Institutul Român pentru Drepturile Omului

Punct de vedere privind drepturile revoluționarilor

Urmare a adresei din partea Secretariatului de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, înregistrată la Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), prin care se solicită exprimarea unui punct de vedere privitor la situația petenților F. P. și F. M. care invocă sprijin pentru realizarea prerogativelor care decurg din calitatea de revoluționar respectiv: dreptul la o locuință și la terenul aferent precum și dreptul de a beneficia de indemnizație, Institutul Român pentru Drepturile Omului elaborează următorul Punct de vedere:

                   La nivel internațional reglementarea dreptului de a fi revoluționar nu beneficiază de o codificare expresis verbis. Cu toate acestea, dreptul popoarelor de a-și stabili în mod liber și independent regimul politico-juridic aplicabil reprezintă o prerogativă circumscrisă în art. 1 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale[1]. Prerogativa enunțată anterior poate fi rezumată astfel: Toate popoarele au dreptul de a dispune de ele însele. În virtutea acestui drept, ele îşi determină liber statutul politic şi îşi asigură liber dezvoltarea economică, socială şi culturală. Din textul prezentat rezultă că dreptul la autodeterminare implică posibilitatea popoarelor de a-și alege propriul destin din punct de vedere civil și politic și din punct de vedere economic, social sau cultural. În relație cu prima teză cuprinsă în paragraful 1, articolul 1 din cele două Pacte, interpretarea avansată de Comitetul Drepturilor Omului[2] în privința dreptului la autodeterminare atestă că  Statele Părți ar trebui să descrie prevederile constituționale și procesele politice care în practică permit exercitarea acestui drept.

                   Imposibilitatea codificării la nivel internațional a drepturilor revoluționarilor rezidă în particularitățile istorice ale statelor membre ale ONU: deși în istoria națională a acestora există perioade corespunzătoare unor regimuri ostile promovării și protejării drepturilor omului, revine fiecărui stat posibilitatea de reglementare a unui modus operandi specific de acțiune.

                   Ținând cont de aceste particularități dar și de realitatea universală a subzistenței unor regimuri opresive, nefavorabile drepturilor omului, ONU a dezvoltat, în anul 2004, un sistem de principii având ca obiect protecția și promovarea drepturilor omului prin acțiuni specifice de combatere a impunității[3].

                   Principiile consolidează, în favoarea victimelor regimurilor autoritare, următoarele: dreptul de a cunoaște (conferă victimei posibilitatea de a cunoaște adevărul despre circumstanțele în care au avut loc încălcări ale drepturilor omului și, în caz de deces sau dispariție, soarta victimei; o altă dimensiune importantă a acestui drept constă în posibilitatea publicului larg de a cunoaște adevărul despre evenimentele din trecut cu privire la săvârșirea unor infracțiuni grave și la circumstanțele și motivele careau condus, prin încălcări masive sau sistematice a drepturilor omului, la săvârșirea acestor crime; corelativ acestui drept există obligația statelor de a păstra vie momoria victimelor și de a conserva arhivele și alte dovezi privind încălcarea drepturilor omului și a normelor de drept umanitar pentru a facilita cunoașterea acestor încălcări); dreptul de a avea acces la justiție (asigură tuturor victimelor accesul la remedierea promptă și eficientă a încălcărilor drepturilor lor sub formă de sancțiuni penale, civile, administrative sau disciplinare; corespunzătoare acestui drept este obligația statelor de a întreprinde în mod  prompt, minuțios, investigații independente și imparțiale privind încălcarea drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional și să ia măsurile corespunzătoare cu privire la făptuitori, în special în domeniul justiției penale, prin asigurarea că aceia responsabili pentru infracțiunile grave comise prin raportare la normele dreptului internațional sunt urmăriți penal, judecați și pedepsiți); dreptul la reparații (implică adoptarea de măsuri individuale și colective în favoarea victimelor).[4]

                   În cadrul juridic național, luând în considerare contextul istoric în care statul român a aderat la preceptele democrației și ale statului de drept, drepturile revoluționarilor sunt stabilite printr-un cadru normativ riguros reglementat, reprezentat de Legea nr. 341/2004[5] modificată prin OUG nr. 95/2014[6] și de normele metodologice de aplicare.

                   După cum atestă partea incipientă a Legii nr. 341/2004[7], scopul acestei reglementări constă în organizarea unui cadru sistematizat de exprimare a gratitudinei, de către statul român, față de persoanele care prin implicarea lor au determinat victoria asupra sistemului comunist.

