Institutul Român pentru Drepturile Omului
Considerând că recunoaÅŸterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane ÅŸi a drepturilor lor egale ÅŸi inalienabile constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii ÅŸi păcii în lume... (DeclaraÅ£ia Universală a Drepturilor Omului, Preambul)
Considerând că ignorarea ÅŸi dispreÅ£uirea drepturilor omului au condus la acte de barbarie care revoltă conÅŸtiinÅ£a omenirii ÅŸi că făurirea unei lumi în care fiinÅ£ele umane vor beneficia de libertatea cuvântului ÅŸi a convingerilor, eliberate de teroare ÅŸi de mizerie, a fost proclamată drept cea mai înaltă aspiraÅ£ie a omului... (DeclaraÅ£ia Universală a Drepturilor Omului, Preambul)
Toate fiinÅ£ele umane se nasc libere ÅŸi egale în demnitate ÅŸi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raÅ£iune ÅŸi conÅŸtiinţă ÅŸi trebuie să se comporte unele faţă de celelalte în spiritul fraternităţii. (DeclaraÅ£ia Universală a Drepturilor Omului, Articolul 1).
Directiva UE privind diligenÈ›a necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor
~ ConsideraÈ›ii privind potenÈ›ialul impact al directivei È™i transpunerea în legislaÈ›ia română ~
În cadrul proiectului „Accesul la justiÈ›ie – Recomandarea SLAPP È™i Directiva privind diligenÈ›a necesară”, implementat de Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) cu susÈ›inerea È™i coordonarea Institutului Danez pentru Drepturile Omului (DIHR), a fost elaborat un raport care prezintă potenÈ›ialul impact al directivei în materie de drepturile omului È™i nu numai. Acesta a fost realizat în cadrul Programului pentru sprijinirea instituÈ›iilor naÈ›ionale pentru drepturile omului (INDO-uri) care vizează activități referitoare la implementarea Directivei UE privind diligenÈ›a necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (CSDDD).
Proiectul derulat de IRDO abordează nivelul insuficient de cunoaÈ™tere a domeniului diligenÈ›ei necesare în materie de durabilitate a întreprinderilor în România, în special în ceea ce priveÈ™te drepturile omului È™i protecÈ›ia mediului. În acest context, iniÈ›iativa urmăreÈ™te informarea persoanelor interesate de problematica drepturilor omului, precum È™i a comunităților în care acestea activează, cu privire la drepturile care le revin È™i la modalitățile prin care pot acÈ›iona în situaÈ›ia încălcării acestora, inclusiv atunci când încălcările sunt săvârÈ™ite de către întreprinderi.
Raportul „Directiva UE privind diligenÈ›a necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor – ConsideraÈ›ii privind potenÈ›ialul impact al directivei È™i transpunerea în legislaÈ›ia română” examinează prevederile Directivei (UE) 2024/1760 privind diligenÈ›a necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (CSDDD). Actul normativ a intrat în vigoare la 25 iulie 2024, iar statele membre ale Uniunii Europene au obligaÈ›ia de a o transpune în legislaÈ›ia naÈ›ională È™i de a comunica Comisiei Europene textele relevante până la data de 26 iulie 2026.
În analiza sa, raportul integrează directiva în contextul cadrului legislativ internaÈ›ional È™i naÈ›ional, analizând principalele sale prevederi È™i impactul potenÈ›ial asupra întreprinderilor, precum È™i asupra persoanelor interesate, inclusiv comunități locale, organizaÈ›ii ale societății civile È™i potenÈ›iale victime ale prejudiciilor în domeniul drepturilor omului È™i al mediului cauzate de activitatea întreprinderilor. De asemenea, sunt identificate dispoziÈ›iile esenÈ›iale care necesită transpunere în legislaÈ›ia naÈ›ională È™i sunt formulate recomandări privind modalitatea de implementare a acestora.
Ca atare, acest raport are scopul de a fundamenta un proces amplu de consultare privind transpunerea eficientă a directivei CSDDD. Având potenÈ›ialul de a influenÈ›a în mod semnificativ modul în care sunt protejate drepturile omului È™i mediul, directiva impune o transpunere riguroasă È™i adecvată, care să reflecte particularitățile È™i nevoile contextului naÈ›ional È™i să fie realizată în urma unor consultări extinse cu actorii relevanÈ›i.
Se urmăreÈ™te, totodată, construirea de capacități È™i creÈ™terea conÈ™tientizării asupra CSDDD în România în raport cu alte instrumente de reglementare, precum Recomandarea (UE) 2022/758 privind protecÈ›ia jurnaliÈ™tilor È™i a apărătorilor drepturilor omului implicaÈ›i în acÈ›iuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („acÈ›iuni strategice în justiÈ›ie împotriva mobilizării publice” – SLAPP).
Conform prevederilor Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități și Cadrului UE de implementare a acesteia, persoanele cu dizabilități trebuie să se bucure de drepturi și oportunități egale ca oricare altă persoană, pentru a putea participa pe deplin la viața comunității din care fac parte.
Obiectivul general al Strategiei naÈ›ionale privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă”, 2022-2027 este: Asigurarea participării depline È™i efective a persoanelor cu dizabilități, bazată pe libertatea de decizie, în toate domeniile vieÈ›ii È™i într-un mediu accesibil È™i rezilient.
În acord cu acesta, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în calitate de instituÈ›ie abilitată pentru implementarea planului operaÈ›ional È™i È›inând cont de viziunea È™i domeniile prioritare stabilite de Strategie, organizează o serie de sesiuni/cursuri de formare care se desfășoară în două etape.
În cadrul primei etape cursurile se adresează copiilor, tinerilor (elevi de gimnaziu/liceu) È™i studenÈ›ilor, având ca obiectiv major sporirea nivelului de conÈ™tientizare în rândul viitorilor adulÈ›i privind importanÈ›a respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități È™i a demnității umane, precum È™i necesitatea promovării incluziunii È™i a oportunităților egale, eliminarea prejudecăților È™i asumarea valorilor umaniste (empatia, solidaritatea), dar È™i cultivarea unor atitudini incluzive față de această categorie vulnerabilă.
