Neculce, Liceul Teoretic Jean Monnet, Liceul Teoretic C.A Rosetti, Școala Generală Petre Ispirescu, Colegiul Național Gheorghe Lazăr.
 

 

 

Anul 2021

 
România în UNESCO – Drepturile omului: universalitate și demnitate umană
 
În data de 10 decembrie 2021, cu prilejul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului și pentru a marca 65 de ani de la aderarea României la UNESCO, Comisia Națională a României pentru UNESCO, a organizat evenimentul  „România în UNESCO – Drepturile omului: universalitate și demnitate umană”
 
Directorul Institutului Român pentru Drepturile Omului a fost invitat să prezinte în cadrul secțiunii „Drepturile omului la feminin” campania IRDO-Nazarcea a celor 16 zile de activism pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor. În contextul unei abordări bazate pe drepturile omului a atingerii obiectivului 5 al Agendei 2030 - realizarea egalității de gen și întărirea rolului femeilor și al fetelor în societate, IRDO a înființat încă din 2017 un grup de lucru cu parteneri relevanți în domeniul drepturilor femeilor printre care se numără reprezentanți ai unor instituții naționale, ai societății civile, dar și ai unor organizații internaționale. Nazarcea Grup, întreprindere socială dezvoltată de DGASPC Sector 1, aflată în subordinea Primăriei Sectorului 1, este un partener tradițional al IRDO în cadrul grupului de lucru. Nazarcea Grup își propune creșterea incluziunii socio-profesionale a persoanelor cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă, fiind cea mai mare unitate protejată autorizată din țară care include domenii în care lucrează persoane cu dizabilități. 
 
În fiecare an, IRDO marchează pe 25 noiembrie Ziua Internațională a Combaterii Violenței Împotriva Femeilor și se alătură campaniei internaționale a celor 16 zile de activism pentru prevenirea și combaterea violenței. Campania începe pe 25 noiembrie și se încheie pe 10 decembrie, cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului. 
 
Anul acesta, lansând un apel la consolidarea coeziunii instituționale pentru combaterea violenței, IRDO a demarat împreună cu trei dintre partenerii săi campanii naționale de prevenire și combatere a violenței, printre care s-a numărat și campania IRDO-Nazarcea. 
 
La inițiativa IRDO, Nazarcea a ales să dedice tuturor femeilor, dar și celor care le prețuiesc, un obiectiv decorativ din ceramică sub formă de suport lumânare/candelă adresând un gând bun celor care s-au confruntat cu violența și invitând simbolic femeile să aprindă lumina eliberării și a încrederii în sine. Nu trebuie uitat faptul că violența extremă a avut ca rezultat chiar pierderea vieții victimelor cărora li se aduce un omagiu prin aprinderea luminii. Dar această lumină semnifică speranța de mai bine, încrederea în viitor și vine în încurajarea victimelor transmițând mesajul comun al campaniei „Violența înseamnă întuneric. Spune-i NU luminându-ți viața!”
 
Promovarea egalității de gen ca prioritate globală se află în centrul mandatului UNESCO încă din anul 2008, fiind drept fundamental al omului, condiție prealabilă pentru promovarea dezvoltării și eradicarea sărăciei, precum și element esențial al realizării justiției sociale și prosperității.
 
 
Înregistrarea integrală a evenimentului poate fi accesată pe pagina de Facebook a Comisiei Naționale UNESCO.
Agenda evenimentului poate fi accesată aici
 
 
Webinar „Diversitate și toleranță: de la libertatea gândului la libertatea cuvântului”
 
În data de 15 iulie 2021, IRDO în parteneriat cu ELSA au organizat, în format online, webinarul de follow-up intitulat „Diversitate și toleranță: de la libertatea gândului la libertatea cuvântului”. Webinarul a avut ca obiect dezbaterea rezultatelor acțiunilor comune întreprinse în cadrul campaniei „Rolul tinerilor în promovarea dialogului democratic”, fiind evaluat totodată impactul evenimentelor susținute asupra tinerilor.
 
În cadrul evenimentului, reprezentanții IRDO au subliniat că, în fundamentarea campaniei, partenerii au pornit de la premisa conform căreia pentru a asigura libertatea cuvântului este necesar să se garanteze, în primă instanță, libertatea gândirii, aceasta fiind posibilă pe coordonatele unei societăți democratice care permite elaborarea de platforme de dezbateri și de idei, precum și mobilitatea informației. 
 
Webinarul de follow-up a reiterat sensibilizarea tinerilor față de valorile drepturilor omului, ca obiectiv principal al campaniei, și, în special, susținerea acestora în înțelegerea modului de exercitare, în condițiile unei societăți democrate, a libertății de informare, respectiv a libertății de exprimare. În realizarea obiectivului principal, expunerea tinerilor la instrumentele universale, regionale și naționale destinate protecției și promovării drepturilor omului reprezintă un impuls pentru dezvoltărea abilităților de analiză și sinteză – aceste aspecte fiind convergente către realizarea unui mod de gândire critică a relației dintre respectarea drepturilor omului și condițiile societății democratice.
 
