Institutul Român pentru Drepturile Omului

Considerând că recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume... (Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Preambul)

Considerând că ignorarea şi dispreţuirea drepturilor omului au condus la acte de barbarie care revoltă conştiinţa omenirii şi că făurirea unei lumi în care fiinţele umane vor beneficia de libertatea cuvântului şi a convingerilor, eliberate de teroare şi de mizerie, a fost proclamată drept cea mai înaltă aspiraţie a omului... (Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Preambul)

Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de celelalte în spiritul fraternităţii. (Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Articolul 1)

 
Punct de vedere privind impactul certificatelor interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID-19 (certificatele digitale privind COVID-19) asupra exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului
 
Reprezentând un element de noutate absolută la nivelul societății românești care condiționează exercitarea unor drepturi și libertăți, certificatele digitale privind COVID-19 trebuie să fie analizate prin analogie cu măsurile de restricționare/limitare a drepturilor și libertăților fundamentale stabilite prin articolul 53 din Constituția României. 
 
Admițând că instituirea cerinței certificatelor este succeptibilă de a restricționa/limita unele drepturi și libertăți, analiza legitimității, coerenței și utilității acestora în contextul crizei sanitare actuale generată de pandemia COVID-19 constituie aspecte care trebuie să fie verificate prin raportare la multiple coordonate: 
 
  • din punctul de vedere al modului în care sunt limitate drepturile și libertățile fundamentale ale omului (conform articolului 53 alin. (1) prima teză din Constituție, exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege);
  • din punctul de vedere al scopului legitim urmărit (în acord cu articolul 53, alin. (1) din Constituție, cauzele care pot determina restrângerea/limitarea exercițiului unor drepturi sau libertăți pot consta în: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav);
  • din punctul de vedere al modus operandi instituit (potrivit articolului 53, alin. (2) din Constituție, Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii).
 
Se impune coroborarea, mutatis mutandis, a exigențelor constituționale evocate în rândurile de mai sus cu situația actuală: evoluția epidemiologică impredictibilă, impactul pandemiei asupra valorii sociale a sănătății publice, necesitatea ocrotirii acestei valori sociale și obligativitatea autorităților naționale de a elabora și aplica totalitatea măsurilor adecvate și pertinente pentru a preveni și combate efectele nocive ale pandemiei.
 
De asemenea, în contextul dat, reținem că măsura certificatelor digitale privind COVID-19 are vocație universală (certificatul atestă, în mod indistinct, următoarele: vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2; prezentarea unui rezultat negativ la testele specifice de laborator; vindecarea de afecțiunea generată de virusul SARS-CoV-2), această măsură fiind instituită la nivel european prin norme de aplicare directă și imediată la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene - Regulamentul (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2021 privind cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID) pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19. La nivel național, având ca punct de plecare dispozițiile Regulamentului 2021/953, autoritățile au efectuat demersurile necesare implementării cadrului european pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatului digital de COVID-19 al Uniunii Europene prin Ordonanța de Urgență nr. 68 din data de 29 iunie 2021.  
 
Prin Hotărârea de Guvern nr. 990/2021 pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 2 şi 3 la Hotărârea Guvernului nr. 932/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 septembrie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 a fost instituită obligativitatea dovedirii, de către persoanele care doresc să participe la unele activități expres prevăzute de lege, a stării de vaccinare/a testării medicale negative cu privire la infectarea cu virusul SARS-CoV-2/a vindecării de infectarea cu virusul SARS-CoV-2 prin prezentarea certificatelor digitale privind COVID-19 reglementate de Uniunea Europeană. 
 
Deși certificatele digitale sunt corespunzătoare demersurilor realizate de autoritățile publice pentru a preveni și combate efectele unei situații de excepție, având ca scop protejarea interesului superior al sănătății publice, punerea în aplicare a acestora este un proces susceptibil să determine anumite dificultăți care se vor manifesta pe măsura evoluției aplicării. 
 
În consecință, aplicarea certificatului digital, prin particularitățile sale, poate conduce la anumite practici inconsecvente cu protecția și promovarea drepturilor omului. Astfel, subliniem, cu titlu exemplificativ, unele dificultăți care pot apărea, prima facie, în implementarea sistemului certificatelor digitale:
 