Sesiunile de formare din cadrul celei de-a doua etape se adresează reprezentanÈ›ilor instituÈ›iilor publice, magistraÈ›ilor, avocaÈ›ilor È™i actorilor relevanÈ›i în domeniul recunoaÈ™terii capacității juridice în condiÈ›ii egale pentru persoanele cu dizabilități.
Societatea are obligaÈ›ia de a crea condiÈ›ii care să vină în întâmpinarea nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități, pentru a le asigura participarea activă È™i deplină, fără discriminare, în viaÈ›a de zi cu zi. Prin iniÈ›ierea acestei Campanii, IRDO îÈ™i propune să cultive È™i să consolideze respectul pentru drepturi egale È™i diversitate, promovând o mai bună înÈ›elegere a potenÈ›ialului contribuÈ›iei valoroase pe care persoanele cu dizabilități o pot aduce în societate.
IRDO organizează această campanie în parteneriat cu Consiliul NaÈ›ional al Dizabilității din România È™i cu Autoritatea NaÈ›ională pentru ProtecÈ›ia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Raportul Comisiei Europene privind statul de drept
La data de 8 iulie, Comisia a publicat cel de-al È™aselea raport anual privind statul de drept, care analizează evoluÈ›iile în acest domeniu în toate statele membre. Raportul promovează cooperarea între statele membre printr-o abordare preventivă È™i orientată spre dialog, având scopul de a consolida statul de drept È™i de a stimula reformele necesare.
Raportul din acest an evidenÈ›iază o tendință pozitivă în numeroase state membre, unde au fost implementate reforme semnificative în cele patru domenii-cheie analizate: justiÈ›ia, combaterea corupÈ›iei, libertatea presei È™i sistemul de control È™i echilibru instituÈ›ional. DeÈ™i anumite provocări persistă în unele state membre, iar în câteva cazuri situaÈ›ia rămâne îngrijorătoare, angajamentul general față de acest proces rămâne solid. Totodată, majoritatea statelor membre au luat măsuri, fie parÈ›iale, fie integrale, pentru a răspunde recomandărilor formulate în raportul anterior.
Respectarea statului de drept este fundamentală pentru implementarea unor politici care susÈ›in competitivitatea prin intermediul pieÈ›ei unice È™i le oferă cetățenilor posibilitatea de a se implica activ în viaÈ›a socială È™i economică. De asemenea, statul de drept are o importanță majoră pentru companiile care operează la nivel transfrontalier. Acestea, în special întreprinderile mici È™i mijlocii, depind de un mediu economic stabil È™i previzibil. În acest context, raportul din acest an acordă o atenÈ›ie specială aspectelor care influenÈ›ează direct buna funcÈ›ionare a pieÈ›ei unice, precum calitatea procesului legislativ, respectarea normelor în materie de achiziÈ›ii publice È™i stabilitatea cadrului de reglementare.
Principalele constatări care vizează justiÈ›ia fac referire la faptul că România a făcut progrese în alinierea legislaÈ›iei judiciare la standardele europene, dar sistemul continuă să se confrunte cu lipsa personalului È™i presiuni asupra capacității instanÈ›elor. În ceea ce priveÈ™te combaterea corupÈ›iei, deÈ™i strategia anticorupÈ›ie avansează È™i anchetele la nivel înalt continuă, rămân probleme legate de prescripÈ›ia faptelor, transparenÈ›a declaraÈ›iilor de avere È™i reformele întârziate. Totodată, independenÈ›a presei este afectată de influenÈ›a politică asupra mass-mediei publice È™i de finanțări în presa privată, iar jurnaliÈ™tii se confruntă în continuare cu amenințări È™i intimidări. Referitor la sistemul de control È™i echilibru instituÈ›ional, Comisia subliniază că utilizarea excesivă a ordonanÈ›elor de urgență È™i slaba implicare a societății civile ridică îngrijorări privind transparenÈ›a decizională È™i respectarea echilibrului democratic.
În concluzie, Comisia îndeamnă statele membre să ia măsuri pentru a soluÈ›iona provocările evidenÈ›iate în raport È™i reafirmă disponibilitatea Uniunii Europene de a le sprijini în implementarea recomandărilor formulate. Mai mult, Comisia încurajează parlamentele naÈ›ionale, societatea civilă È™i alte părÈ›i relevante să menÈ›ină un dialog activ privind statul de drept, atât la nivel naÈ›ional, cât È™i european, promovând o implicare mai activă a cetățenilor în acest proces.
Raportul anual al FRA privind drepturile fundamentale
În cel mai recent raport anual al AgenÈ›iei Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale, publicat în iunie 2025, sunt prezentate o serie de evoluÈ›ii critice din anul 2024 în domeniul drepturilor fundamentale, precum È™i principalele constatări È™i recomandări FRA referitoare la fiecare dintre aspectele abordate. Raportul face referire la toate cele 27 de state membre ale UE, precum È™i la Republica Albania, Republica Macedonia de Nord È™i Republica Serbia.
În prefaÈ›a raportului, Jim Clarken – PreÈ™edintele Consiliului de AdministraÈ›ie al FRA È™i Sirpa Rautio – directoarea FRA, subliniază faptul că drepturile fundamentale se află sub presiune din cauza schimbărilor geopolitice de la nivel internaÈ›ional, precizând că anul 2024 a fost marcat de conflictele din Orientul Mijlociu È™i continuarea agresiunii în Ucraina, precum È™i de căderea regimului Assad în Siria. Unele state UE au fost nevoite să îÈ™i reconsidere politicile privind refugiaÈ›ii È™i migranÈ›ii sirieni. Războiul din Gaza a contribuit la agravarea unor manifestări antisemite È™i a urii anti-musulmane în UE.