                   Din interpretarea sistematică a dispozițiilor Legii nr. 341/2004 rezultă că legiuitorul a acordat persoanelor implicate în lupta împotriva regimului comunist titluri speciale pentru meritele deosebite demonstrate în perioada Revoluției, din calitatea de dobânditor al titlurilor stabilite prin lege derivând exercițiul unor drepturi speciale.

                   Titlurile specialereglementate de Legea nr. 341/2004 în favoarea participanților la Revoluția din decembrie 1989 sunt sistematizate, conform legii, în următoarele categorii: (1) erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - atribuit celor care s-au jertfit în lupta pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau au decedat în legătură cu aceasta; (2) luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - atribuit persoanelor rănite; persoanelor puse în detenție preventivă; persoanelor care au avut un rol determinant la declanşarea şi victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, şi-au pus viaţa în pericol în confruntările cu forţele de represiune, au ocupat şi apărat obiectivele de importanţă deosebită, care au aparţinut regimului totalitar, doar în localităţile în care, în urma acestor acţiuni şi confruntări au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului (luptător cu rol determinant); persoanelor care au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989 (luptător remarcat prin fapte deosebite); (3) participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - calitate onorifică.

                   Menționăm că legea exclude de la beneficiul drepturilor speciale persoanele care, deși au îndeplinit atribuțiile specifice luptătorilor cu rol determinant și luptătorilor remarcați prin fapte deosebite, au acționat astfel în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. De asemenea, în spiritul îndeplinirii vocației Legii recunoștinței,  de prevederile prezentei Legi nu beneficiază persoanele care au săvârşit infracţiuni de drept comun în timpul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau în legătură cu drepturile acordate de Legea recunoştinţei, precum şi în legătură cu acordarea sau preschimbarea certificatelor de revoluţionar. În aceeași ordine de idei, prevederile Legii sunt excluse de la aplicare în privința persoanelor care sunt dovedite a fi fost implicate în activităţile fostei securităţi ca poliţie politică, au dezinformat sau au folosit mijloace de informare în masă în scop de diversiune ori au acţionat, sub orice formă, împotriva Revoluţiei Române din Decembrie 1989, au emis ordine şi dispoziţii în favoarea menţinerii structurilor fostului partid comunist şi pentru apărarea dictatorului.

                   În corelație, drepturile speciale acordate persoanelor care se califică pentru a dobândi titlurile prezentate mai sus constau în: (1) acordarea de ordine speciale precum  Ordinul „Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989"; (2) dedicarea de monumente (măsură dispusă de consiliile locale, la propunerea organizaţiilor şi a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor); (3) indemnizație lunară reparatorie; (4) alte prerogative care nu sunt considerate venituri, nu se impozitează și nu afectează exercitarea altor drepturi; în această categorie includem: a) prioritate în asigurarea unei locuinţe din fondul disponibil de locuinţe sociale, în localitatea de domiciliu, dacă nu au deţinut în proprietate o altă locuinţă până la data atribuirii; b) stabilirea chiriei la nivelul minim prevăzut de lege pentru locuinţele din fondul locativ de stat; c) acordarea gratuită de proteze, orteze şi scaune cu rotile pentru invalizii care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, costul integral al acestora fiind suportat de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Secretariatului de Stat; d) accesul gratuit al copiilor la creşele şi grădiniţele din subordinea administraţiilor locale, precum şi asigurarea gratuită a rechizitelor pentru şcolari; e) acordarea unei subvenţii de stat egale cu 50% din dobânda aferentă unui credit bancar de până la 20.000 euro, contractat pentru cumpărarea sau construirea unei locuinţe în localitatea de domiciliu, dacă nu au deţinut sau nu deţin o proprietate locativă, precum şi posibilitatea garantării creditelor contractate cu indemnizaţia calculată conform prevederilor prezentei legi; f) transportul urban gratuit cu mijloacele de transport în comun şi, anual, 12 călătorii gratuite pe calea ferată, la clasa I, dus-întors, cu toate categoriile de trenuri de călători; anual - 12 călătorii gratuite dus-întors până în localitatea reşedinţă de judeţ, cu mijloace de transport în comun, pentru persoanele care domiciliază în mediul rural. În limita celor 12 călătorii gratuite pot călători şi membrii familiei titularului. De aceste gratuităţi beneficiază şi însoţitorul pensionarilor, persoanelor cu grad de invaliditate, marelui mutilat sau al persoanei care, din motive medicale, are nevoie de însoţitor; g) accesul gratuit la tratamente şi medicamente în spitalele, policlinicile, bazele de tratament şi unităţile din staţiuni balneoclimaterice, aparţinând Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Afacerilor Interne, cheltuielile urmând a fi suportate din bugetele ministerelor respective şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; h) accesul gratuit la toate medicamentele, prin medicul de familie, costul integral al acestora fiind suportat din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate; i) atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci; j) scutirea de la plata taxelor şi impozitelor pentru o locuinţă şi terenul aferent acesteia, pentru un autoturism hycomat sau hidramat (cutie de viteze automată) şi mototriciclu, aflate în proprietate sau în coproprietate cu soţul/soţia, precum şi scutirea de taxe la înmatricularea unui singur autoturism tip hycomat sau hidramat; atribuirea gratuită, în proprietate, a unui mijloc de transport autonom corespunzător standardelor internaţionale pentru marii mutilaţi şi persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1, care au un grad de invaliditate locomotorie; k) cumpărarea sau închirierea cu prioritate, fără licitaţie, din fondul de stat a unui spaţiu comercial ori de prestări de servicii corespunzător, cu o suprafaţă utilă de până la 100 mp, inclusiv în indiviziune, sau concesionarea ori închirierea cu prioritate, fără licitaţie, a unei suprafeţe de teren de până la 100 mp din domeniul public pentru construirea unui spaţiu comercial sau de prestări de servicii;l) pensionarea cu 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard, prevăzută de lege; m) scutirea de la plata taxelor pentru serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune; n) atribuirea, în limita posibilităţilor, în proprietate a 10.000 mp de teren în extravilan şi 500 mp de teren în intravilan - acesta din urmă pentru destinaţia de locuinţă, dacă nu a avut sau nu are în proprietate un alt spaţiu locativ; o) acordarea unei indemnizaţii lunare, adăugată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6, calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.