În cadrul webinarului au fost prezentate și analizate eseurile redactate de tinerii care au participat la concursul „Cenzura și morala publică într-o lume distopică”. Concursul a constat în elaborarea unor lucrări de analiză, în conținutul cărora să evalueze legătura dintre lumile distopice imaginate de George Orwell și Ray Bradbury în romanele 1984 și Fahrenheit 451. Participanții au analizat modul în care morala publică care fundamentează drepturile omului poate subzista în societățile autocrate și specificul relației dintre cenzură, libertatea de exprimare și dreptul la informare. În cadrul discuției moderate de reprezentanții IRDO, tinerii au susținut că cenzura evocată în cele două lucrări analizate este o limitare a spiritualității umane realizată de către guvernările autocrate, care se manifestă fie prin monitorizare permanentă și sterilitatea ideilor, fie prin interzicerea cărților și a lecturii. Această limitare a spiritualității forțează indivizii să achieseze la propaganda guvernării și să renunțe la gândirea critică – care reprezintă, de fapt, atributul personalității umane. Corelația este evidentă: distrugerea forului interior al individului conduce la distrugerea forului exterior.
 
De asemenea, participanții au problematizat în lucrările lor aspecte precum: impactul inteligenței artificiale asupra evoluției drepturilor omului, rolul autocenzurii – modul de aplicare și limitele acesteia, legitimitatea legilor elaborate într-o societate autocrată, contrare drepturilor omului și naturii umane etc. 
 
În concluziile webinarului, reprezentanții IRDO și ELSA au reținut prezentările eseurilor realizate de participanți, deliberând asupra ideilor expuse de tineri, urmând ca anunțarea câștigătorilor să fie realizată în scurt timp. De asemenea, au fost prefigurate demersurile pentru noi acțiuni comune IRDO-ELSA. 
 
Dezbatere online privind reglementarea sistemelor de inteligență artificială
 
În data de 12 iulie, IRDO a participat la evenimentul organizat de Academia de Drept European (ERA) în cadrul Conferinței privind viitorul Europei. Evenimentul intitulat „Sisteme de inteligență artificială (IA) care respectă drepturile omului – Cum poate contribui cadrul drepturilor omului la guvernanța și reglementarea IA?” a reprezentat o platformă de discuții cu privire la impactul IA asupra drepturilor și libertăților fundamentale.
 
În cadrul întrunirii s-au dezbătut aspecte privind confidențialitatea și datele personale, dezinformarea, libertatea de exprimare și de informare, libertatea de gândire și libertatea opiniilor, menționându-se inclusiv dreptul la integritate psihică prevăzut de Carta drepturilor fundamentale a UE. Astfel s-a discutat despre limitele care ar trebui impuse sistemelor de IA, având în vedere că acestea pot fi utilizate și pentru manipulare, control și influențare a opiniilor. De asemenea, s-au avut în vedere prevederile noii propuneri de regulament a Comisiei Europene (Legea privind inteligența artificială) care vizează abordarea IA din perspectiva riscurilor pe care le poate genera. Propunerea de regulament face o distincție între sistemele de IA care prezintă grade diferite de risc, respectiv: un risc inacceptabil, un risc ridicat și un risc scăzut sau minim. De asemenea, propunerea prevede obligații privind transparența pentru anumite sisteme de IA (art. 52), dar și elaborarea de coduri de conduită care vizează cerințe privind transparența (art. 69).
 
Totodată, au fost prezentate și aspecte tehnice privind dezvoltarea sistemelor de învățare automată și a rețelelor neuronale, respectiv învățare profundă structurată (en: deep learning). S-a menționat faptul că învățarea automată poate fi: supervizată (cea mai des utilizată și care presupune ca aceasta să fie optimizată în cazul în care face predicții greșite), nesupervizată (care identifică similitudini în date) și învățare prin recompensă (en: reinforcement learning) – care selectează cea mai promițătoare acțiune în baza unei funcții obiective.
 
Conferința privind viitorul Europei reprezintă o serie de dezbateri și discuții organizate la inițiativa cetățenilor la nivel european.
 
 
Academia Instituțiilor Naționale de Drepturile Omului
 
În perioada 11-25 iunie 2021, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat, în format online, la evenimentul Academia Instituțiilor Naționale de Drepturile Omului (NHRI Academy) organizat de Reţeaua Europeană a Instituţiilor Naţionale de Drepturile Omului (ENNHRI European Network of National Human Rights Institutions).
 
Reprezentând o platformă de formare și analiză, Academia NHRI reunește reprezentanți de nivel înalt și mediu ai instituțiilor naționale pentru drepturile omului organizate la nivelul statelor membre ale zonei OSCE, urmărind identificarea modalităților de asigurare a suportului logistic, tehnic, științific pentru abordarea provocărilor specifice identificate de instituțiile naționale pentru drepturile omului în cadrul activității lor. 
 
Eveniment cu tradiție la nivelul Rețelei ENNHRI, Academia susține schimbul de idei, informații, bune practici, consolidând cooperarea și comunicarea pe probleme specifice între reprezentanții ENNHRI, ODIHR (Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului), mediul academic, societatea civilă și reprezentanții instituțiilor naționale de drepturile omului.
 