În acest context, autorii raportului analizează cele mai recente evoluÈ›ii în domeniul drepturilor fundamentale, semnalând totodată lacunele existente. Printre acestea se numără amenințările la adresa democraÈ›iei, dezinformarea, utilizarea tot mai frecventă a inteligenÈ›ei artificiale, pericolul pe care îl poate reprezenta aceasta prin retorici dăunătoare care deja au ameninÈ›at desfășurarea de alegeri libere È™i corecte în unele țări UE. Se evidenÈ›iază faptul că platformele online joacă un rol cheie în asigurarea obÈ›inerii de informaÈ›ii despre partidele politice È™i candidaÈ›i, dar acestea pot fi adesea folosite È™i în mod manipulativ pentru a răspândi È™tiri false sau dezinformări. Se menÈ›ionează că au fost astfel răspândite dezinformări în sprijinul anumitor candidaÈ›i în alegerile din FranÈ›a, Germania, Italia, Cehia, România È™i Slovacia. Este menÈ›ionat È™i cazul anulării alegerilor din È›ara noastră, despre care raportul Comisiei de la VeneÈ›ia a subliniat că, atunci când se au în vedere astfel de anulări, acestea ar trebui să fie o chestiune de ultimă instanță, iar deciziile, indiferent de organismul de la care provin, ar trebui să fie atacabile cu apel sau luate de instanÈ›e pentru a garanta echitatea procedurilor È™i a facilita luarea unor decizii rapide.
În ceea ce priveÈ™te adoptarea de măsuri pentru îmbunătățirea participării persoanelor cu dizabilități la alegerile europene È™i naÈ›ionale, România este menÈ›ionată alături de Lituania, Portugalia È™i Slovenia ca exemplu de țări în care a evoluat legislaÈ›ia în domeniu.
Un alt aspect identificat este agravarea fenomenului violenÈ›ei asupra femeilor (1 din 3 femei din UE se confruntă cu violenÈ›a). În Raport se menÈ›ionează cele mai recente evoluÈ›ii legislative din È›ara noastră în acest domeniu, precizându-se că în România violenÈ›a psihologică a fost adăugată în mod explicit în legea privind violenÈ›a domestică. Accesul la ordinele temporare de restricÈ›ie È™i protecÈ›ie a fost extins pentru toate victimele violenÈ›ei fizice sau psihologice, inclusiv atunci când făptuitorul nu este un membru al familiei. Acest lucru este relevant în special pentru victimele violenÈ›ei sexuale, ale hărÈ›uirii fizice sau cibernetice È™i ale discursului de ură online.
De asemenea, Ministerul JustiÈ›iei din România a elaborat un ghid axat pe raportarea, protecÈ›ia È™i despăgubirea victimelor violenÈ›ei bazate pe gen; omniprezenÈ›a discriminării a rasismului È™i a urii manifestate online care vizează musulmanii, evreii, persoanele de culoare È™i cei din comunitatea LGBTQ. Toate aceste categorii se confruntă cu o agravare a discriminării prin proliferarea unor discursuri motivate de ură È™i a violenÈ›ei fizice.
Rele tratamente aplicate migranÈ›ilor – în ciuda emiterii de către UE a unor noi norme privind migraÈ›ia È™i azilul, au fost raportate încălcări ale drepturilor omului de-a lungul frontierelor UE, în timp ce peste 3.500 de persoane au murit sau au dispărut pe mare.
Noile norme în domeniul digitalizării– eforturile UE de a reglementa platformele online È™i folosirea inteligenÈ›ei artificiale reprezintă un pas important în ceea ce priveÈ™te protecÈ›ia drepturilor fundamentale. Sunt prevăzute măsuri de combatere a conÈ›inutului online ilegal È™i dăunător, a dezinformării È™i a impactului algoritmilor discriminatori, dar rămâne importantă implementarea eficientă a noii legislaÈ›ii în domeniu pentru a asigura respectarea drepturilor omului în contextul noilor tehnologii.
Pentru a răspunde provocărilor menÈ›ionate mai sus, FRA formulează următoarele recomandări pentru UE È™i statele membre, de a depune eforturi în vederea: asigurării de alegeri transparente, echitabile È™i sigure alocând resurse suficiente pentu a împiedica manipularea online, amenințările cu violenÈ›a È™i intimidările în timpul procesului electoral; protecÈ›iei femeilor în faÈ›a violenÈ›ei, oferind mai mult sprijin victimelor È™i îmbunătățind canalele deraportare, astfel încât să se încurajeze formularea de plângeri împotriva agresorilor. Este importantă instruirea personalului din instituÈ›iile poliÈ›ieneÈ™ti È™i medicale pentru a oferi servicii cât mai bune victimelor. Totodată, este necesară combaterea violenÈ›ei cibernetice prin punerea în aplicare a Actului legislativ privind serviciile digitale È™i a Directivei de combatere a violenÈ›ei împotriva femeilor È™i a violenÈ›ei domestice; combaterii tuturor formelor de rasism – luarea de măsuri împotriva agravării fenomenului rasismului, antisemitismului È™i urii anti-musulmane. Colectarea de date pentru a le integra în legile È™i politicileantirasiste ale UE È™i în plan naÈ›ional. Asigurarea unui spaÈ›iu online mai sigur pentru toÈ›i È™i luarea de măsuri împotriva manifestărilor de ură online; consolidarea garanÈ›iilor drepturilor fundamentale la frontiere – îmbunătățirea practicilor de căutare È™i de salvare de vieÈ›i omeneÈ™ti pe mare. Asigurarea unor condiÈ›ii mai sigure pentru procesarea noilor sosiÈ›i. Investigarea raportărilor privind încălcările drepturilor È™i stabilirea unor mecanisme independente de monitorizare la frontierele externe ale UE; consolidarea protecÈ›iei drepturilor în spaÈ›iul virtual prin evaluarea È™i monitorizarea impactului IA asupra drepturilor fundamentale; îmbunătățirea gradului de conÈ™tientizare cu privire la potenÈ›ialele prejudecăți ale IA; aplicarea noilor reglementări digitale ale UE pentru a combate creÈ™terea dezinformării È™i a urii online.
