Institutul Român pentru Drepturile Omului
Considerând că recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume... (Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Preambul)
Considerând că ignorarea şi dispreţuirea drepturilor omului au condus la acte de barbarie care revoltă conştiinţa omenirii şi că făurirea unei lumi în care fiinţele umane vor beneficia de libertatea cuvântului şi a convingerilor, eliberate de teroare şi de mizerie, a fost proclamată drept cea mai înaltă aspiraţie a omului... (Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Preambul)
Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de celelalte în spiritul fraternităţii. (Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Articolul 1)
Conform prevederilor Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități și Cadrului UE de implementare a acesteia, persoanele cu dizabilități trebuie să se bucure de drepturi și oportunități egale ca oricare altă persoană, pentru a putea participa pe deplin la viața comunității din care fac parte.
Obiectivul general al Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă”, 2022-2027 este: Asigurarea participării depline și efective a persoanelor cu dizabilități, bazată pe libertatea de decizie, în toate domeniile vieții și într-un mediu accesibil și rezilient.
În acord cu acesta, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în calitate de instituție abilitată pentru implementarea planului operațional și ținând cont de viziunea și domeniile prioritare stabilite de Strategie, organizează o serie de sesiuni/cursuri de formare care se desfășoară în două etape.
În cadrul primei etape cursurile se adresează copiilor, tinerilor (elevi de gimnaziu/liceu) și studenților, având ca obiectiv major sporirea nivelului de conștientizare în rândul viitorilor adulți privind importanța respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități și a demnității umane, precum și necesitatea promovării incluziunii și a oportunităților egale, eliminarea prejudecăților și asumarea valorilor umaniste (empatia, solidaritatea), dar și cultivarea unor atitudini incluzive față de această categorie vulnerabilă.
Sesiunile de formare din cadrul celei de-a doua etape se adresează reprezentanților instituțiilor publice, magistraților, avocaților și actorilor relevanți în domeniul recunoașterii capacității juridice în condiții egale pentru persoanele cu dizabilități.
Societatea are obligația de a crea condiții care să vină în întâmpinarea nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități, pentru a le asigura participarea activă și deplină, fără discriminare, în viața de zi cu zi. Prin inițierea acestei Campanii, IRDO își propune să cultive și să consolideze respectul pentru drepturi egale și diversitate, promovând o mai bună înțelegere a potențialului contribuției valoroase pe care persoanele cu dizabilități o pot aduce în societate.
IRDO organizează această campanie în parteneriat cu Consiliul Național al Dizabilității din România și cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Raportul Comisiei Europene privind statul de drept
La data de 8 iulie, Comisia a publicat cel de-al șaselea raport anual privind statul de drept, care analizează evoluțiile în acest domeniu în toate statele membre. Raportul promovează cooperarea între statele membre printr-o abordare preventivă și orientată spre dialog, având scopul de a consolida statul de drept și de a stimula reformele necesare.
Raportul din acest an evidențiază o tendință pozitivă în numeroase state membre, unde au fost implementate reforme semnificative în cele patru domenii-cheie analizate: justiția, combaterea corupției, libertatea presei și sistemul de control și echilibru instituțional. Deși anumite provocări persistă în unele state membre, iar în câteva cazuri situația rămâne îngrijorătoare, angajamentul general față de acest proces rămâne solid. Totodată, majoritatea statelor membre au luat măsuri, fie parțiale, fie integrale, pentru a răspunde recomandărilor formulate în raportul anterior.
Respectarea statului de drept este fundamentală pentru implementarea unor politici care susțin competitivitatea prin intermediul pieței unice și le oferă cetățenilor posibilitatea de a se implica activ în viața socială și economică. De asemenea, statul de drept are o importanță majoră pentru companiile care operează la nivel transfrontalier. Acestea, în special întreprinderile mici și mijlocii, depind de un mediu economic stabil și previzibil. În acest context, raportul din acest an acordă o atenție specială aspectelor care influențează direct buna funcționare a pieței unice, precum calitatea procesului legislativ, respectarea normelor în materie de achiziții publice și stabilitatea cadrului de reglementare.
Principalele constatări care vizează justiția fac referire la faptul că România a făcut progrese în alinierea legislației judiciare la standardele europene, dar sistemul continuă să se confrunte cu lipsa personalului și presiuni asupra capacității instanțelor. În ceea ce privește combaterea corupției, deși strategia anticorupție avansează și anchetele la nivel înalt continuă, rămân probleme legate de prescripția faptelor, transparența declarațiilor de avere și reformele întârziate. Totodată, independența presei este afectată de influența politică asupra mass-mediei publice și de finanțări în presa privată, iar jurnaliștii se confruntă în continuare cu amenințări și intimidări. Referitor la sistemul de control și echilibru instituțional, Comisia subliniază că utilizarea excesivă a ordonanțelor de urgență și slaba implicare a societății civile ridică îngrijorări privind transparența decizională și respectarea echilibrului democratic.