În acest an, Academia a fost organizată pe două direcții  majore de acțiune: (1) organizarea de sesiuni ce au vizat cunoștințele practice și teoretice referitoare la protecția și promovarea drepturilor aferente apărătorilor drepturilor omului; (2) identificarea coordonatelor necesare pentru ca instituțiile naționale de drepturile omului să beneficieze de reziliență instituțională și personală cu scopul abordării provocărilor actuale aferente problematicii drepturilor omului.
 
Academia a avut ca obiectiv dezvoltarea aptitudinilor de gândire critică a participanților, extinderea sferei cunoștințelor teoretice cu privire la apărătorii drepturilor omului, respectiv a instituțiilor naționale de drepturile omului, susținerea participanților în perfectarea abilităților de programare și proiectare, la nivelul instituției naționale de drepturile omului de apartenență, a activităților specifice de promovare și protejare a drepturilor omului.  
 
 
20 mai: Webinar „Libertatea de exprimare şi de informare în contextul provocărilor existente la nivel internaţional şi naţional”
 
În data de 20 mai 2021, IRDO și ELSA (The European Law Students’ Association; Asociaţia Europeană a Studenţilor în Drept) au desfășurat primul eveniment aferent Campaniei asupra dreptului la informare și exprimare „Rolul tinerilor în promovarea dialogului democratic” care a fost lansată la data de 4 mai 2021, în perspectiva celebrării la nivel internațional a Zilei mondiale a libertății presei. 

Webinarul a fost conceput ca platformă de analiză a principalelor probleme aferente exercitării libertății de informare și exprimare în contextul provocărilor actuale de la nivel internațional, regional și național. Perspectiva de studiu aplicată în desfășurarea dezbaterilor a fost bivalentă - juridică și jurnalistică – obiectivele urmărite fiind, inter alia: cultivarea gândirii critice a tinerilor în privința modului de selectare a surselor de informare, a modului de evaluare a informațiilor prezentate în mass media; prevenirea și contracararea discursului extremiste, a manifestărilor teroriste, a discursului de instigare la ură; promovarea standardelor etice ale jurnalismului responsabil ș.a. 

Punctul de plecare al dezbaterilor s-a fundamentat pe dispozițiile art. 10 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv pe dispozițiile art. 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 
 
Mai multe detalii se pot găsi în comunicatul de presă al evenimentului.
 
 
 
Conferință „Gestionarea cererii, factor facilitator al traficului de ființe umane în scopul exploatării sexuale”, 18 mai
 
În cadrul evenimentelor prilejuite de a 30-a Sesiune a Comisiei Națiunilor Unite pentru Prevenirea Criminalității și Justiție Penală (CCPCJ), s-a derulat evenimentul internațional cu tema „Gestionarea cererii, factor facilitator al traficului de ființe umane în scopul exploatării sexuale”. Conform rapoartelor ONU, traficul de persoane pentru exploatare sexuală reprezintă cea mai frecventă formă de trafic la nivelul anului 2020. Aceasta poate fi înțeleasă în termeni de „cerere” și „ofertă”, cererea fiind cea care perpetuează și augmentează traficul și, de asemenea, cea care trebuie gestionată prioritar de către state.
 
Moderat de Ilias Chatzis, șeful Biroului Națiunilor Unite împotriva Drogurilor și Criminalității, webinarul a reprezentat o bună oportunitate de a face cunoscute demersurile de cooperare internațională în materia prevenirii și combaterii traficului de persoane, cu accent pe demersurile de gestionare a cererii. Un astfel de exemplu este reprezentat de strategia de cooperare franco-suedeză pentru combaterea traficului de persoane în Europa și la nivel global, axată pe inițierea de dialoguri constructive cu statele și societatea civilă, precum și pe demersuri de conștientizare și schimb de expertiză cu privire la legătura dintre traficul de persoane pentru exploatare sexuală și violența de gen, pe de o parte, și cu privire la efectele incriminării solicitatorului, și nu a victimei traficate, pe de altă parte.
 
În cadrul evenimentului, Angela Me, șeful Departamentului de Cercetare și Analiză al UNODC, a prezentat concluziile Raportului Global privind Traficul de Persoane pentru anul 2020. Printre ideile subliniate, amintim: din numărul total de victime ale traficului, 50% au fost exploatate sexual, 38% exploatate prin muncă și 6% în scopuri infracționale; ponderea femeilor traficate în scopuri sexuale a fost de 67%, iar a fetelor de 25% din totalul victimelor; vizate au fost persoanele aflate deja în situații vulnerabile (cu nevoi financiare: 51%, cu familii disfuncționale: 20%). De asemenea, s-a evidențiat că Internetul reprezintă un mediu facilitator pentru traficul de persoane (recrutarea victimelor, identificarea „cererii”, adaptarea și transformarea continuă a strategiilor și a fluxului prin intermediul mijloacelor digitale).