În capitolul consacrat implementării È™i aplicării Cartei drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană este analizat modul în care statele membre au încercat să pună în aplicare condiÈ›ia orizontală favorizantă privind aplicarea È™i implementarea efectivă a Cartei atunci când implementează fondurile UE în temeiul Regulamentului privind dispoziÈ›iile comune (RDC). Este examinată È™i măsura în care procedurile legislative naÈ›ionale evaluează posibilele impacturi ale legislaÈ›iei relevante asupra drepturilor conferite de Cartă. Se remarcă faptul că funcÈ›ionarii publici din Bulgaria, Finlanda, Grecia, Țările de Jos, Portugalia È™i România au beneficiat de formare privind Carta. Capitolul prezintă, de asemenea, evoluÈ›ii privind punctele focale ale Cartei È™i exemple identificate în statele membre în care Carta a jucat un rol în cazurile aduse în faÈ›a instanÈ›elor naÈ›ionale, în activitatea instituÈ›iilor naÈ›ionale pentru drepturile omului (INDO) È™i a instituÈ›iilor ombudsmanului. Sunt menÈ›ionate È™i activitățile relevante de sensibilizare È™i conÈ™tientizare din statele membre cu privire la Cartă. InformaÈ›iile colectate de FRA în 2024 arată că numeroase instituÈ›ii naÈ›ionale pentru drepturile omului folosesc È™i aplică Carta în activitățile lor. Promovarea È™i respectarea Cartei se reflectă la nivel naÈ›ional în gestionarea petiÈ›iilor, în intervenÈ›ii în faÈ›a instanÈ›elor dar È™i în activitățile administraÈ›iei publice.
Directorul FRA, Sirpa Rautio, precizează că „drepturile fundamentale în Europa se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari. Tensiunile geopolitice, intoleranÈ›a în creÈ™tere È™i amenințări la adresa integrității alegerilor vin să testeze soliditatea instituÈ›iilor democratice. În acelaÈ™i timp, apelurile la simplificare È™i dereglementare riscă să submineze garanÈ›iile vitale care protejează drepturile cetățenilor. Acesta este un semnal de alarmă pentru UE È™i statele membre de a-È™i reafirma angajamentul pentru acÈ›iuni decisive astfel încât drepturile fundamentale să rămână în centrul tuturor politicilor È™i acÈ›iunilor UE.”
Raportul ENNHRI privind statul de drept 2025
Recent a fost lansat raportul privind statul de drept 2025, elaborat de ReÈ›eaua Europeană a InstituÈ›iilor NaÈ›ionale pentru Drepturile Omului (ENNHRI) în baza contribuÈ›iilor de È›ară, transmise de instituÈ›iile membre ENNHRI din statele parte la Uniunea Europeană È™i din zona europeană extinsă.
Astfel, pentru al È™aselea an consecutiv, instituÈ›iile naÈ›ionale pentru drepturile omului (INDO) de la nivel european au oferit informaÈ›ii concrete din cadrul lor naÈ›ional, subliniind evoluÈ›iile în direcÈ›ia consolidării statului de drept, dar È™i tendinÈ›ele negative care necesită a fi abordate cu precădere în fiecare stat. Totodată, au fost identificate potenÈ›iale soluÈ›ii pentru problematicile stringente È™i s-au formulat recomandări specifice în ceea ce priveÈ™te abordarea efectivă È™i eficientă a aspectelor cheie. Ca de obicei, contribuÈ›ia cu privire la situaÈ›ia naÈ›ională din România a fost elaborată de Institutul Român pentru Drepturile Omului, având în vedere activitățile sale din sfera de informare È™i promovare a drepturilor omului, circumscrise mandatului prevăzut de legea de înfiinÈ›are nr.9/1991.
Raportul privind statul de drept 2025 abordează multiple aspecte relative la acest concept, prezentând eforturile depuse, tendinÈ›ele înregistrate È™i provocările observate în consolidarea È™i promovarea unei culturi a statului de drept în plan european. Principalele direcÈ›ii cheie dezvoltate în raport privesc înfiinÈ›area, independenÈ›a È™i eficacitatea INDO-urilor, spaÈ›iul societății civile È™i dificultățile întâmpinate de apărătorii drepturilor omului, accesul la justiÈ›ie, provocările cu care se confruntă sistemele de justiÈ›ie È™i punerea în aplicare a hotărârilor CurÈ›ii Europene, precum È™i libertatea presei.
În ceea ce priveÈ™te statul de drept în România, secÈ›iunea dedicată din raport poate fi consultată aici.
Raportul Comisiei Europene privind statul de drept
În data de 24 iulie, Comisia Europeană a lansat Raportul din 2024 privind statul de drept, care analizează principalele evoluÈ›ii în materie. Documentul conÈ›ine, pentru fiecare stat în parte, o serie de recomandări pentru îmbunătățirea situaÈ›iei statului de drept, având în vedere elementele analizate de Comisie. Raportul constată că România a înregistrat unele progrese în obÈ›inerea acreditării unei instituÈ›ii naÈ›ionale pentru drepturile omului, È›inând seama de Principiile de la Paris ale ONU, recomandând continuarea acestui proces.
Raportul prezintă detaliat evoluÈ›iile în materie de acreditare a unei instituÈ›ii de drepturile omului în conformitate, amintind prevederile articolului 6 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Subcomitetului pentru acreditare GANHRI È™i paÈ™ii luaÈ›i de Institutul Român pentru Drepturile Omului È™i Avocatul Poporului pentru respectarea acestora. De asemenea, se menÈ›ionează acordul guvernului pentru sprijinirea acreditării celor două instituÈ›ii. Totodată, documentul oferă informaÈ›ii cu privire la situaÈ›ia Institutului Român pentru Drepturile Omului, subliniind necesitatea îmbunătățirii cadrului legislativ care să permită funcÈ›ionarea corespunzătoare a acestuia.