În concluzie, Comisia îndeamnă statele membre să ia măsuri pentru a soluționa provocările evidențiate în raport și reafirmă disponibilitatea Uniunii Europene de a le sprijini în implementarea recomandărilor formulate. Mai mult, Comisia încurajează parlamentele naționale, societatea civilă și alte părți relevante să mențină un dialog activ privind statul de drept, atât la nivel național, cât și european, promovând o implicare mai activă a cetățenilor în acest proces.
Raportul anual al FRA privind drepturile fundamentale
În cel mai recent raport anual al Agenției Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale, publicat în iunie 2025, sunt prezentate o serie de evoluții critice din anul 2024 în domeniul drepturilor fundamentale, precum și principalele constatări și recomandări FRA referitoare la fiecare dintre aspectele abordate. Raportul face referire la toate cele 27 de state membre ale UE, precum și la Republica Albania, Republica Macedonia de Nord și Republica Serbia.
În prefața raportului, Jim Clarken – Președintele Consiliului de Administrație al FRA și Sirpa Rautio – directoarea FRA, subliniază faptul că drepturile fundamentale se află sub presiune din cauza schimbărilor geopolitice de la nivel internațional, precizând că anul 2024 a fost marcat de conflictele din Orientul Mijlociu și continuarea agresiunii în Ucraina, precum și de căderea regimului Assad în Siria. Unele state UE au fost nevoite să își reconsidere politicile privind refugiații și migranții sirieni. Războiul din Gaza a contribuit la agravarea unor manifestări antisemite și a urii anti-musulmane în UE.
În acest context, autorii raportului analizează cele mai recente evoluții în domeniul drepturilor fundamentale, semnalând totodată lacunele existente. Printre acestea se numără amenințările la adresa democrației, dezinformarea, utilizarea tot mai frecventă a inteligenței artificiale, pericolul pe care îl poate reprezenta aceasta prin retorici dăunătoare care deja au amenințat desfășurarea de alegeri libere și corecte în unele țări UE. Se evidențiază faptul că platformele online joacă un rol cheie în asigurarea obținerii de informații despre partidele politice și candidați, dar acestea pot fi adesea folosite și în mod manipulativ pentru a răspândi știri false sau dezinformări. Se menționează că au fost astfel răspândite dezinformări în sprijinul anumitor candidați în alegerile din Franța, Germania, Italia, Cehia, România și Slovacia. Este menționat și cazul anulării alegerilor din țara noastră, despre care raportul Comisiei de la Veneția a subliniat că, atunci când se au în vedere astfel de anulări, acestea ar trebui să fie o chestiune de ultimă instanță, iar deciziile, indiferent de organismul de la care provin, ar trebui să fie atacabile cu apel sau luate de instanțe pentru a garanta echitatea procedurilor și a facilita luarea unor decizii rapide.
În ceea ce privește adoptarea de măsuri pentru îmbunătățirea participării persoanelor cu dizabilități la alegerile europene și naționale, România este menționată alături de Lituania, Portugalia și Slovenia ca exemplu de țări în care a evoluat legislația în domeniu.
Un alt aspect identificat este agravarea fenomenului violenței asupra femeilor (1 din 3 femei din UE se confruntă cu violența). În Raport se menționează cele mai recente evoluții legislative din țara noastră în acest domeniu, precizându-se că în România violența psihologică a fost adăugată în mod explicit în legea privind violența domestică. Accesul la ordinele temporare de restricție și protecție a fost extins pentru toate victimele violenței fizice sau psihologice, inclusiv atunci când făptuitorul nu este un membru al familiei. Acest lucru este relevant în special pentru victimele violenței sexuale, ale hărțuirii fizice sau cibernetice și ale discursului de ură online.
De asemenea, Ministerul Justiției din România a elaborat un ghid axat pe raportarea, protecția și despăgubirea victimelor violenței bazate pe gen; omniprezența discriminării a rasismului și a urii manifestate online care vizează musulmanii, evreii, persoanele de culoare și cei din comunitatea LGBTQ. Toate aceste categorii se confruntă cu o agravare a discriminării prin proliferarea unor discursuri motivate de ură și a violenței fizice.
Rele tratamente aplicate migranților – în ciuda emiterii de către UE a unor noi norme privind migrația și azilul, au fost raportate încălcări ale drepturilor omului de-a lungul frontierelor UE, în timp ce peste 3.500 de persoane au murit sau au dispărut pe mare.
