Femei

  Evenimentele istorice şi evoluţiile politice, sociale şi culturale europene au creat de abia în secolul al XIX-lea cadrul propice pentru afirmarea drepturilor femeilor. Două repere importante ale epocii au fost gândirea iluministă şi dezvoltarea conceptului de drept al omului, precum şi proclamarea, în timpul Revoluţiei Franceze, a Declaraţiei Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului. O precursoare a activismului feminist a fost Olympe de Gouges (7 mai 1748 – 3 noiembrie 1793), autoare dramatică şi activistă ale cărei scrieri extrem de populare susţineau îmbunătăţirea condiţiilor sclavilor din colonii. Olympe de Gouges este cea care a cerut pentru prima oară ca femeile să se bucure de aceleaşi drepturi cu bărbaţii în faimoasa sa „Declaraţie cu privire la Drepturile Femeii şi ale Femeii Cetăţean” din 1791. Astfel, pe parcursul secolului al XIX-lea, odată cu discuţiile despre libertatea religioasă, abolirea sclaviei, dreptul la vot ş.a., a început să se vorbească şi despre libertatea femeilor. Emmeline Pankhurst ( 15 iulie 1858 – 14 June 1928) a fost activista britanică, lideră a mişcării sufragetelor, care a ajutat femeile să câştige dreptul la vot. În 1999, revista „Time” o enumera printre cele mai importante 100 de personalităţi ale secolului XX, afirmând că „ea a zguduit societatea oferind o nouă dimensiune şi o nouă imagine femeii, de unde mu mai există cale de întoarcere”. O personalitate feminină remarcabilă a României a fost Ana Ipătescu, graţie iniţiativei şi eroismului de care a dat dovadă în Revoluţia paşoptiştilor din Ţara Românească de la 1848, fiind elogiată şi în presa străină a vremii.

  La încheierea celui de al Doilea Război Mondial, Eleanor Roosevelt (11 octombrie 1884 – 7 noiembrie, 1962) a fost cea care a făcut presiuni asupra SUA să adere la ONU şi să sprijine Organizaţia internaţională. Ea a şi devenit prima delegată a ţării sale la ONU. Tot ea a supravegheat şi a contribuit la redactarea conţinutului Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. Femeile au reuşit să îşi facă auzite vocile cu mari sacrificii şi după un timp îndelungat în care au fost situate de către societate pe poziţii inferioare bărbatului, considerându-se că unica lor menire era să se ocupe de casă şi de familie.
  Astăzi există femei în poziţii de conducere, în organisme şi organizaţii care militează pentru drepturile şi libertăţile fundamentale şi pentru emanciparea femeilor în lume, femei ambasadoare ale păcii şi apărătoare ale drepturilor refugiaţilor. Toate aceste drepturi trebuie promovate şi protejate în mod concret şi constant. La începutul secolului al 21-lea, drepturile femeii sunt recunoscute de către comunitatea internaţională şi consacrate într-o serie de documente şi instrumente cu putere de lege.

Instrumente
Publicaţii
Evenimente
Concluziile şi recomandările ONU
privind implementarea de către România a Convenţiei pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei - prezentare succintă

Instrumente

Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeii
Protocol opţional la Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeii
Declaraţie cu privire la protecţia femeilor şi copiilor în perioade excepţionale şi de conflict armat
Declarație comună privind Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor
Convenţia Consiliului Europei cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (Convenția de la Istanbul) (ETS 210)  Text oficial în limba: engleză franceză Text neoficial în limba: română

Hotărârea Guvernului României nr. 365 din 24 mai 2018 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021 şi a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021
Legea nr. 35/2017 din 27 martie 2017 privind completarea art. 23 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie
Legea nr. 23 din 9 martie 2015 pentru declararea zilei de 8 mai Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi
Legea nr. 202 din 19 aprilie 2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi

 

Înapoi la cuprins

Publicații

  • Drepturile femeii – reglementări internaţionale şi naţionale, IRDO, Bucureşti, 1995
  • Şanse egale, şanse reale. Studii şi cercetări privind drepturile femeii – Equal Opportunities, Real Opportunities. Studies and Research on Women’s Rights, IRDO, Bucureşti, 1996
  • Drepturile femeii – egalitate şi parteneriat, IRDO, Bucureşti, 1997
  • Drepturile femeii – egalitate şi parteneriat, ediţia a II-a revizuită şi adăugită, IRDO, Bucureşti, 1997
  • Raport privind drepturile femeilor şi instituţiile naţionale pentru drepturile omului (contribuţie la raportul OSCE), IRDO, Bucureşti, 2012
  • Raport al Institutului Român pentru Drepturile Omului către Biroul Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului cu privire la formele de discriminare multiplă şi violenţă împotriva femeilor şi fetelor în contextul rasismului, xenofobiei şi intoleranţei - Cum afectează discriminarea multiplă drepturile femeilor şi fetelor, 27 ianuarie 2017


Înapoi la cuprins

Evenimente

2016   2017

 