                   Aceleași dispoziții privitoare la titlurile și drepturile speciale corespunzătoare revoluționarilor sunt menținute prin OUG nr. 95/2014[8], fiind operate unele modificări specifice evoluției condițiilor sociale.

                   În scopul beneficierii de drepturile speciale prevăzute de Legea nr. 341/2004, persoanele purtătoare ale unui interes legitim trebuie să facă demersurile necesare pe lângă autoritățile ocmpetente în vederea obținerii documentului valabil justificativ în acest sens.

                    Articolul 5, alineatul 3 din Legea nr. 341/2004 cu modificările și completările ulterioare reglementează autoritatea competentă și diligențele pe care aceasta trebuie să le exercite în vederea asigurării drepturilor speciale în favoarea beneficiarilor: Secretariatul de Stat, după analizarea dosarelor persoanelor ce solicită preschimbarea certificatelor, cu avizul Comisiei parlamentare pentru controlul aplicării prevederilor prezentei legi, va elibera noul tip de certificat preschimbat, care va avea un format unic, cu elemente de securizare - singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile prezentei legi.

                   Totodată, artibuțiile autorității competente sunt dezvoltate în acord cu dispozițiile articolului 5, alineatele 5 și 7 din Legea nr. 341/2004 : (1) Secretariatul de Stat, cu avizul Comisiei parlamentare, face propuneri Preşedintelui României pentru acordarea titlurilor;  (2)Secretariatul de Stat, după analizarea cererilor şi verificarea dosarelor persoanelor care solicită acordarea calităţii prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, va elibera certificatul, cu avizul Comisiei parlamentare, singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile prezentei legi.

                   În aceeași ordine de idei, normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004[9] stabilesc autoritățile competente pentru asigurarea exercitării drepturilor speciale menționate în Legea nr. 341/2004 și reafimate de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 95/2014. Astfel, în acord cu art. 22, alin. (2)-(4) din normele metodologice de aplicare, în vederea obținerii indemnizațiilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004, dosarele se vor depune la instituţiile competente ale sistemului de asigurări sociale al cărui membru este solicitantul.

                   În cazul persoanei care este membră a mai multor sisteme de asigurări sociale, dosarul se va depune la instituţia competentă, în funcţie de ultimul sistem de asigurări sociale din care provine solicitantul.

                    În cazul persoanei care este membră a unui sistem neintegrat sistemului public de pensii, dosarul se va depune la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a solicitantului. Conform art. 27 din normele metodologice, pentru indemnizaţiile care se acordă beneficiarilor Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, casele teritoriale de pensii, respectiv casele de pensii sectoriale, emit decizii de plată.

                   Informațiile sintetizate în prezentul Punct de vedere sunt obținute urmare a exercitării atribuțiilor de cercetare, documentare, informare circumscrise în sfera de cuprindere a mandatului Institutului. În limitele legale ale mandatului Institutului, prin acest punct de vedere punem la dispoziția părților interesate (Secretariatul de Stat și petenții) informații referitoare la drepturile speciale cuvenite persoanelor care au participat la realizarea Revoluției Române, modul specific de exercitare al acestora, autoritățile competente în materie.