Noile norme în domeniul digitalizării– eforturile UE de a reglementa platformele online și folosirea inteligenței artificiale reprezintă un pas important în ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale. Sunt prevăzute măsuri de combatere a conținutului online ilegal și dăunător, a dezinformării și a impactului algoritmilor discriminatori, dar rămâne importantă implementarea eficientă a noii legislații în domeniu pentru a asigura respectarea drepturilor omului în contextul noilor tehnologii.
Pentru a răspunde provocărilor menționate mai sus, FRA formulează următoarele recomandări pentru UE și statele membre, de a depune eforturi în vederea: asigurării de alegeri transparente, echitabile și sigure alocând resurse suficiente pentu a împiedica manipularea online, amenințările cu violența și intimidările în timpul procesului electoral; protecției femeilor în fața violenței, oferind mai mult sprijin victimelor și îmbunătățind canalele deraportare, astfel încât să se încurajeze formularea de plângeri împotriva agresorilor. Este importantă instruirea personalului din instituțiile polițienești și medicale pentru a oferi servicii cât mai bune victimelor. Totodată, este necesară combaterea violenței cibernetice prin punerea în aplicare a Actului legislativ privind serviciile digitale și a Directivei de combatere a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice; combaterii tuturor formelor de rasism – luarea de măsuri împotriva agravării fenomenului rasismului, antisemitismului și urii anti-musulmane. Colectarea de date pentru a le integra în legile și politicileantirasiste ale UE și în plan național. Asigurarea unui spațiu online mai sigur pentru toți și luarea de măsuri împotriva manifestărilor de ură online; consolidarea garanțiilor drepturilor fundamentale la frontiere – îmbunătățirea practicilor de căutare și de salvare de vieți omenești pe mare. Asigurarea unor condiții mai sigure pentru procesarea noilor sosiți. Investigarea raportărilor privind încălcările drepturilor și stabilirea unor mecanisme independente de monitorizare la frontierele externe ale UE; consolidarea protecției drepturilor în spațiul virtual prin evaluarea și monitorizarea impactului IA asupra drepturilor fundamentale; îmbunătățirea gradului de conștientizare cu privire la potențialele prejudecăți ale IA; aplicarea noilor reglementări digitale ale UE pentru a combate creșterea dezinformării și a urii online.
În capitolul consacrat implementării și aplicării Cartei drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană este analizat modul în care statele membre au încercat să pună în aplicare condiția orizontală favorizantă privind aplicarea și implementarea efectivă a Cartei atunci când implementează fondurile UE în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune (RDC). Este examinată și măsura în care procedurile legislative naționale evaluează posibilele impacturi ale legislației relevante asupra drepturilor conferite de Cartă. Se remarcă faptul că funcționarii publici din Bulgaria, Finlanda, Grecia, Țările de Jos, Portugalia și România au beneficiat de formare privind Carta. Capitolul prezintă, de asemenea, evoluții privind punctele focale ale Cartei și exemple identificate în statele membre în care Carta a jucat un rol în cazurile aduse în fața instanțelor naționale, în activitatea instituțiilor naționale pentru drepturile omului (INDO) și a instituțiilor ombudsmanului. Sunt menționate și activitățile relevante de sensibilizare și conștientizare din statele membre cu privire la Cartă. Informațiile colectate de FRA în 2024 arată că numeroase instituții naționale pentru drepturile omului folosesc și aplică Carta în activitățile lor. Promovarea și respectarea Cartei se reflectă la nivel național în gestionarea petițiilor, în intervenții în fața instanțelor dar și în activitățile administrației publice.
Directorul FRA, Sirpa Rautio, precizează că „drepturile fundamentale în Europa se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari. Tensiunile geopolitice, intoleranța în creștere și amenințări la adresa integrității alegerilor vin să testeze soliditatea instituțiilor democratice. În același timp, apelurile la simplificare și dereglementare riscă să submineze garanțiile vitale care protejează drepturile cetățenilor. Acesta este un semnal de alarmă pentru UE și statele membre de a-și reafirma angajamentul pentru acțiuni decisive astfel încât drepturile fundamentale să rămână în centrul tuturor politicilor și acțiunilor UE.”
Raportul ENNHRI privind statul de drept 2025
Recent a fost lansat raportul privind statul de drept 2025, elaborat de Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (ENNHRI) în baza contribuțiilor de țară, transmise de instituțiile membre ENNHRI din statele parte la Uniunea Europeană și din zona europeană extinsă.