  • problema diferențelor financiare (pe de o parte, campania de vaccinare este, conform normelor naționale și internaționale, gratuită și voluntară în timp ce supunerea la investigații medicale specifice de tipul testării PCR/testare rapidă de tip antigen sau testele de imunitate reprezintă operațiuni medicale remunerate);
  • problema diferențelor de valabilitate (conform informațiilor prezentate de Ministerul Sănătății, valabilitatea certificatelor digitale este diferită în funcție de situația în care se află titularul. Astfel, certificatele digitale sunt valabile: (1) până la data de 30 iunie 2022 pentru certificatele care atestă vaccinarea titularului; (2) în cazul certificatelor eliberate în temeiul testării rapide antigen sau în baza testării RT-PCR -termenul de valabilitate este de  48 ore pentru testul antigen rapid și 72 de ore pentru testul RT-PCR; (3) pentru certificatele care atestă vindecarea, data de valabilitate este de 180 de zile de la primirea primului rezultat pozitiv la testul pentru SARS-CoV-2, înregistrat în platforma informatică „Corona-forms”);
  • problema diferențelor de accesibilitate (există multiple modalități prin care titularul poate obține certificatul digital, fiecare prezentând propriile specificități și implicând demersuri complexe din partea cetățenilor. Potrivit informațiilor prezentate de Ministerul Sănătății: (1) Certificatele digitale se eliberează de către Ministerul Sănătății, prin Sistemul informatic integrat de emitere și verificare a certificatelor digitale ale UE privind COVID-19 (SII-CDC), și pot fi obținute de pe portalul https://certificat-covid.gov.ro, unic punct de eliberare al acestora; (2) În cazul în care o persoană solicită eliberarea certificatului doar în format letric, aceasta se poate adresa primăriei în raza căreia își are domiciliul, direcției de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București sau serviciului public comunitar de evidență a persoanelor competent territorial; (3) Pentru certificatele de vaccinare și vindecare, solicitarea de eliberare prin portal trebuie realizată de către solicitant cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de momentul utilizării certificatului, iar pentru certificatele de testare solicitarea se realizează după efectuarea testului, dar cu cel puțin 12 sau 48 de ore înainte de momentul utilizării certificatului, în funcție de tipul de test efectuat);
  • problema diferențelor în funcție de tipul de vaccin administrat/testele rapide antigen utilizate (conform datelor Ministerului Sănătății, vaccinurile recunoscute/autorizate în România sunt: Comirnaty – Pfizer; Moderna; Vaxzevria – AstraZeneca; Janssen – Johnson&Johnson; Covishield (AstraZeneca – Serum Institute of India); în mod corespuzător, lista cu testele rapide antigen agreată de Uniunea Europeană  este afișată la acceași adresă);
  • problema diferențelor de aplicare în funcție de tipul de activități desfășurate (conform normelor în vigoare, certificatele digitale privesc desfășurarea unor activități specifice: competiţiile sportive care se pot desfăşura pe teritoriul României cu participarea spectatorilor; organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte; organizarea şi desfăşurarea spectacolelor de tipul drive-in; organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale;
  • problema diferențelor efectelor produse de către certificatele digitale în funcție de circumstanțele în care acestea sunt utilizate (cu titlu de exemplu, măsura carantinei în cazul efectuării de călătorii se va impune diferit în funcție de starea atestată de certificat. Potrivit informărilor europene persoanele care au fost vaccinate integral cu un vaccin anti-COVID-19 aprobat pe tot teritoriul UE și care dețin certificatul digital al UE privind COVID atestând că au primit ultima doză cu cel puțin 14 zile în urmă ar trebui să fie exceptate de la cerința de testare sau de carantină atunci când călătoresc. Același lucru este valabil și pentru persoanele al căror certificat atestă că s-au vindecat după infecția cu coronavirus. Prin comparație, persoanele care dețin un certificat digital al UE privind COVID atestând un test cu rezultat negativ ar trebui să fie exceptate de la eventualele cerințe de carantină, cu excepția cazului în care vin din zone puternic afectate de virus. Statele membre au convenit asupra unei perioade standard de valabilitate a testelor: 72 ore pentru testele PCR și, în cazul în care sunt acceptate de statul membru, 48 de ore pentru testele antigenice rapide.
 
În lumina datelor expuse în rândurile de mai sus, implementarea sistemului certificatelor digitale reprezintă o măsură care se impune a fi analizată în mod prudent și responsabil, în acord cu instrumentele juridice incidente la nivel internațional, european și național și ținând cont de specificul de excepție al stării de pandemie, principala miză în aplicarea sistemului certificatelor digitale constând în asigurarea menținerii esenței drepturilor și libertăților fundamentale ale omului sub rezerva limitărilor corespunzătoare stării de pandemie. 
 

Protocolul nr. 15 la CEDO (ETS 213) 

La data de 1 august 2021 a intrat în vigoare Protocolul nr. 15 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. 
 