 

SĂPTĂMÂNA EGALITĂȚII DE ȘANSE
 
12 mai 2021: Reuniunea Comisiei Naționale a Egalității de Șanse
Lansarea celei de-a doua etape a Campaniei naționale privind hărțuirea morală la locul de muncă
 
 
Cu prilejul săptămânii egalității de șanse între bărbați și femei, în data de 12 mai, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la invitația Agenției Naționale pentru Egalitate de șanse la reuniunea Comisiei Naționale în domeniul Egalității de Șanse (CONES), în calitate de nou membru. CONES, ca organism interministerial, are drept obiective identificarea celor mai bune soluții pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a politicilor publice ale ANES, precum și promovarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați în toate domeniile vieții publice.
 
Doamna Secretar de Stat Luminița Popescu a prezentat principalele aspecte ale Raportului de Activitate al ANES pentru anul 2020, precum și exemple de bune practici și rezultate ale finalizării unor proiecte de succes, precizând că „egalitatea de șanse între femei și bărbați reprezintă un pilon de bază al democrației și al consolidării unei societăți incluzive” și subliniind faptul că „depășirea unei perioade de criză înseamnă coeziune și solidaritate umană, dar și noi oportunități pentru ajustarea politicilor publice și identificarea unor măsuri punctuale care să ofere un răspuns concret problemelor actuale cu care se confruntă societatea românească.” De asemenea, a menționat faptul că Strategia Națională pentru Egalitate Șanse între Femei și Bărbați 2021-2027 este în curs de avizare interministerială, urmând a fi aprobată.
 
Domnul Adrian Bulgaru, Directorul Institutului Român pentru Drepturile Omului, a prezentat acțiunile întreprinse de IRDO în materia promovării drepturilor femeilor, accentuând aspectele referitoare la Campania națională privind combaterea hărțuirii morale la locul de muncă inițiată în parteneriat cu ANES în 2020. A fost prezentată în cadrul reuniunii lansarea celei de-a doua etape a Campaniei naționale privind hărțuirea morală la locul de muncă. Prin această a doua etapă ANES și IRDO și-au propus ca obiective accesibilizarea (simplificarea pe înțelesul publicului larg) a formularelor adresate victimelor și organizațiilor în scopul de a încuraja raportarea actelor de hărțuire, precum și realizarea unui mecanism eficient de colectare a datelor de la victimele hărțuirii morale (persoane fizice și/sau organizații în care au fost semnalate astfel de cazuri). Datele obținute vor fi sintetizate și analizate în cadrul unui studiu empiric privind hărțuirea morală la locul de muncă care va servi drept instrument de lucru pentru o aplicare mai eficientă a legislației în domeniu. 
 
Totodată, Directorul IRDO a subliniat că având în vedere preocupările Institutului în domeniul promovării drepturilor femeilor și, în special în domeniul prevenirii și combaterii tuturor formelor de violență împotriva femeilor și ținând cont de faptul că Strategia națională pentru perioada 2021-2027 declară prevenirea și combaterea violenței domestice ca pilon de acțiune, IRDO își manifestă disponibilitatea de a fi i cooptat ca partener și menționat în cadrul acestei Strategii conform mandatului său asumat în temeiul Legii nr. 9/1991 – exercitarea de activități în domeniul promovării drepturilor omului prin acțiuni specifice (cercetare, formare, informare, educație pentru drepturile omului). 
 
În cadrul reuniunii au fost abordate teme precum importanța sprijinirii unor inițiative legislative care să contribuie la accelerarea echilibrului de gen și accesul femeilor în posturi de conducere, rolul promovării economiei sociale și al educației în sprijinul categoriilor vulnerabile. De asemenea, a fost evidențiată frecvent importanța legiferării cotei de gen în vederea obținerii unei egalități de șanse reale.
 
La reuniune au participat reprezentanți ai guvernului (Cabinetul Primului Ministru, Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, Ministerul de Interne, Minsterul Apărării Naționale) și ai societățtii civile (Centrul FILIA, Asociația Femeilor din România, Asociația Professional Women Network, Asociația ARIADNA, Romanian Women’s Lobby). 
 
 
12 mai: Sesiunea de studii și comunicări a profesorilor de Istorie și Socio-Umane din județul Ilfov
 
În data de 12 mai 2021 Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), reprezentat de domnul director Adrian Bulgaru, a participat la cea de-a IX-a ediție a Sesiunii de studii și comunicări a profesorilor de Istorie și Socio-Umane din județul Ilfov. 
 
Evenimentul a fost organizat de Inspectoratul Școlar Județean Ilfov, în parteneriat cu Casa Corpului Didactic Ilfov și Societatea de Științe Istorice din România, filiala Ilfov, și a avut ca obiect analiza unor tematici specifice circumscrise următoarelor aspecte:
 
- aniversarea nașterii unor personalități precum: Ion C. Brătianu (200 de ani); Nicolae Iorga (150 de ani); Regele Mihai I (100 de ani);
- comemorarea unor personalități precum: Neagoe Basarab (500 de ani); Petru Maior (200 de ani); Mihail Kogălniceanu (130 de ani); Nicolae Titulescu (80 de ani);
- evenimente culturale și istorice: Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (500 de ani); Mișcarea revoluționară condusă de Tudor Vladimirescu (200 de ani); Proclamarea Regatului României (140 de ani); Reforma agrară din 1921 (100 de ani); Constituirea Micii Înțelegeri (100 de ani); Înființarea Partidului Comunist Român (100 de ani); pogromul de la Iași (80 de ani); Intrarea României în al Doilea Război Mondial (80 de ani); Înființarea Organizației Națiunilor Unite pentru Educație și Știință - UNESCO (75 de ani); Constituția României din 1991 (30 de ani).
 