Astfel, pentru al șaselea an consecutiv, instituțiile naționale pentru drepturile omului (INDO) de la nivel european au oferit informații concrete din cadrul lor național, subliniind evoluțiile în direcția consolidării statului de drept, dar și tendințele negative care necesită a fi abordate cu precădere în fiecare stat. Totodată, au fost identificate potențiale soluții pentru problematicile stringente și s-au formulat recomandări specifice în ceea ce privește abordarea efectivă și eficientă a aspectelor cheie. Ca de obicei, contribuția cu privire la situația națională din România a fost elaborată de Institutul Român pentru Drepturile Omului, având în vedere activitățile sale din sfera de informare și promovare a drepturilor omului, circumscrise mandatului prevăzut de legea de înființare nr.9/1991.
Raportul privind statul de drept 2025 abordează multiple aspecte relative la acest concept, prezentând eforturile depuse, tendințele înregistrate și provocările observate în consolidarea și promovarea unei culturi a statului de drept în plan european. Principalele direcții cheie dezvoltate în raport privesc înființarea, independența și eficacitatea INDO-urilor, spațiul societății civile și dificultățile întâmpinate de apărătorii drepturilor omului, accesul la justiție, provocările cu care se confruntă sistemele de justiție și punerea în aplicare a hotărârilor Curții Europene, precum și libertatea presei.
În ceea ce privește statul de drept în România, secțiunea dedicată din raport poate fi consultată aici.
Raportul Comisiei Europene privind statul de drept
În data de 24 iulie, Comisia Europeană a lansat Raportul din 2024 privind statul de drept, care analizează principalele evoluții în materie. Documentul conține, pentru fiecare stat în parte, o serie de recomandări pentru îmbunătățirea situației statului de drept, având în vedere elementele analizate de Comisie. Raportul constată că România a înregistrat unele progrese în obținerea acreditării unei instituții naționale pentru drepturile omului, ținând seama de Principiile de la Paris ale ONU, recomandând continuarea acestui proces.
Raportul prezintă detaliat evoluțiile în materie de acreditare a unei instituții de drepturile omului în conformitate, amintind prevederile articolului 6 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Subcomitetului pentru acreditare GANHRI și pașii luați de Institutul Român pentru Drepturile Omului și Avocatul Poporului pentru respectarea acestora. De asemenea, se menționează acordul guvernului pentru sprijinirea acreditării celor două instituții. Totodată, documentul oferă informații cu privire la situația Institutului Român pentru Drepturile Omului, subliniind necesitatea îmbunătățirii cadrului legislativ care să permită funcționarea corespunzătoare a acestuia.
Raportul Comisiei Europene privind statul de drept abordează aspecte ce țin de justiție, menționând importanța luării unor măsuri suplimentare în domeniul activităților de lobby; în ceea ce privește mass-media, Comisia arată că sunt necesare îmbunătățiri în materie de acces la informații, precum și în domeniul independenței editoriale a jurnaliștilor.
Raportul de țară din 2024 privind statul de drept poate fi descărcat de pe pagina dedicată a Comisiei Europene, fiind disponibilă și varianta în limba română.
Raportul ENNHRI privind statul de drept 2024
Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (ENNHRI) a lansat raportul privind statul de drept 2024, precum și un nou instrument online pentru vizualizarea concluziilor. Ca în fiecare an, Institutul Român pentru Drepturile Omului a realizat materialul cu privire la situația națională având în vedere activitățile sale de protecție și promovare a drepturilor omului.
Raportul privind statul de drept prezintă tendințe și provocări aferente unor diferite arii tematice precum: rolul esențial al instituțiilor naționale pentru drepturile omului (INDO) într-un sistem sănătos de control și echilibru, precum și impactul securitizării asupra drepturilor omului și a statului de drept în Europa. Totodată, raportul privind statul de drept prezintă punerea în aplicare a recomandărilor INDO-urilor și ale actorilor regionali privind statul de drept, înființarea, independența și eficacitatea INDO-urilor și punerea în aplicare a hotărârilor Curții Europene.
Noul instrument online lansat de ENNHRI permite vizualizarea rapoartelor elaborate în ultimii 5 ani, putând fi selectate atât rapoartele individuale de țară, cât și raportul integral elaborat de ENNHRI.
Raportul privind statul de drept cu privire la România poate fi consultat aici.
Drepturile sociale într-un moment de cotitură: consolidarea Cartei sociale europene
Declarația comună a organizațiilor participante în cadrul Platformei de Colaborare COE-FRA-ENNHRI-EQUINET cu privire la drepturi economice și sociale, adresată Conferinței la nivel înalt cu privire la Carta socială europeană, organizată sub auspiciile Președinției lituaniene a Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei (4 iulie 2024, Vilnius, Lituania).