Raportul Comisiei Europene privind statul de drept abordează aspecte ce È›in de justiÈ›ie, menÈ›ionând importanÈ›a luării unor măsuri suplimentare în domeniul activităților de lobby; în ceea ce priveÈ™te mass-media, Comisia arată că sunt necesare îmbunătățiri în materie de acces la informaÈ›ii, precum È™i în domeniul independenÈ›ei editoriale a jurnaliÈ™tilor.
Raportul de È›ară din 2024 privind statul de drept poate fi descărcat de pe pagina dedicată a Comisiei Europene, fiind disponibilă È™i varianta în limba română.
Raportul ENNHRI privind statul de drept 2024
ReÈ›eaua Europeană a InstituÈ›iilor NaÈ›ionale pentru Drepturile Omului (ENNHRI) a lansat raportul privind statul de drept 2024, precum È™i un nou instrument online pentru vizualizarea concluziilor. Ca în fiecare an, Institutul Român pentru Drepturile Omului a realizat materialul cu privire la situaÈ›ia naÈ›ională având în vedere activitățile sale de protecÈ›ie È™i promovare a drepturilor omului.
Raportul privind statul de drept prezintă tendinÈ›e È™i provocări aferente unor diferite arii tematice precum: rolul esenÈ›ial al instituÈ›iilor naÈ›ionale pentru drepturile omului (INDO) într-un sistem sănătos de control È™i echilibru, precum È™i impactul securitizării asupra drepturilor omului È™i a statului de drept în Europa. Totodată, raportul privind statul de drept prezintă punerea în aplicare a recomandărilor INDO-urilor È™i ale actorilor regionali privind statul de drept, înfiinÈ›area, independenÈ›a È™i eficacitatea INDO-urilor È™i punerea în aplicare a hotărârilor CurÈ›ii Europene.
Noul instrument online lansat de ENNHRI permite vizualizarea rapoartelor elaborate în ultimii 5 ani, putând fi selectate atât rapoartele individuale de È›ară, cât È™i raportul integral elaborat de ENNHRI.
Raportul privind statul de drept cu privire la România poate fi consultat aici.
Drepturile sociale într-un moment de cotitură: consolidarea Cartei sociale europene
DeclaraÈ›ia comună a organizaÈ›iilor participante în cadrul Platformei de Colaborare COE-FRA-ENNHRI-EQUINET cu privire la drepturi economice È™i sociale, adresată ConferinÈ›ei la nivel înalt cu privire la Carta socială europeană, organizată sub auspiciile PreÈ™edinÈ›iei lituaniene a Comitetului de MiniÈ™tri a Consiliului Europei (4 iulie 2024, Vilnius, Lituania).
Având în vedere ConferinÈ›a la nivel înalt cu privire la Carta socială europeană (4 iulie 2024, Vilnius, Lituania), Platforma îndeamnă guvernele să „îÈ™i reafirme angajamentul deplin de a proteja È™i implementa drepturile sociale astfel cum acestea sunt garantate de sistemul Cartei sociale europene”, în conformitate cu DeclaraÈ›ia de la Reykjavik adoptată de È™efii de stat È™i de guvern ai Consiliului Europei în mai 2023.
La nivelul tuturor societăților încă există provocări semnificative în ceea ce priveÈ™te realizarea deplină a drepturilor sociale. Inegalitățile economice, provocările demografice, numărul redus de locuinÈ›e È™i disparitățile sociale s-au intensificat de la criza financiară din 2008, precum È™i în ultimii ani din cauza crizei costului vieÈ›ii ca urmare a pandemiei de COVID-19 È™i a războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei. Aceste evoluÈ›ii subminează bunăstarea È™i demnitatea multor persoane de pe teritoriul Europei.
Sărăcia È™i excluziunea socială împiedică indivizii să îÈ™i exercite pe deplin drepturile È™i să participe în societate. Milioane de persoane din Europa se confruntă cu privări materiale È™i sociale severe, lipsa securității locuinÈ›ei È™i condiÈ›ii neadecvate de trai, iar un număr crescut de persoane sunt fără adăpost. Sărăcia este caracterizată de lipsa resurselor materiale È™i imposibilitatea de a răspunde nevoilor de bază, ceea ce încalcă dreptul fundamental la demnitate.
Asigurarea È™i promovarea drepturilor sociale reprezintă o piatră de temelie în combaterea impactului schimbărilor climatice È™i asigurarea unei juste tranziÈ›ii verzi È™i digitale. Este esenÈ›ial să se rupă ciclul intergeneraÈ›ional al sărăciei È™i să se ofere oportunități egale viitoarelor generaÈ›ii. S-a dovedit că situaÈ›iile de sărăcie din copilărie È™i adolescență au un impact negativ de lungă durată asupra exercitării depline a drepturilor sociale pe tot parcursul vieÈ›ii. Totodată, efectele adverse sunt exacerbate de riscuri de intersecÈ›ionalitate, gen È™i specifice vârstei, precum È™i de circumstanÈ›ele prevalente ale marginalizării È™i a discriminării împotriva unor grupuri specifice, inclusiv Roma, populaÈ›ii nomade (travellers) È™i alte minorități etnice, migranÈ›i È™i persoane cu dizabilități.
Dreptul la locuință adecvată È™i la preÈ› acceptabil este esenÈ›ial pentru a susÈ›ine È™i proteja dreptul esenÈ›ial la demnitate, prevenirea lipsei de adăpost, promovarea sănătății È™i bunăstării, facilitând oportunitățile de educaÈ›ie È™i ocupare a forÈ›ei de muncă. Prioritizarea elaborării È™i punerii în aplicare a unor politici È™i sisteme sociale cuprinzătoare care vizează cauzele de bază ale sărăciei È™i asigură accesul real la asistență socială È™i la locuință eficiente contribuie la obiectivul de reducere a sărăciei È™i de dezvoltare durabilă, combate discriminarea, susÈ›ine incluziunea socială, împuterniceÈ™te comunitățile marginalizate È™i susÈ›ine, astfel, coeziunea socială È™i protecÈ›ia democraÈ›iilor.