Punerea în aplicare a modificărilor aduse de Protocolul nr. 15 va fi realizată în acord cu cerințele temporale stabilite de articolul 8 din conținutul acestuia, după cum urmează:
 
- amendamentele privitoare la: (1) înlocuirea limitei de vârstă pentru începerea exercitării mandatului de judecător CEDO de la 70 la 65 de ani; (2)  eliminarea dreptului părților într-o cauză de a se opune desesizării unei Camere a Curții în favoarea Marii Camere, în caz de risc de divergență jurisprudențială vor fi puse în aplicare de la intrarea în vigoare a Protocolului; deci, în cazul amendamentului referitor la limita de vârstă pentru exercitarea mandatului de judecător la CEDO, acesta se va aplica candidaților propuși de Înaltele Părți Contractante prin listele care sunt transmise Adunării Parlamentare după intrarea în vigoare a Protocolului; de asemenea, în cazul amendamentului privind eliminarea dreptului părților într-o cauză de a se opune desesizării unei Camere a Curții în favoarea Marii Camere, în caz de risc de divergență jurisprudențială acesta nu se va aplica cauzelor pendinte, în cadrul cărora una dintre părți a exercitat acest drept înainte de intrarea în vigoare a Protocolului;
 
- amendamentul privitor la reducerea de la 6 luni la 4 luni a termenului în care reclamanții pot sesiza Curtea de la data deciziei interne definitive va intra în aplicare de la expirarea unei perioade de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului Protocol;  acest amendament nu se va aplica cererilor în privința cărora decizia internă definitivă – astfel cum este înțeleasă conform articolului 35 paragraful 1 din Convenție a fost adoptată înainte de intrarea în aplicare a amendamentului (respectiv înainte de expirarea termenului de 6 luni de la data intrării în vigoare a Protocolului); 
 
- toate celelalte amendamente reglementate de Protocolul nr. 15 se vor aplica de la data intrării în vigoare a acestuia. 
 
 
Raportul Comisiei Europene privind statul de drept 2021
 
În data de 20 iulie, Comisia Europeană a lansat Raportul privind statul de drept 2021. La realizarea raportului, Comisia a utilizat surse diverse, inclusiv contribuții ale statelor membre, vizite de țară și contribuții ale părților interesate. Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) a contribuit la Raportul privind statul de drept al ENNHRI (Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale de Drepturile Omului), informații din acesta fiind preluate în Raportul Comisiei Europene.
 
Capitolul privind situația din România prezintă o serie de aspecte referitoare la evoluțiile în domeniul justiției (precum independența judiciară, discuțiile privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, deficitul de resurse umane din cadrul sistemului de justiție), aspecte privind cadrul legislativ anti-corupție, pluralismul și libertatea mass-media. De asemenea, documentul abordează și alte elemente instituționale privind mecanismul de verificare și control arătând că numărul de consultări publice anterior adoptării legislației rămâne limitat, menționând că o decizie a Curții Constituționale prezintă îngrijorare având în vedere că pune sub semnul întrebării principiul supremației legislației UE. În plus, raportul menționează existența unui proiect legislativ la Senat prin care se urmărește comasarea IRDO cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, chiar dacă mandatele celor două instituții sunt diferite (mandatul CNCD acoperind doar aspecte privind nediscriminarea, mandatul IRDO vizând toate drepturile și libertățile fundamentale ale omului).
 
Raportul privind statul de drept reprezintă o parte integrantă a identității democratice a UE și a statelor membre, fiind esențial pentru funcționarea UE și pentru a crește încrederea cetățenilor și mediului de afaceri în instituțiile publice. Printre principiile cheie ale statului de drept se numără legalitatea, securitatea juridică, interzicerea exercitării arbitrare a puterii executive, protecție juridică eficientă oferită de instanțe independente și imparțiale care respectă integral drepturile fundamentale, separarea puterilor în stat, egalitatea în fața legii. Raportul integral poate fi consultat aici.
 
 
Lansarea Etapei a II-a a Campaniei IRDO - ANES pentru conștientizarea hărțuirii morale la locul de muncă
 
Săptămâna Egalității de Șanse care a debutat în data de 8 mai – proclamată la nivel național, prin Legea nr. 23/2015 drept Ziua Națională a Egalității de Șanse între Femei și Bărbați – este un prilej de a atrage atenția asupra accesului la șanse, tratamente și oportunități egale. Într-o societate democratică și incluzivă, respectarea demnității umane și exercitarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale reprezintă obiective care pot fi atinse prin prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență, abuz sau hărțuire. 
 
În acest context, IRDO și ANES au relansat în parteneriat cea de-a doua etapă a Campaniei  privind hărțuirea morală la locul de muncă, fenomen care afectează ființa umană indiferent de gen, rasă, naționalitate, religie, convingeri politice, vârstă, statut social ș.a.  Mai multe detalii privind campania găsiți aici.
 
 
Recomandarea CM/Rec(2021)1 a Comitetului de Miniștri către statele membre
 
În data de 31 martie Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat o nouă recomandare cu privire la dezvoltarea și consolidarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului eficiente, pluraliste și independente, CM/Rec(2021)1. Acest nou instrument subliniază importanța instituțiilor pentru respectarea drepturilor omului, statului de drept și democrației. În același timp, amintește de rolul acestora în ceea ce privește legătura dintre autoritățile publice și societatea civilă și cetățeni. Textul recomandării în limba română poate fi accesat aici.