Dreptul la viață privată în era digitală
În data de 13 septembrie 2021, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a lansat un nou raport cu privire la dreptul la viață privată în era digitală. Raportul analizează efectele utilizării pe scară largă a inteligenței artificiale (IA), inclusiv crearea de profiluri, luarea automată a deciziilor și a tehnologiilor de învățare automată asupra realizării dreptului la viață privată și a drepturilor conexe.
Înaltul Comisar subliniază în document aspecte ale inteligenței artificiale care favorizează ingerințe asupra vieții private și furnizează exemple care arată impactul asupra dreptului la viață privată și a drepturilor asociate în patru domenii cheie, respectiv:
• aplicarea legii, securitatea națională, justiția penală și gestionarea frontierelor
• servicii publice
• ocuparea forței de muncă
• gestionarea informației din mediul online.
Raportul prezintă, de asemenea, și modalități prin care se pot aborda diversele provocări, subliniind importanța unei abordări bazate pe drepturile omului, care permite societăților să identifice moduri prin care să prevină și să limiteze efectele negative, maximizând în același timp beneficiile progresului tehnologic. Abordarea bazată pe drepturile omului în domeniul inteligenței artificiale presupune aplicarea unor principii de bază, printre care se numără egalitatea și nediscriminarea, participarea și asumarea răspunderii, principii care stau la baza Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și a Principiilor directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului. În plus, reglementarea tehnologiilor de inteligență artificială trebuie să se respecte principiile legalității, legitimității și proporționalității.
În finalul documentului, Înaltul Comisar transmite statelor și mediului de afaceri o serie de recomandări. Printre acestea se numără interzicerea expresă a aplicațiilor de inteligență artificială care nu pot funcționa în conformitate cu dreptul internațional al drepturilor omului și interzicerea temporară a vânzării și utilizării sistemelor IA care prezintă un risc ridicat din perspectiva realizării drepturilor omului, cu excepția cazurilor în care acestea aplică măsuri de siguranță adecvate pentru protecția drepturilor omului existente. De asemenea, se recomandă și interzicerea temporară a utilizării tehnologiilor de recunoaștere biometrică în spațiile publice, până când autoritățile responsabile demonstrează că acestea sunt conforme cu standardele privind viața privată și protecția datelor personale. O altă recomandare vizează asigurarea ca victimele încălcărilor drepturilor omului și ale abuzurilor legate de utilizarea sistemelor de inteligență artificială să aibă acces la căi de atac eficiente.
Un element important în utilizarea sistemelor de inteligență artificială este reprezentat de transparență. Astfel, Înaltul Comisar recomandă companiilor și statelor membre să crească transparența utilizării sistemelor de IA, inclusiv prin informarea adecvată a publicului și a persoanelor afectate, și să permită auditul independent, extern a sistemelor automatizate.
În acest context, amintim că în data de 16 septembrie, Autoritatea pentru Digitalizarea României a pus în dezbatere publică prima propunere legislativă privind Inteligența Artificială formulată la nivelul Uniunii Europene.
...mai multe semnale