Având în vedere Conferința la nivel înalt cu privire la Carta socială europeană (4 iulie 2024, Vilnius, Lituania), Platforma îndeamnă guvernele să „își reafirme angajamentul deplin de a proteja și implementa drepturile sociale astfel cum acestea sunt garantate de sistemul Cartei sociale europene”, în conformitate cu Declarația de la Reykjavik adoptată de șefii de stat și de guvern ai Consiliului Europei în mai 2023.
La nivelul tuturor societăților încă există provocări semnificative în ceea ce privește realizarea deplină a drepturilor sociale. Inegalitățile economice, provocările demografice, numărul redus de locuințe și disparitățile sociale s-au intensificat de la criza financiară din 2008, precum și în ultimii ani din cauza crizei costului vieții ca urmare a pandemiei de COVID-19 și a războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei. Aceste evoluții subminează bunăstarea și demnitatea multor persoane de pe teritoriul Europei.
Sărăcia și excluziunea socială împiedică indivizii să își exercite pe deplin drepturile și să participe în societate. Milioane de persoane din Europa se confruntă cu privări materiale și sociale severe, lipsa securității locuinței și condiții neadecvate de trai, iar un număr crescut de persoane sunt fără adăpost. Sărăcia este caracterizată de lipsa resurselor materiale și imposibilitatea de a răspunde nevoilor de bază, ceea ce încalcă dreptul fundamental la demnitate.
Asigurarea și promovarea drepturilor sociale reprezintă o piatră de temelie în combaterea impactului schimbărilor climatice și asigurarea unei juste tranziții verzi și digitale. Este esențial să se rupă ciclul intergenerațional al sărăciei și să se ofere oportunități egale viitoarelor generații. S-a dovedit că situațiile de sărăcie din copilărie și adolescență au un impact negativ de lungă durată asupra exercitării depline a drepturilor sociale pe tot parcursul vieții. Totodată, efectele adverse sunt exacerbate de riscuri de intersecționalitate, gen și specifice vârstei, precum și de circumstanțele prevalente ale marginalizării și a discriminării împotriva unor grupuri specifice, inclusiv Roma, populații nomade (travellers) și alte minorități etnice, migranți și persoane cu dizabilități.
Dreptul la locuință adecvată și la preț acceptabil este esențial pentru a susține și proteja dreptul esențial la demnitate, prevenirea lipsei de adăpost, promovarea sănătății și bunăstării, facilitând oportunitățile de educație și ocupare a forței de muncă. Prioritizarea elaborării și punerii în aplicare a unor politici și sisteme sociale cuprinzătoare care vizează cauzele de bază ale sărăciei și asigură accesul real la asistență socială și la locuință eficiente contribuie la obiectivul de reducere a sărăciei și de dezvoltare durabilă, combate discriminarea, susține incluziunea socială, împuternicește comunitățile marginalizate și susține, astfel, coeziunea socială și protecția democrațiilor.
Carta socială europeană, prin mecanismul de monitorizare și procedura de plângeri colective, formează un cadru esențial pentru asigurarea drepturilor economice și sociale ale indivizilor din Europa. De asemenea, statele părți la Protocolul adițional din 1995 ar trebui să ia în considerare înaintarea unei declarații în susținerea Articolului 2 și să permită organizațiilor nonguvernamentale naționale să înainteze plângeri, pentru a consolida dimensiunea democratică a sistemului Cartei ca instrument de bună guvernanță, legitimitatea acțiunilor naționale și participarea și implicarea societății civile.
Recunoaștem că trebuie acordată atenție specială drepturilor sociale și economice fundamentale, precum dreptul la protecție împotriva sărăciei și excluziunii sociale (articolul 30 al Cartei sociale europene) și dreptul la locuință (articolul 31 al Cartei sociale europene), care reprezintă drepturi de acces pentru realizarea altor drepturi protejate de Carta socială europeană, precum și de Convenția europeană a drepturilor omului și Carta pentru drepturi fundamentale a Uniunii Europene.
Astfel, guvernele ar trebui să își reafirme angajamentul asumat în temeiul sistemului Cartei Sociale Europene prin:
- Recunoașterea importanței fundamentale a Cartei ca tratat de drepturile omului al Consiliului Europei care susține drepturile omului și promovează justiția socială la nivelul continentului prin ratificarea Cartei sociale europene revizuite și acceptarea prevederilor suplimentare.
- Acceptarea prevederilor Cartei care consolidează dreptul la locuință și dreptul la protecție împotriva sărăciei și a excluziunii sociale ca drepturi fundamentale esențiale pentru realizarea altor drepturi ale omului și la bunăstarea generală a indivizilor și familiilor.
