Institutul Român pentru Drepturile Omului

Punct de vedere:Restrângerea libertății de circulație - dubla carantină pentru eroare medicală

Având în vedere solicitarea formulată domnul C.N.I. înregistrată la Institutul Român pentru Drepturile Omului privitoare la restrângerea libertății de circulație prin izolare la domiciliu de două ori pentru o eroare medicală, elaborăm următorul:

Punct de vedere

Algoritmul aplicabil în scopul confirmării afecțiunii cu virusul SARS-CoV-2 este particularizat, în funcție de caracteristicile pacienților supuși diagnosticării, conform regulilor prevăzute în Planul privind modalitatea de aplicare a măsurilor în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2 de către unitățile sanitare, serviciile de ambulanță județene, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov precum și de medicii de familie[1].

Confirmarea infectării cu virusul SARS-CoV-2 se face după cum urmează : (1) prin identificarea prin RT-PCR a ARN SARS-CoV-2 din produsele biologice recomandate (exsudat nazal, exsudat faringian, spută, lavaj bronșic), așa cum este precizat în Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus, elaborată de către Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică; (2) pentru pacienții simptomatici cu un test cu ARN SARS-CoV-2 nedetectabil se infirmă afecțiunea COVID-19; (3) pentru pacienții simptomatici și cu imagine radiologică/CT sugestivă, fără altă cauză aparentă, vor fi ținuți în izolare și li se va efectua al doilea test pentru detecția ARN SARS-CoV-2 la interval de circa 48 de ore de la primul test.

În temeiul Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1.819 din 27 octombrie 2020[2], de completare a Ordinului nr. 1.513 din 3 septembrie 2020, sunt stabilite următoarele reguli referitoare la traseul pacienților pozitivi SARS-CoV-2 :

1.Toţi pacienţii depistaţi la testarea RT-PCR cu rezultat pozitiv pentru SARS-CoV-2 au obligaţia de a contacta şi informa medicul de familie despre ipoteza în care se află, inclusiv cu privire la locul în care au decis să se izoleze. Medicul de familie are obligaţia luării în evidenţă şi monitorizării stării de sănătate a persoanelor respective şi transmite direcţiei de sănătate publică fişa de monitorizare a persoanei izolate; 2. În urma evaluării telefonice a medicului de familie, pe baza chestionarului prevăzut în fişa de monitorizare din anexa nr. 3 la prezentul plan, pacienţii vor fi încadraţi în următoarele categorii clinice:

a) pacienţi asimptomatici sau cu simptome uşoare, care nu necesită internare - se pot izola la domiciliu sau la locaţia declarată, în situaţia în care declară că au condiţii de izolare, sau într-o locaţie alternativă ataşată unei unităţi sanitare, ori în spaţii special desemnate în cazul în care nu au condiţii de izolare; în cazul izolării la domiciliu sau în locaţia declarată de pacient, medicii de familie vor monitoriza zilnic starea de sănătate. Aceşti pacienţi asimptomatici/simptomatici cu forme uşoare ce au încheiat perioada de izolare de 14 zile de la data primului test pozitiv, declaraţi vindecaţi fără al doilea test de control, îşi pot relua activităţile curente şi profesionale cu păstrarea distanţării şi purtarea măştii acasă şi la locul de muncă pentru încă 10 zile, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

b) pacienţii simptomatici cu factori de risc, la recomandarea medicului de familie, la solicitarea şi cu acordul lor, vor fi transportaţi prin intermediul SAJ/SABIF la spitalele prevăzute în Ordinul MinisteruluiSănătăţii nr. 555/2020, cu modificările şi completările ulterioare, unde vor fi evaluaţi clinic, prin teste de laborator, şi, dacă se consideră necesar, examinare radiologică pulmonară sau examen computer tomografic. Evaluarea se poate face prin internarea pacientului, prin spitalizare de zi, sau fără internarea pacientului (consult şi examene paraclinice la camera de gardă/UPU/CPU);

c) pacienţii simptomatici cu forme medii sau severe vor fi internaţi, cu acordul lor, în spitale de faza I sau II care au în structură secţii de terapie intensivă sau în spitale-suport, în cazul în care spitalele de faza I sau II nu au secţii de terapie intensivă, perioada de internare fiind stabilită de medicul curant.