Domnul Director IRDO a susținut o intervenție în care a subliniat rolul esențial al promovării drepturilor omului la nivelul societății democratice, dar și relevanța educației în sensibilizarea tinerilor față de problematicile circumscrise drepturilor omului. 
 
Conștientizarea respectului pentru valorile umaniste precum toleranță, empatie, acceptare reprezintă principala premisă a constituirii unei culturi a drepturilor omului la nivel național. 
 
În contextul participării domnului director IRDO la acest eveniment au fost identificate noi oportunități de colaborare dintre IRDO și unitățile de învățământ de la nivel preuniversitar, sub forma organizării și susținerii de cursuri de formare; distribuirii cu titlu gratuit a publicațiilor IRDO; încheierii de noi parteneriate. 

 

Ziua Internațională a Romilor – participare și incluziune - rolul tineretului în promovarea culturii și identității rome 
 
În mesajul său transmis cu prilejul Zilei Internaționale a Romilor, Secretarul General al ONU, António Guterres, a reamintit ororile Holocaustului precizând că: „Romii s-au confruntat, de secole, cu discriminare, respingere, excluziune socială și marginalizare în întreaga lume și în toate aspectele vieții.” Acesta a mai precizat că „Organizația Națiunilor Unite este ferm angajată să colaboreze cu societatea civilă romă și cu alți parteneri în vederea consolidării protecției drepturilor și libertăților omului. Suntem alături de voi și de toate femeile rome, de persoanele rome lesbiene, homosexuale, bisexuale, transexuale și intersex (LGBTI), de romii din comunitățile religioase minoritare și de toți romii care iau atitudine pentru a combate multiple forme de discriminare, inclusiv stereotipurile și discursuri instigatoare la ură. Vom continua să ne pronunțăm împotriva atitudinii discriminatorii față de romi și să sprijinim eforturile de a asigura includerea reală a romilor în societățile din întreaga lume.
 
Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, la Conferința „Tinerii romi: împreună pentru emancipare și abilitare. Rolul istoriei în participarea și incluziunea tinerilor romi”. Evenimentul s-a desfășurat pe parcursul a trei zile, 7,8 și 9 aprilie 2021, reunind participanți romi și ne-romi, părți interesate în domeniul tineretului, minorităților și al drepturilor omului. Evenimentul a fost organizat de Departamentul de Tineret și echipa Romilor și Nomazilor a Consiliului Europei în cadrul președinției germane a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei pentru a celebra diversitatea culturală a romilor și a implica tinerii și organizațiile de tineret în sărbătorirea Zilei Internaționale a Romilor și a celei de a 50-a aniversări a Primului Congres Mondial al Romilor, desfășurat în 1971 în Regatul Unit.
 
Unul dintre obiectivele majore ale conferinței a fost consolidarea cunoștințelor despre istoria, cultura și identitatea romilor și nomazilor pornind de la ideea că o mai bună cunoaștere a culturii și istoriei acestei minorități poate contribui la un climat de toleranță și înțelegere a diversității și implicit la incluziunea socială și participarea în viața comunității a tinerilor romi de pretutindeni.
 
Printre alte obiective ale Conferinței s-au numărat: promovarea sprijinului pentru utilizarea standardelor Consiliului Europei, în special Recomandarea Comitetului Miniștrilor către statele membre cu privire la includerea istoriei romilor și / sau a nomazilor în programele școlare și materialele didactice, motivarea organizațiilor participante ca factori de propagare a educației privind cultura romilor precum și promovarea rememorării Holocaustului romilor pentru ca astfel de atrocități să nu se mai repete; schimbul de bune practici și diseminarea experiențelor privind participarea și incluziunea tinerilor.
 
Programul Conferinței a fost structurat pe trei direcții principale:
 
7 aprilie: Istoria și cultura romilor
 
În deschiderea Conferinței au luat cuvântul Bjørn Berge, Secretar General Adjunct al Consiliului Europei și Irina Spătaru, Roma Youth Network, precum și alți reprezentanți de marcă ai unor organizații în domeniul drepturilor romilor.
 