- Asigurarea punerii în aplicare a angajamentelor prin transformarea acestora în acțiuni concrete, inclusiv prin luarea de măsuri necesare pentru a aduce situațiile naționale în conformitate cu prevederile Cartei și ale concluziilor Comitetului European pentru Drepturi Sociale.
- Acceptarea procedurii plângerilor colective ca mecanism de bună guvernanță care sprijină autoritățile naționale în eforturile de susținere a drepturilor economice și sociale și extinderea dreptului de a înainta plângeri colective și la organizațiile neguvernamentale.
- Îmbunătățirea dialogului și cooperării dintre organismele Cartei și statele-părți, precum și între toate părțile interesate relevante, inclusiv instituțiile naționale de drepturile omului, organismele pentru egalitate și organizațiile societății civile.
Note:
1. Formarea Platformei de colaborare COE-FRA-ENNHRI-EQUINET cu privire la drepturi economice și sociale este rezultatul conferinței comune a Consiliului Europei, Agenției pentru drepturi fundamentale ale Uniunii Europene (FRA), Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale de Drepturile Omului (ENNHRI) și a Rețelei Europene a Organismelor pentru Egalitate (EQUINET), care a avut loc la Viena, în octombrie 2013. Conferința a creat cadrul pentru colaborare strânsă între rețelele naționale și între organismele naționale și internaționale pentru promovarea drepturilor economice și sociale și a egalității socio-economice.
2. Cel de-al patrulea Summit al Șefilor de Stat și de Guvern ai Consiliului Europei a avut loc la Reykyavík, pe 16 și 17 mai 2023. Având în vedere Conferința la nivel înalt cu privire la Carta socială europeană (4 iulie 2024, Vilnius, Lituania), Platforma îndeamnă guvernele să „își reafirme angajamentul deplin de a proteja și implementa drepturile sociale astfel cum acestea sunt garantate de sistemul Cartei sociale europene”, în conformitate cu Declarația de la Reykjavik adoptată de șefii de stat și de guvern ai Consiliului Europei în mai 2023.
Concluziile Comitetului European al Drepturilor Sociale
În data de 20 martie 2024, Comitetul European al Drepturilor Sociale a publicat concluziile cu privire la rapoartele de țară ce au vizat articolele din Carta socială referitoare la copii, familie și migranți.
Raportul de țară a fost transmis în data de 12 aprilie 2023, iar Institutul Român pentru Drepturile Omului a înaintat în data de 7 august comentarii la raportul național. Comitetul a constatat că statul român este în conformitate cu 9 prevederi dintre articolele aferente grupului tematic copii, familie și migranți. În același timp, s-a constatat faptul că România nu este în conformitate cu 12 prevederi. In acest sens Comitetul a remarcat ca nu sunt respectate prevederile articolului 17 alin. (2) cu privire la gratuitatea învățământului primar și secundar. În același timp, Comitetul a constatat neconformitatea cu prevederile Cartei din perspectiva salariilor mici ale lucrătorilor tineri saua remunerației ucenicilor, solicitând informații referitoare la garantarea remunerării echitabile pentru tinerii cu locuri de muncă atipice (în economia pe platforme sau de tip gig).
Comitetul a remarcat faptul că statul român a depus eforturi pentru a fi în conformitate cu unele dintre prevederi, printre care se numără și măsurile de combatere a violenței domestice. Totodată, din raport reiese faptul că în anumite cazuri, concluziile de neconformitate au fost adoptate din lipsa transmiterii unor date sau din cauza lipsei monitorizării anumitor situații.
În formularea concluziilor, Comitetul European al Drepturilor Sociale a avut în vedere comentariile transmise de IRDO, care s-au axat pe asigurarea educației fără discriminare, pe lipsa unor campanii de informare referitoare la drepturile copiilor și pe necesitatea unor măsuri monetare și non-monetare pentru a se putea reduce rata sărăciei în rândul copiilor.
Ghid privind evaluarea impactului asupra drepturilor omului
În data de 7 martie 2024, a fost publicat Ghidul privind evaluarea impactului reglementărilor asupra drepturilor omului, elaborat de membrii Secretariatului tehnic al Consiliul Consultativ pentru Evaluarea Impactului Actelor Normative (CCEIAN), de reprezentanții grupului ONG-uri pentru Cetățean și de experții Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO). Ghidul este rezultatul unor serii de întâlniri organizate de Secretariatul General al Guvernului și a colaborării avute cu IRDO și organizații ale societății civile. Documentul a fost aprobat în prealabil de CCEIAN. Materialul va permite o creștere a calității evaluării impactului și, în cele din urmă, o îmbunătățire a reglementărilor Guvernului din perspectiva drepturilor omului.