De asemenea, reținem modificarea legislativă adusă prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1.819 din 27 octombrie 2020 care, în Articolul I indică modificările aduse OrdinuluiMinisteruluiSănătăţii nr. 1.513/2020 după cum urmează :

Art. I

Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1.513/2020 pentru aprobarea planurilor privind modalitatea de aplicare de către Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a Municipiului Bucureşti, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, de către unităţile sanitare, precum şi de către Serviciile de Ambulanţă Judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov şi de medicii de familie a măsurilor în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARSCoV-2, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 829 din 9 septembrie 2020, se modifică şi se completează după cum urmează:

  1. În anexa nr. 3 „Plan privind modalitatea de aplicare a măsurilor în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2 de către unităţile sanitare, de către serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, precum şi de medicii de familie“, litera A „Identificarea pacienţilor cu COVID-19“, după punctul 7 se introduc patru noi puncte, punctele 8-11, cu următorul cuprins:

  8. Pacientul pozitiv nu mai trebuie retestat RT-PCR timp de 90 de zile de la vindecare, cu excepţia persoanelor cu imunodepresii severe sau a celor care dezvoltă simptomatologie clar sugestivă. Dacă retestarea totuşi se petrece, un rezultat pozitiv în perioada de 90 de zile de la vindecare nu poate fi considerat o nouă infecţie, cu excepţia persoanelor cu imunodepresii severe sau a celor care dezvoltă simptomatologie clar sugestivă.

9. Pentru triajul simptomaticilor, conform definiţiei de caz, în UPU/CPU, având în vedere necesitatea de a descongestiona cât mai rapid, dar în siguranţă, aceste zone se pot utiliza teste de detecţie a antigenelor SARS-CoV-2. Concomitent cu testul rapid se va face şi recoltare pentru RT-PCR. Pacienţii cu rezultat pozitiv la testul rapid vor fi izolaţi imediat în zonele Covid; pacienţii cu rezultat negativ la testul rapid vor fi menţinuţi în zona-tampon dacă prezintă simptome care necesită spitalizare; dacă nu necesită spitalizare, aceşti pacienţi vor fi lăsaţi la domiciliu până la primirea rezultatului RT-PCR. Pentru asimptomatici nu se recomandă la acest moment utilizarea testelor rapide.

10. Parametrii pentru selecţia testelor de detecţie a antigenelor SARS-CoV-2:

  a) criteriile minime de performanţă: specificitatea înaltă: > 97% (optim > 99%, pentru evitarea falselor pozitivităţi), sensibilitatea > 90% în comparaţie cu un test de referinţă (RTPCR);

b) calitatea datelor ştiinţifice care au condus la validarea testului;
  c) capacitatea de furnizare, distribuţie şi suport tehnic, condiţii de transport şi stocare;
  d) testele trebuie să fie obligatoriu autorizate/aprobate de către organismele de reglementare naţională şi/sau să fie aprobate pentru utilizare în caz de urgenţă de către OMS în momentul achiziţiei.

11. Până la confirmarea infecţiei cu o boală infectocontagioasă, persoanele care prezintă semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz se izolează la domiciliu sau la o altă locaţie aleasă de aceasta. În acest caz, persoanele aflate în această situaţie au obligaţia de a contacta şi informa medicul de familie despre ipoteza în care se află, inclusiv cu privire la locul în care au decis să se izoleze. Medicul de familie are obligaţia luării în evidenţă şi monitorizării stării de sănătate a persoanelor respective şi transmite direcţiei de sănătate publică fişa de monitorizare a persoanei izolate pe baza fişei de monitorizare prevăzute în anexa la prezentul ordin.