Carta socială europeană, prin mecanismul de monitorizare È™i procedura de plângeri colective, formează un cadru esenÈ›ial pentru asigurarea drepturilor economice È™i sociale ale indivizilor din Europa. De asemenea, statele părÈ›i la Protocolul adiÈ›ional din 1995 ar trebui să ia în considerare înaintarea unei declaraÈ›ii în susÈ›inerea Articolului 2 È™i să permită organizaÈ›iilor nonguvernamentale naÈ›ionale să înainteze plângeri, pentru a consolida dimensiunea democratică a sistemului Cartei ca instrument de bună guvernanță, legitimitatea acÈ›iunilor naÈ›ionale È™i participarea È™i implicarea societății civile.
RecunoaÈ™tem că trebuie acordată atenÈ›ie specială drepturilor sociale È™i economice fundamentale, precum dreptul la protecÈ›ie împotriva sărăciei È™i excluziunii sociale (articolul 30 al Cartei sociale europene) È™i dreptul la locuință (articolul 31 al Cartei sociale europene), care reprezintă drepturi de acces pentru realizarea altor drepturi protejate de Carta socială europeană, precum È™i de ConvenÈ›ia europeană a drepturilor omului È™i Carta pentru drepturi fundamentale a Uniunii Europene.
Astfel, guvernele ar trebui să îÈ™i reafirme angajamentul asumat în temeiul sistemului Cartei Sociale Europene prin:
- Recunoașterea importanței fundamentale a Cartei ca tratat de drepturile omului al Consiliului Europei care susține drepturile omului și promovează justiția socială la nivelul continentului prin ratificarea Cartei sociale europene revizuite și acceptarea prevederilor suplimentare.
- Acceptarea prevederilor Cartei care consolidează dreptul la locuință È™i dreptul la protecÈ›ie împotriva sărăciei È™i a excluziunii sociale ca drepturi fundamentale esenÈ›iale pentru realizarea altor drepturi ale omului È™i la bunăstarea generală a indivizilor È™i familiilor.
- Asigurarea punerii în aplicare a angajamentelor prin transformarea acestora în acÈ›iuni concrete, inclusiv prin luarea de măsuri necesare pentru a aduce situaÈ›iile naÈ›ionale în conformitate cu prevederile Cartei È™i ale concluziilor Comitetului European pentru Drepturi Sociale.
- Acceptarea procedurii plângerilor colective ca mecanism de bună guvernanță care sprijină autoritățile naÈ›ionale în eforturile de susÈ›inere a drepturilor economice È™i sociale È™i extinderea dreptului de a înainta plângeri colective È™i la organizaÈ›iile neguvernamentale.
- Îmbunătățirea dialogului È™i cooperării dintre organismele Cartei È™i statele-părÈ›i, precum È™i între toate părÈ›ile interesate relevante, inclusiv instituÈ›iile naÈ›ionale de drepturile omului, organismele pentru egalitate È™i organizaÈ›iile societății civile.
Note:
1. Formarea Platformei de colaborare COE-FRA-ENNHRI-EQUINET cu privire la drepturi economice È™i sociale este rezultatul conferinÈ›ei comune a Consiliului Europei, AgenÈ›iei pentru drepturi fundamentale ale Uniunii Europene (FRA), ReÈ›eaua Europeană a InstituÈ›iilor NaÈ›ionale de Drepturile Omului (ENNHRI) È™i a ReÈ›elei Europene a Organismelor pentru Egalitate (EQUINET), care a avut loc la Viena, în octombrie 2013. ConferinÈ›a a creat cadrul pentru colaborare strânsă între reÈ›elele naÈ›ionale È™i între organismele naÈ›ionale È™i internaÈ›ionale pentru promovarea drepturilor economice È™i sociale È™i a egalității socio-economice.
2. Cel de-al patrulea Summit al Șefilor de Stat È™i de Guvern ai Consiliului Europei a avut loc la Reykyavík, pe 16 È™i 17 mai 2023. Având în vedere ConferinÈ›a la nivel înalt cu privire la Carta socială europeană (4 iulie 2024, Vilnius, Lituania), Platforma îndeamnă guvernele să „îÈ™i reafirme angajamentul deplin de a proteja È™i implementa drepturile sociale astfel cum acestea sunt garantate de sistemul Cartei sociale europene”, în conformitate cu DeclaraÈ›ia de la Reykjavik adoptată de È™efii de stat È™i de guvern ai Consiliului Europei în mai 2023.
Concluziile Comitetului European al Drepturilor Sociale
În data de 20 martie 2024, Comitetul European al Drepturilor Sociale a publicat concluziile cu privire la rapoartele de È›ară ce au vizat articolele din Carta socială referitoare la copii, familie È™i migranÈ›i.
Raportul de È›ară a fost transmis în data de 12 aprilie 2023, iar Institutul Român pentru Drepturile Omului a înaintat în data de 7 august comentarii la raportul naÈ›ional. Comitetul a constatat că statul român este în conformitate cu 9 prevederi dintre articolele aferente grupului tematic copii, familie È™i migranÈ›i. În acelaÈ™i timp, s-a constatat faptul că România nu este în conformitate cu 12 prevederi. In acest sens Comitetul a remarcat ca nu sunt respectate prevederile articolului 17 alin. (2) cu privire la gratuitatea învățământului primar È™i secundar. În acelaÈ™i timp, Comitetul a constatat neconformitatea cu prevederile Cartei din perspectiva salariilor mici ale lucrătorilor tineri saua remuneraÈ›iei ucenicilor, solicitând informaÈ›ii referitoare la garantarea remunerării echitabile pentru tinerii cu locuri de muncă atipice (în economia pe platforme sau de tip gig).
Comitetul a remarcat faptul că statul român a depus eforturi pentru a fi în conformitate cu unele dintre prevederi, printre care se numără È™i măsurile de combatere a violenÈ›ei domestice. Totodată, din raport reiese faptul că în anumite cazuri, concluziile de neconformitate au fost adoptate din lipsa transmiterii unor date sau din cauza lipsei monitorizării anumitor situaÈ›ii.