Ghidul are în vedere prezentarea tipurilor de analiza de impact în domeniul drepturilor omului, înțelegerea contextului referitor la drepturile fundamentale, a principalelor instrumente juridice pentru realizarea evaluării de impact asupra drepturilor omului, a indicatorilor de drepturile omului și propune un chestionar prin care se poate determina impactul asupra drepturilor fundamentale.
Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale și Culturale recomandă îmbunătățirea cadrului legislativ pentru IRDO
Comitetul ONU pentru Drepturi Economice, Sociale și Culturale a adoptat în data de 1 martie 2024 observațiile finale asupra celui de-al șaselea raport al României. Comitetul a luat notă de principalele evoluții pozitive din România, salutând adoptarea Strategiei pentru incluziune socială și reducerea sărăciei (2022-2027), precum și alte strategii ce vizează egalitatea de șanse și combaterea discriminării, sănătatea și combaterea corupției. Documentul conține o serie de recomandări la adresa statului român în domenii ce țin de drepturile economice, sociale și culturale.
Totodată, Comitetul a analizat informațiile primite cu privire la diferitele mandate ale instituțiilor naționale de drepturile omului, respectiv: Institutul Român pentru Drepturile Omului, Avocatul Poporului și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Comitetul a recomandat „ca statul parte să adopte măsuri legislative, în special în ceea ce privește Legea nr. 9/1991 privind înființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului, pentru a aduce Institutul Român pentru Drepturilor Omului în deplină conformitate cu Principiile referitoare la statutul de instituțiilor naționale pentru promovarea și protecția drepturilor omului (Principiile de la Paris), inclusiv prin consolidarea în continuare a independenței sale și prin asigurarea cu resurse financiare și umane adecvate pentru a-și îndeplini mandatul eficient și independent, inclusiv promovarea și protecția drepturilor economice, sociale și culturale.
Reamintim faptul că Institutul a transmis în anul 2021 contribuția sa pentru pregătirea si adoptarea Listei de probleme cu ocazia examinării celui de-al șaselea raport periodic al României. Transmiterea documentului a fost urmată de o întâlnire online cu Comitetul privind drepturile economice, sociale și culturale, care a avut loc în luna octombrie 2021, având ca scop prezentarea problemelor semnalate, precum și furnizarea de informații suplimentare la cererea Comitetului.
Raportul integral al Comitetului poate fi consultat aici în limba engleză.
Ghidul privind prevenirea situațiilor de violență asupra copiilor și tinerilor din centrele rezidențiale
Institutul a elaborat „Ghidul privind prevenirea situațiilor de violență asupra copiilor și tinerilor din centrele rezidențiale”. Acest material a fost realizat ca urmare a solicitării adresate de Comisia de anchetă a Senatului privind investigarea cazurilor de abuz sexual sau a oricăror abuzuri fizice împotriva minorilor din serviciile de tip rezidențial aflate în subordinea DGASPC.
Materialul are rolul de a prezenta drepturile copilului din perspectiva standardelor internaționale în materie, respectiv prevederile Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, dar și gradul în care legislația actuală protejează drepturile copilului, avându-se în vedere prevederile Legii nr. 272/2004 cu privind protecția și promovarea drepturilor copilului și Ordinul nr. 25/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de tip rezidențial destinate copiilor din sistemul de protecție specială.
Raport IRDO privind implementarea Cartei Sociale Europene
În luna august 2023, Institutul Român pentru Drepturile Omului a transmis Comitetului European pentru Drepturi Sociale, din cadrul Consiliului Europei, comentariile asupra celui de-al 22-lea raport național cu privire la implementarea Cartei Sociale Europene.
Ca urmare a deciziei luate de Comitetul de Miniștri în 2006, prevederile Cartei au fost împărțite în patru grupuri tematice. Statele părți prezintă anual un raport privind prevederile referitoare la unul dintre cele patru grupuri tematice.
Anul acesta, raportul are în vedere cel de-al patrulea grup tematic, respectiv Copii, familii și migranți (articolele 7, 8, 16, 17, 19 și 27), perioada de referință 1 ianuarie 2018 - 30 decembrie 2021. Pentru elaborarea rapoartelor de țară, statele trebuie să răspundă unui set de întrebări formulate de Comitetul European pentru Drepturi Sociale.
Instituțiile naționale pentru drepturile omului, precum și ONG-urile pot transmite comentarii asupra rapoartelor de țară. Comentariile elaborate de IRDO au în vedere modul în care prevederile Cartei sunt avute în vedere în cadrul normativ național. De asemenea, IRDO a subliniat că lipsa de date dezagregate nu permite realizarea unor analize de impact cuprinzătoare care ar putea duce la adoptarea de măsuri specifice pentru protecția grupurilor și persoanelor vulnerabile.