2016

  • Simpozion cu tema „Toleranţă zero faţă de violenţa împotriva femeilor şi a violenţei domestice”, organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Drepturile Femeii, Asociaţia Română pentru Libertate Personală şi Demnitate Umană şi Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Familiei – Family Forum pentru marcarea împlinirii a 2 ani de la intrarea în vigoare a Convenţiei de la Istanbul privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice
  • Simpozion cu tema „Egalitatea de tratament între lucrători şi lucrătoare. Aplicarea Directivei 97/81/CE”, organizat de Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Familiei – Family Forum şi Asociaţia Română pentru Drepturile Femeii
  • Conferinţa cu tema „Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi – un principiu fundamental al drepturilor omului”, organizată cu ocazia Zilei Naţionale a Egalităţii de Şanse de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă - Universitatea de Nord din Baia Mare, Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Familiei - Family Forum, Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, Asociaţia Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”, Liga Independentă Română pentru Drepturile Copilului şi Tânărului, Asociaţia Română pentru Libertate Personală şi Demnitate Umană şi Asociaţia Română pentru Drepturile Femeii
  • Conferinţa cu tema „5 ani de la adoptarea Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice”, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi Asociaţia Clubul de la Cheia

2017

  • Dezbatere cu tema „Egalitatea de gen şi încurajarea tuturor femeilor şi fetelor - un obiectiv al Agendei 2030” organizată cu ocazia împlinirii, la 25 septembrie 2017, a doi ani de la adoptarea Agendei 2030 de Dezvoltare Durabilă, de Institutul Român pentru Drepturile Omului.
  • Campania „Together for Peace” popularizată de IRDO în cadrul evenimentului „Prosperitate şi pace în 196 de naţiuni de Ziua Internaţională a Păcii“ – eveniment organizat de Asociaţia Femeilor din România Împreună (AFRI ) în colaborare cu Asociaţia Naţională a Tinerelor Femei Creştine din România (ANTFCR) şi Biblioteca Metropolitană Bucureşti.
  • Dezbatere cu tema „Să combatem violenţa împotriva femeilor”, dedicată Zilei Internaţionale de Combatere a Violenţei Împotriva Femeilor, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Asociaţia Femeilor din România – Împreună.

Înapoi la cuprins


Concluziile şi recomandările ONU privind implementarea de către România a Convenţiei pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei

  În cadrul celei de a 67-a sesiuni a Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării faţă de femei, din iulie 2017, a fost realizată evaluarea periodică a României privind implementarea Convenţiei ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor.
  Raportul Comitetului ONU cuprinde o serie observaţii şi recomandări de ordin general, dar şi cu privire la teme specifice: accesul femeilor la justiţie, problema stereotipurilor, violenţa împotriva femeilor, traficul şi exploatarea sexuală, reprezentarea politică, educaţia, piaţa muncii, sănătatea, situaţia femeilor din mediul rural, femeile migrante, femeile care se confruntă cu discriminarea multiplă, căsătoria şi relaţiile de familie.
  Dintre aspectele pozitive menţionate în evaluarea periodică amintim: amendamentele aduse în 2013, 2015 şi 2016 la Legea 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie; amendamentele aduse în 2012 şi 2015 la Legea 202/2002 privind şanse şi tratament egal pentru femei şi bărbaţi; şi Noul Cod Penal care armonizează legislaţia privind traficul de persoane.
  De asemenea s-a făcut referire la strategiile naţionale adoptate, în perioada supusă evaluării, cu privire la egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, combaterea traficului de persoane şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi planurile respective de acţiune. Nu în ultimul rând a fost apreciată ratificarea de către România a Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ratificată în 2008, şi a Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (Convenţia de la Istanbul), ratificată în 2016.
  Totodată, în privinţa vizibilităţii şi a invocării Convenţiei în legislaţia naţională, Comitetul şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că nu este invocată Convenţia în mod direct, nu este îndeajuns de aplicată de către instanţele de judecată şi nici nu este cunoscută de către public. De asemenea nu există date statistice privind femeile care şi-au susţinut dreptul la nediscriminare şi la egalitatea invocând fie prevederile Convenţiei, fie legislaţia naţională în domeniu. Acest fapt indică o slabă cunoaştere a Convenţiei şi a Protocolului opţional din partea celor care lucrează în justiţie şi de către femei în general.
  Statul român trebuie să îmbunătăţească colectarea datelor. Acestea fiind importante pentru că oferă instrumentele de identificare eficientă a cazurilor de discriminare multiplă şi de măsurare a impactului politicilor şi strategiilor pentru egalitatea de gen.
  Parlamentului României îi revine un rol crucial în implementarea Convenţiei. Puterea legislativă trebuie să ia toate măsurile pentru ca recomandările Comitetului să fie puse în aplicare până la următoarea raportare din 2021.

  A se vedea și o sinteză mai detaliată a concluziilor şi recomandărilor Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării femeilor.

Înapoi la cuprins