Recomandarea CM/Rec(2024)2 cu privire la combaterea utilizării acțiunilor strategice în justiție

împotriva mobilizării publice (SLAPP)

În data de 5 aprilie, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat o nouă recomandare ca urmare a efectului de intimidare pe care îl au acțiunile de tip SLAPP asupra libertății de exprimare și a mobilizării publice. Prin acest instrument, Comitetul de Miniștri îndeamnă statele membre să elaboreze strategii eficiente pentru a combate astfel de acțiuni.

Recomandarea definește acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice ca fiind „acțiuni în justiție care sunt formulate ca amenințare sau inițiate sau întreprinse ca mijloc de hărțuire sau intimidare a persoanei vizate și care urmăresc să împiedice, să inhibe, să restrângă sau să sancționeze libera exprimare în chestiuni de interes public și exercitarea drepturilor asociate cu mobilizarea publică”.

De asemenea, textul recomandării definește „mobilizarea publică” din mai multe perspective, astfel încât să se ofere un înțeles larg acestui termen, furnizând de asemenea și o definiție pentru „interesul public”.

În același timp, Comitetul de Miniștri a înaintat și o serie de indicatori pentru a identifica SLAPP-urile, care includ, dar nu se limitează la:

  • reclamantul încearcă să exploateze un dezechilibru de putere, cum ar fi avantajul său financiar sau influența politică sau socială, pentru a exercita presiuni asupra pârâtului;
  • argumentele prezentate de reclamant sunt parțial sau total nefondate;
  • măsurile reparatorii solicitate de reclamant sunt disproporționate, excesive sau nerezonabile;
  • pretențiile constituie un abuz de drept sau de procedură;
  • reclamantul recurge la tactici procedurale și judiciare menite să crească costurile pentru pârât, cum ar fi întârzierea procedurilor, alegerea unui forum care este defavorabil publicului participarea publicului sau vexatoriu pentru pârât, provocarea unui volum de muncă costisitor și urmărirea căilor de atac cu puține perspective de succes sau fără acestea din urmă;
  • acțiunea în justiție vizează în mod deliberat persoane fizice, mai degrabă decât organizațiile responsabile pentru acțiunea contestată;
  • acțiunea în justiție este însoțită de o ofensivă în materie de relații publice menită să intimideze, să discrediteze sau să intimideze actorii care participă la dezbaterea publică sau care vizează distragerea atenției de la aspectele de fond ale problemei în cauză;
  • reclamantul sau reprezentanții săi se angajează în acțiuni de intimidare, hărțuire sau amenințare juridică sau au un istoric în acest sens;
  • reclamantul sau părțile asociate se angajează în acțiuni juridice multiple și coordonate sau transfrontaliere pe baza aceluiași set de fapte sau în legătură cu chestiuni similare;
  • reclamantul refuză sistematic să se angajeze în mecanisme extrajudiciare pentru soluționarea cererii de despăgubire.

De asemenea, textul recomandării menționează și o trăsătură distinctivă a SLAPP-urilor care vizează mobilizarea publică anonimă, respectiv faptul că reclamantul încearcă să forțeze dezvăluirea identității pârâtului a cărui mobilizare s-a făcut în mod anonim sau sub un pseudonim, deseori din cauza temerilor pentru siguranța lor dacă ar fi vorbit sub numele lor real. Odată ce identitatea persoanei mobilizate public a fost dezvăluită, aceasta devine mai susceptibilă la amenințări, intimidări, abuzuri și atacuri.

Totodată, se observă că Recomandarea Consiliului Europei prevede și sprijinul de care ar trebui să beneficieze țintele și victimele SLAPP-urilor, menționând că măsurile de sprijin ar trebui să fie disponibile și pentru victimele secundare sau indirecte ale SLAPP-urilor, cum ar fi membrii de familie, asociații sau avocații țintelor și victimelor, care ar trebui să fie protejate în mod corespunzător împotriva prejudiciilor cauzate de SLAPP.

În ceea ce privește coordonarea națională și cooperarea internațională, recomandarea specifică faptul că statele membre ar trebui să își coordoneze activitățile de punere în aplicare, inclusiv prin intermediul punctelor focale naționale existente sau create în acest scop, într-o manieră constructivă și incluzivă cu autoritățile naționale competente și cu o gamă largă de actori, inclusiv țintele și victimele SLAPP.