8 aprilie: Celebrarea Zilei Internaționale a Romilor
 
Cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, în cea de a doua zi a Conferinței a fost prezentată Declarația tinerilor romi din care cităm: 
„Recunoaștem eforturile Consiliului Europei și ale Departamentului său pentru Tineret pentru emanciparea și abilitarea tinerilor romi, participarea activă a tinerilor și pentru combaterea rasismului antiromi. Salutăm în special Recomandarea Comitetului Miniștrilor către statele membre cu privire la includerea istoriei romilor și a nomazilor în programele școlare și materialele didactice și pregătirea unei viitoare recomandări privind participarea tinerilor romi. Artele și cultura romilor joacă un rol central în restabilirea demnității romilor și în combaterea imaginii predominant negative a romilor în rândul majorității. (...) Ne mândrim cu istoria, artele și cultura noastră; diversitatea acestora îmbogățește comunitățile și societățile noastre. Vrem ca tinerii romi să aibă acces la propria lor cultură și să aibă instrumente pentru a își promova și de a se bucura de istoria, demnitatea și identitatea lor culturală.”
 
Președintele Uniunii Internaționale Rome, Juan de Dios Ramirez-Heredia a reamintit în mesajul său ororile Holocaustului și a evidențiat faptul că se împlinesc 50 de ani de la primul Congres mondial al Romilor din 1971 care a avut loc în Regatul Unit. 
 
După prezentarea unui video intitulat „Vine schimbarea” cu mesajele tinerilor romi și viziunea acestora cu privire la viitor s-au constituit 5 grupuri de lucru ( la fel ca în timpul Congresului din 1971 și în scopul evocării acestuia): incluziunea social –economică, educația pentru drepturile omului; limba; cultura; rasismul anti-romi.
 
Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la grupul de lucru pe tema educației în cadrul căruia au fost analizate problemele majore cu care se confruntă populația romă, rolul și  beneficiul educației în modelarea personalității copiilor și tinerilor, iar în a doua parte a zilei a făcut parte din grupul de lucru pe tema educației pentru protecția și respectarea drepturilor omului.
 
IRDO a subliniat că, potrivit mandatului său, promovează educația pentru o cultură a drepturilor omului și oferă cursuri de formare în domeniul drepturilor omului atât la nivelul școlilor gimnaziale, colegiilor naționale, universităților, cât și pentru unele cadre specializate (poliția de frontieră, juriști, psihologi, profesori). IRDO desfășoară anual campanii de combatere a discriminării, violenței împotriva femeilor, rasismului, șovinismului, xenofobiei și a mesajelor motivate de ură, raliindu-se la campaniile pe aceste teme lansate la nivel internațional. Totodată, promovează în fiecare an importanța comemorării Holocaustului din perspectiva respectării drepturilor și demnității umane atrăgând atenția asupra pericolului prezent al recurenței unor atitudini neofasciste care trebuie combătute prin intermediul educației pentru ca astfel de atrocități să nu se mai repete. Cea mai recentă dintre campaniile desfășurate de IRDO a fost Primăvara solidarității (16-21 martie 2021) la care au participat și copii de etnie romă.
 
În ultimii ani IRDO și-a consolidat relațiile de cooperare și parteneriat cu reprezentanții societății civile din domeniul drepturilor minorităților, cu titlu de exemplu președinta co-fondatoare a Asociației E-Romnja pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome din România, doamna Carmen Gheorghe participând recent la o dezbatere organizată de IRDO în data de 17 martie privind drepturile categoriilor vulnerabile în cadrul căreia s-a discutat și despre reprezentativitatea și participarea femeilor rome în viața comunității.
 
În domeniul cercetării, Institutul Român pentru Drepturile Omului a realizat studiul „Curtea Europeană a Drepturilor Omului: Repere teoretice și analiză jurisprudențială” în care sunt analizate  drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale. Lucrarea are ca obiectiv analizarea principiilor și raționamentelor juridice reflectate în hotărârile Curții Europene în cauzele împotriva României care vizează protecția minorităților naționale. De asemenea, această publicație prezintă recomandările internaționale și regionale în materie, așa cum au fost integrate în documentele programatice formulate la nivel național. Strategia națională pentru prevenirea și combaterea discriminării „Egalitate, incluziune, diversitate” pentru perioada 2018-2022 propune reducerea numărului cazurilor de discriminare din societatea românească, precum și promovarea egalității în drepturi și de șanse pentru toți, prin măsuri coerente, integrate și inter-instituționale, cu scopul de a contribui la dezvoltarea unei societăți care este incluzivă și în care diversitatea este prețuită. Prin Hotărârea Guvernului nr. 18/2015 a fost aprobată Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020. După cum rezultă din titlul documentului, incluziunea socială este principalul obiectiv urmărit de reglementările conținute în Strategie. Incluziunea socială este rezultatul urmărit prin combaterea discriminării, efectele sale fiind vizibile la multiple niveluri.
 
IRDO a participat, de asemenea, la expoziția Conferinței organizațiilor participante cu o scurtă prezentare a misiunii / viziunii sale și a activității Institutului.
 
În cadrul grupului de lucru pe educație s-a imaginat un scenariu de viitor pentru următorii 50 de ani. Concluziile au fost ca factorii de decizie să ia în considerare opiniile societății civile și în special ai reprezentanților minorităților și cetățenilor de etnie romă și să ofere în special tineretului posibilitatea de a-și exprima opiniile în vederea elaborării unor programe și măsuri concrete pentru educația incluzivă. Deși există reglementări eficiente, implementarea efectivă a acestora  rămâne încă problematică. Reprezentarea și participarea sunt elemente cheie pentru îmbunătățirea politicilor cu privire la situația populației de etnie romă. Tinerii romi trebuie încurajați să participe la viața comunității, iar cele mai mari piedici în calea realizării acestui deziderat sunt prejudecățile și perpetuarea unor stereotipuri. Acestea trebuie combătute prin intermediul unei educații continue pentru drepturile omului încă din școala primară.
 