Mecanismului internațional de evaluare periodică universală (UPR) – al patrulea ciclu
Grupul de lucru pentru evaluarea periodică universală va examina dosarele privind drepturile omului din 14 state în cadrul celei de-a patruzeci și treia sesiuni, care se va desfășura în perioada 1-12 mai 2023 la Geneva. Printre cele 14 state se numără și România.
Dosarul României (Universal Periodic Review - Romania | OHCHR) a fost analizat marți, 2 mai, iar dezbaterea a fost transmisă online.
În cadrul celui de-al patrulea ciclu (noiembrie 2022 – februarie 2027), axat pe o mai bună punere în aplicare și monitorizare, România (și celelalte state) trebuie să precizeze măsurile adoptate pentru a pune în aplicare recomandările primite în evaluările anterioare, precum și să prezinte evoluțiile care au avut loc de la evaluarea anterioară și să aducă la cunoștință provocările cu care se confruntă în acțiunile de monitorizare. Rapoartele care stau la baza evaluării României sunt disponibile online.
Institutul Român pentru Drepturile Omului a contribuit la procesul de evaluare a României din cadrul Mecanismul internațional de evaluare periodică universală. Contribuția IRDO s-a realizat pe două paliere: I. Raportare către Grupul de lucru privind evaluarea periodică universală, în calitate de instituție națională cu atribuții în domeniul drepturilor omului și II. Contribuție la raportul național, cu privire la activitatea desfășurată de Institut pentru a răspunde la recomandările primite de statul român, în raport cu mandatul IRDO.
Raportul ENNHRI privind statul de drept
Rețeaua Europeană de Instituții Naționale pentru Drepturile Omului a publicat raportul anual privind statul de drept în Uniunea Europeană, cu referire la perioada martie 2022 – martie 2023. Ca și anul trecut, raportul cuprinde o serie de recomandări principale în materie de drepturile omului, printre care se numără și asigurarea unui cadru corespunzător pentru desfășurarea activităților instituțiilor naționale pentru drepturile omului, dar și pentru apărătorii drepturilor omului și spațiul societății civile.
Institutul Român pentru Drepturile Omului a contribuit la realizarea capitolului privind România din raport, amintind principalele obstacole din activitatea sa, în special cele privind statutul institutului, precum și principalele evoluții care vor contribui la îmbunătățirea spațiului apărătorilor drepturilor omului, jurnaliștilor și societății civile. Totodată, se face referire la desemnarea, Institutului ca punct focal în contextul Recomandării (UE) 2022/758 a Comisiei privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului implicați în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”). Raportul conține și informații referitoare la legile justiției, diferite observații cu privire la obstacolele cu care se confruntă apărătorii drepturilor omului, dar și elemente privind respectarea drepturilor omului în contextul utilizării inteligenței artificiale.
Rule of Law for Lawyers (ROLL)
Institutul Român pentru Drepturile Omului este partener asociat în proiectul „Rule of Law for Lawyers (ROLL)” (Statul de drept pentru avocați). Proiectul este implementat de organizația ICJ-EI începând cu data de 16 ianuarie 2023, pentru o perioadă de doi ani și urmărește promovarea unui sistem judiciar independent și eficient pentru protejarea drepturilor fundamentale, prin consolidarea cunoștințelor și capacității avocaților și a organizațiilor societății civile (OSC) în ceea ce privește litigarea strategică la nivel național și european. Independența judiciară, care este atacată sau se află sub presiune în multe state membre ale UE, este o cale de acces la justiție și drepturile omului. Acest proiect își propune să stimuleze utilizarea eficientă a litigării strategice pentru a asigura accesul la sisteme judiciare independente și eficiente prin creșterea capacității avocaților și OSC în domeniul drepturilor omului și prin încurajarea schimbului de bune practici între acestea. De asemenea, proiectul urmărește să crească conștientizarea și înțelegerea importanței și utilității statului de drept și utilizarea litigiului strategic pentru a-l proteja și promova de către instituțiile naționale de drepturile omului (INDO), avocați și studenți la drept.
Proiectul vizează opt țări de interes – Ungaria, Polonia, România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Malta și Spania. Este implementat în colaborare cu organizațiile partenere naționale: aditus (Malta), Forum for Human Rights (Cehia și Slovacia), Free Courts (Polonia), în strânsă colaborare cu Helen Duffy de la Human Rights in Practice și este susținut de participarea Institutului Român pentru Drepturile Omului. (mai multe detalii aici)