În formularea concluziilor, Comitetul European al Drepturilor Sociale a avut în vedere comentariile transmise de IRDO, care s-au axat pe asigurarea educaÈ›iei fără discriminare, pe lipsa unor campanii de informare referitoare la drepturile copiilor È™i pe necesitatea unor măsuri monetare È™i non-monetare pentru a se putea reduce rata sărăciei în rândul copiilor.
Ghid privind evaluarea impactului asupra drepturilor omului
În data de 7 martie 2024, a fost publicat Ghidul privind evaluarea impactului reglementărilor asupra drepturilor omului, elaborat de membrii Secretariatului tehnic al Consiliul Consultativ pentru Evaluarea Impactului Actelor Normative (CCEIAN), de reprezentanÈ›ii grupului ONG-uri pentru Cetățean È™i de experÈ›ii Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO). Ghidul este rezultatul unor serii de întâlniri organizate de Secretariatul General al Guvernului È™i a colaborării avute cu IRDO È™i organizaÈ›ii ale societății civile. Documentul a fost aprobat în prealabil de CCEIAN. Materialul va permite o creÈ™tere a calității evaluării impactului È™i, în cele din urmă, o îmbunătățire a reglementărilor Guvernului din perspectiva drepturilor omului.
Ghidul are în vedere prezentarea tipurilor de analiza de impact în domeniul drepturilor omului, înÈ›elegerea contextului referitor la drepturile fundamentale, a principalelor instrumente juridice pentru realizarea evaluării de impact asupra drepturilor omului, a indicatorilor de drepturile omului È™i propune un chestionar prin care se poate determina impactul asupra drepturilor fundamentale.
Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale È™i Culturale recomandă îmbunătățirea cadrului legislativ pentru IRDO
Comitetul ONU pentru Drepturi Economice, Sociale È™i Culturale a adoptat în data de 1 martie 2024 observaÈ›iile finale asupra celui de-al È™aselea raport al României. Comitetul a luat notă de principalele evoluÈ›ii pozitive din România, salutând adoptarea Strategiei pentru incluziune socială È™i reducerea sărăciei (2022-2027), precum È™i alte strategii ce vizează egalitatea de È™anse È™i combaterea discriminării, sănătatea È™i combaterea corupÈ›iei. Documentul conÈ›ine o serie de recomandări la adresa statului român în domenii ce È›in de drepturile economice, sociale È™i culturale.
Totodată, Comitetul a analizat informaÈ›iile primite cu privire la diferitele mandate ale instituÈ›iilor naÈ›ionale de drepturile omului, respectiv: Institutul Român pentru Drepturile Omului, Avocatul Poporului È™i Consiliul NaÈ›ional pentru Combaterea Discriminării. Comitetul a recomandat „ca statul parte să adopte măsuri legislative, în special în ceea ce priveÈ™te Legea nr. 9/1991 privind înfiinÈ›area Institutului Român pentru Drepturile Omului, pentru a aduce Institutul Român pentru Drepturilor Omului în deplină conformitate cu Principiile referitoare la statutul de instituÈ›iilor naÈ›ionale pentru promovarea È™i protecÈ›ia drepturilor omului (Principiile de la Paris), inclusiv prin consolidarea în continuare a independenÈ›ei sale È™i prin asigurarea cu resurse financiare È™i umane adecvate pentru a-È™i îndeplini mandatul eficient È™i independent, inclusiv promovarea È™i protecÈ›ia drepturilor economice, sociale È™i culturale.
Reamintim faptul că Institutul a transmis în anul 2021 contribuÈ›ia sa pentru pregătirea si adoptarea Listei de probleme cu ocazia examinării celui de-al È™aselea raport periodic al României. Transmiterea documentului a fost urmată de o întâlnire online cu Comitetul privind drepturile economice, sociale È™i culturale, care a avut loc în luna octombrie 2021, având ca scop prezentarea problemelor semnalate, precum È™i furnizarea de informaÈ›ii suplimentare la cererea Comitetului.
Raportul integral al Comitetului poate fi consultat aici în limba engleză.
Ghidul privind prevenirea situațiilor de violență asupra copiilor și tinerilor din centrele rezidențiale
Institutul a elaborat „Ghidul privind prevenirea situaÈ›iilor de violență asupra copiilor È™i tinerilor din centrele rezidenÈ›iale”. Acest material a fost realizat ca urmare a solicitării adresate de Comisia de anchetă a Senatului privind investigarea cazurilor de abuz sexual sau a oricăror abuzuri fizice împotriva minorilor din serviciile de tip rezidenÈ›ial aflate în subordinea DGASPC.
Materialul are rolul de a prezenta drepturile copilului din perspectiva standardelor internaÈ›ionale în materie, respectiv prevederile ConvenÈ›iei ONU cu privire la drepturile copilului, dar È™i gradul în care legislaÈ›ia actuală protejează drepturile copilului, avându-se în vedere prevederile Legii nr. 272/2004 cu privind protecÈ›ia È™i promovarea drepturilor copilului È™i Ordinul nr. 25/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de tip rezidenÈ›ial destinate copiilor din sistemul de protecÈ›ie specială.
Raport IRDO privind implementarea Cartei Sociale Europene
În luna august 2023, Institutul Român pentru Drepturile Omului a transmis Comitetului European pentru Drepturi Sociale, din cadrul Consiliului Europei, comentariile asupra celui de-al 22-lea raport naÈ›ional cu privire la implementarea Cartei Sociale Europene.
Ca urmare a deciziei luate de Comitetul de MiniÈ™tri în 2006, prevederile Cartei au fost împărÈ›ite în patru grupuri tematice. Statele părÈ›i prezintă anual un raport privind prevederile referitoare la unul dintre cele patru grupuri tematice.
Anul acesta, raportul are în vedere cel de-al patrulea grup tematic, respectiv Copii, familii È™i migranÈ›i (articolele 7, 8, 16, 17, 19 È™i 27), perioada de referință 1 ianuarie 2018 - 30 decembrie 2021. Pentru elaborarea rapoartelor de È›ară, statele trebuie să răspundă unui set de întrebări formulate de Comitetul European pentru Drepturi Sociale.