Toți participanții la grupul de lucru au pledat pentru un viitor fără corupție în care factorii de decizie să acționeze pentru bunăstarea cetățenilor, un viitor fără discriminare, cu acces la educație, locuințe, apă potabilă, acces la servicii de sănătate, acces la informare și justiție, un viitor fără pandemii și condiții precare de sănătate, o societate globală sănătoasă sub toate aspectele în care legile să fie puse în practică în mod eficient. 
 
9 aprilie:  O agendă pentru emanciparea tineretului de etnie romă
 
În cea de a treia zi a conferinței s-au analizat modalități de sprijin pentru emanciparea tinerilor romi, vorbitorii adresând subiecte precum înțelegerea diversității și importanța emancipării comunității rome, combaterea rasismului anti-romi și a mesajelor motivate de ură, necesitatea unei abordări obiective privind istoria romilor în manualele școlare în conformitate cu recomandările Consiliului Europei privind predarea istoriei. Au fost prezentate concluziile finale ale grupurilor de lucru de către Raportorul Conferinței, Simona Toroctoi.
 
 
La organizarea și pregătirea Conferinței au contribuit Institutul European pentru Artă și Cultură al Romilor (ERIAC) în strânsă asociere cu Ternype, Rețeaua Europeană a Organizațiilor Rome, Phiren Amenca și Consiliul Central al romilor și sintilor germani.
 
Linkuri utile:
 

 

Webinar al Asociaţiei Franceze a Comisiilor Naţionale de Drepturile Omului (AFCNDH) şi al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (IOF) pe tema lansării platformei de cursuri de drepturile omului

O nouă întâlnire online a reprezentanţilor INDO din ţările francofone a avut loc pe 12 aprilie, prilejuită de lansarea, pentru anul în curs, a unor noi sesiuni de cursuri de educaţie pentru drepturile omului pe platforma de resurse deschise CLOM.

Administrată şi actualizată în parteneriat de Universitatea Poitiers şi Organizaţia Internaţională a Francofoniei, platforma are ca public ţintă cadrele didactice de limbă franceză şi oferă instrumente educaţionale pentru susţinerea de ore şi de activităţi pe tema drepturilor în cadrul şcolilor.

În prima partea a evenimentului online, Catherine Perot, Universitatea Poitiers, a prezentat platforma, tematicile şi tipologia exerciţiilor şi aplicaţiilor propuse. De asemenea, a exemplificat modalităţi de utilizare a instrumentelor online disponibile şi a subliniat că accesul şi parcurgerea temelor sunt posibile, în acest an, până în luna iulie.

Este deja al patrulea an în care CLOM poate fi accesată, fiecare nouă deschidere de sesiune a cursurilor aducând abordări diferite, schimbări de imagine şi design sau conţinut actualizat. Astfel, pentru acest an, noutatea constă în faptul că participanţii vor putea accesa şi două webinarii susţinute de două personalităţi feminine ale activismului în domeniul drepturilor omului, propunând subiecte de mare interes: libertatea de exprimare şi discursul de ură în mediul online, respectiv educaţia fetelor şi femeilor.

În partea a doua a sesiunii, preşedintele Comisiei Naţionale de Drepturile Omului din Mauritania, Ahmed Salem Bouhoubeyni, a prezentat exemple de activităţi de educaţie pentru drepturile omului, sintetizate în tipuri de modele funcţionale.

La final, reprezentanţii INDO au avut posibilitatea de a exemplifica bune practici, posibilităţi de valorificare a resurselor educaţionale în sfera educaţiei pentru drepturile omului şi potenţialele obstacole şi provocări în domeniu.

Reprezentantul IRDO a prezentat succint tematicile abordate în cadrul cursurilor din acest an, grupurile de participanţi şi încheierea de parteneriate instituţionale formale sau informale ca modalitate de a organiza şi livra eficient cursuri „pe măsură”, ţintite pe necesităţile de formare ale diverselor categorii de public.

 

Webinar – „Discursul instigator la ură (hate speech) şi discriminarea pe Internet”

În continuarea tematicii abordate în cadrul webinarului anterior, „Platformele new media – Libertatea de exprimare şi limitele acesteia pe Internet”, în data de 2 aprilie, Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat şi susţinut o dezbatere complementară, intitulată „Platformele new media – Combaterea hate speech-ului şi a discriminărilor pe Internet”.

Relaţionările dintre creatorii de conţinut şi platformele digitale şi, respectiv, între utilizatori prin intermediul platformelor, ridică probleme importante care ţin de sfera drepturilor omului, inclusiv aceea a generării şi perpetuării de conţinut violent prin text şi imagine. Acest conţinut adesea incită la ură și promovează sau justifică ura în raport cu indivizi sau grupuri, pe criterii precum etnia, originea, statutul social şi material, cultura de provenienţă, naţionalitate, religie, sex, dizabilitate, vârstă, etc. Astfel, grupurile vulnerabile devin ţinte ale discursului instigator la ură şi subiect al discriminării, ceea ce le afectează în mod suplimentar statutul, prin marginalizare şi izolare, precum și exercitarea unor drepturi (dreptul la libertate şi siguranţă, nediscriminare, libertate de exprimare).

Analiza detaliată a drepturilor afectate din perspectiva discursului instigator la ură, precum şi măsurile întreprinse la nivelul Uniunii Europene pentru a reduce amploarea acestui fenomen îngrijorător, au reprezentat elementele centrale ale dezbaterilor, la care au participat cadre didactice din toată ţara (Bucureşti, Bacău, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Ilfov şi Olt). Printre măsurile aduse în discuţie s-a numărat și propunerea Codului de Conduită privind combaterea discursului ilegal de incitare la ură din mediul online, care reprezintă un acord voluntar la care au aderat mari companii din industria media precum Facebook, Instagram, Microsoft, Twitter, Youtube etc. şi care vizează adoptarea de politici şi instrumente eficiente pentru stoparea propagării „hate speech-ului”: proceduri clare de examinare a notificărilor privind discursurile ilegale din mediul online; analizarea raportărilor provenite de la utilizatori; revizuirea notificărilor în mai puțin de 24 de ore şi eliminarea discursurilor online de incitare la ură etc.

De asemenea, a fost prezentată cea de-A cincea evaluare a Codului de Conduită, cu referire la măsurile pe care aceste companii s-au angajat să le adopte în vederea prevenirii şi combaterii discursului instigator la ură. 

 

Monitorizare și respectarea drepturilor omului la frontiere: provocări și bune practici

În data de 24 martie, IRDO a participat, în calitate de membru al Rețelei Europene a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (ENNHRI) și la invitația acesteia la Webinarul „From Monitoring to Human Rights Accountability at Borders: challenges and good practices”.

Evenimentul a avut la bază nota de concept cuprinzând Opinia ENNHRI cu privire la mecanismele independente de monitorizare a drepturilor omului la frontiere prin raportare la  Pactul UE privind migrația și azilul.

Dezbaterile din cadrul webinarului au fost concentrate în jurul celor 10 recomandări formulate de ENNHRI și cuprinse în conținutul Opiniei acestea fiind referitoare la: (1) independența mecanismelor naționale de monitorizare; (2) extinderea scopului mecanismelor de monitorizare a drepturilor omului la frontiere; (3) consolidarea atribuțiilor aferente mecanismelor de monitorizare; (4) respectarea mandatului instituțiilor naționale de drepturile omului în activitatea de stabilire și implementare a mecanismului de monitorizare; (5) sprijinirea mecanismelor naționale de monitorizare prin fonduri și resurse suficiente și adecvate pentru punerea în aplicare a activităților acestora; (6) asigurarea accesibilității și transparenței activității mecanismelor naționale de monitorizare; (7) garantarea unei sfere de acțiune care să permită mecanismelor de monitorizare funcționarea eficientă și independentă; (8) reafirmarea scopului monitorizării constând într-o mai bună protecție și responsabilitate în materia drepturilor omului; (9) luarea în considerare a mecanismelor alături de alte politici ale Uniunii Europene; (10) asigurarea cooperării între organismele de monitorizare, inclusiv între mecanismele din state non-membre ale Uniunii Europene.

De asemenea, agenda discuțiilor a avut ca obiectiv dezbaterea experiențelor instituțiilor naționale pentru drepturile omului (INDO) și a partenerilor acestora (cu accentuarea bunelor practici și a provocărilor) în activitatea de monitorizare a respectării garanțiilor în domeniul drepturilor omului la frontierele naționale. Elementele centrale avute în vedere în expunerea bunelor practici și a provocărilor se referă la: activitățile propriu-zise de monitorizare, colectare de informații, raportare, exercitarea responsabilă a monitorizării, cooperarea și coordonarea actorilor relevanți cu atribuții în domeniu.

În cursul discuțiilor, s-a remarcat, în mod particular, intervenția reprezentanților Consiliului European pentru Refugiați și Exilați (ECRE), care au prezentat documentul „Declarație comună: transformarea retoricii în realitate: noul mecanism de monitorizare la frontierele europene ar trebui să asigure drepturile fundamentale și responsabilitatea, care se organizează pe patru direcții centrale de acțiune: (1) extinderea domeniului de aplicare al monitorizării; (2) independența mecanismelor de monitorizare; (3) responsabilizarea statelor membre în sprijinirea mecanismelor naționale de monitorizare în scopul garantării accesului la justiție și a transparenței; (4) evaluarea costurilor politice sau financiare în cazul în care guvernele statelor membre nu reușesc să coopereze cu mecanismul, nu instituie mecanismul sau ignoră concluziile acestuia.

Reprezentanții IRDO au intervenit în dezbateri, subliniind specificul mandatului I