InstituÈ›iile naÈ›ionale pentru drepturile omului, precum È™i ONG-urile pot transmite comentarii asupra rapoartelor de È›ară. Comentariile elaborate de IRDO au în vedere modul în care prevederile Cartei sunt avute în vedere în cadrul normativ naÈ›ional. De asemenea, IRDO a subliniat că lipsa de date dezagregate nu permite realizarea unor analize de impact cuprinzătoare care ar putea duce la adoptarea de măsuri specifice pentru protecÈ›ia grupurilor È™i persoanelor vulnerabile.
Mecanismului internaÈ›ional de evaluare periodică universală (UPR) – al patrulea ciclu
Grupul de lucru pentru evaluarea periodică universală va examina dosarele privind drepturile omului din 14 state în cadrul celei de-a patruzeci È™i treia sesiuni, care se va desfășura în perioada 1-12 mai 2023 la Geneva. Printre cele 14 state se numără È™i România.
Dosarul României (Universal Periodic Review - Romania | OHCHR) a fost analizat marÈ›i, 2 mai, iar dezbaterea a fost transmisă online.
În cadrul celui de-al patrulea ciclu (noiembrie 2022 – februarie 2027), axat pe o mai bună punere în aplicare È™i monitorizare, România (È™i celelalte state) trebuie să precizeze măsurile adoptate pentru a pune în aplicare recomandările primite în evaluările anterioare, precum È™i să prezinte evoluÈ›iile care au avut loc de la evaluarea anterioară È™i să aducă la cunoÈ™tință provocările cu care se confruntă în acÈ›iunile de monitorizare. Rapoartele care stau la baza evaluării României sunt disponibile online.
Institutul Român pentru Drepturile Omului a contribuit la procesul de evaluare a României din cadrul Mecanismul internaÈ›ional de evaluare periodică universală. ContribuÈ›ia IRDO s-a realizat pe două paliere: I. Raportare către Grupul de lucru privind evaluarea periodică universală, în calitate de instituÈ›ie naÈ›ională cu atribuÈ›ii în domeniul drepturilor omului È™i II. ContribuÈ›ie la raportul naÈ›ional, cu privire la activitatea desfășurată de Institut pentru a răspunde la recomandările primite de statul român, în raport cu mandatul IRDO.
Raportul ENNHRI privind statul de drept
ReÈ›eaua Europeană de InstituÈ›ii NaÈ›ionale pentru Drepturile Omului a publicat raportul anual privind statul de drept în Uniunea Europeană, cu referire la perioada martie 2022 – martie 2023. Ca È™i anul trecut, raportul cuprinde o serie de recomandări principale în materie de drepturile omului, printre care se numără È™i asigurarea unui cadru corespunzător pentru desfășurarea activităților instituÈ›iilor naÈ›ionale pentru drepturile omului, dar È™i pentru apărătorii drepturilor omului È™i spaÈ›iul societății civile.
Institutul Român pentru Drepturile Omului a contribuit la realizarea capitolului privind România din raport, amintind principalele obstacole din activitatea sa, în special cele privind statutul institutului, precum È™i principalele evoluÈ›ii care vor contribui la îmbunătățirea spaÈ›iului apărătorilor drepturilor omului, jurnaliÈ™tilor È™i societății civile. Totodată, se face referire la desemnarea, Institutului ca punct focal în contextul Recomandării (UE) 2022/758 a Comisiei privind protecÈ›ia jurnaliÈ™tilor È™i a apărătorilor drepturilor omului implicaÈ›i în acÈ›iuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („acÈ›iuni strategice în justiÈ›ie împotriva mobilizării publice”). Raportul conÈ›ine È™i informaÈ›ii referitoare la legile justiÈ›iei, diferite observaÈ›ii cu privire la obstacolele cu care se confruntă apărătorii drepturilor omului, dar È™i elemente privind respectarea drepturilor omului în contextul utilizării inteligenÈ›ei artificiale.
Rule of Law for Lawyers (ROLL)
Institutul Român pentru Drepturile Omului este partener asociat în proiectul „Rule of Law for Lawyers (ROLL)” (Statul de drept pentru avocaÈ›i). Proiectul este implementat de organizaÈ›ia ICJ-EI începând cu data de 16 ianuarie 2023, pentru o perioadă de doi ani È™i urmăreÈ™te promovarea unui sistem judiciar independent È™i eficient pentru protejarea drepturilor fundamentale, prin consolidarea cunoÈ™tinÈ›elor È™i capacității avocaÈ›ilor È™i a organizaÈ›iilor societății civile (OSC) în ceea ce priveÈ™te litigarea strategică la nivel naÈ›ional È™i european. IndependenÈ›a judiciară, care este atacată sau se află sub presiune în multe state membre ale UE, este o cale de acces la justiÈ›ie È™i drepturile omului. Acest proiect îÈ™i propune să stimuleze utilizarea eficientă a litigării strategice pentru a asigura accesul la sisteme judiciare independente È™i eficiente prin creÈ™terea capacității avocaÈ›ilor È™i OSC în domeniul drepturilor omului È™i prin încurajarea schimbului de bune practici între acestea. De asemenea, proiectul urmăreÈ™te să crească conÈ™tientizarea È™i înÈ›elegerea importanÈ›ei È™i utilității statului de drept È™i utilizarea litigiului strategic pentru a-l proteja È™i promova de către instituÈ›iile naÈ›ionale de drepturile omului (INDO), avocaÈ›i È™i studenÈ›i la drept.
Proiectul vizează opt țări de interes – Ungaria, Polonia, România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Malta È™i Spania. Este implementat în colaborare cu organizaÈ›iile partenere naÈ›ionale: aditus (Malta), Forum for Human Rights (Cehia È™i Slovacia), Free Courts (Polonia), în strânsă colaborare cu Helen Duffy de la Human Rights in Practice È™i este susÈ›inut de participarea Institutului Român pentru Drepturile Omului. (mai multe detalii aici)