Conferința Anuală a Drepturilor Omului

 Eveniment cu caracter anual iniţiat în 1994, „Universitatea Internaţională a Drepturilor Omului” a fost concepută ca o reuniune de specialişti şi experţi având drept scop reînnoirea şi perfecţionarea programelor de formare în domeniul drepturilor omului. De-a lungul anilor, printre participanţii la cursuri s-au numărat membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecători, magistraţi de la Curtea Constituţională şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Curţile de Apel şi de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi alte parchete, reprezentanţi ai mediului universitar, ai unor ministere şi organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, experţi şi specialişti în drepturile omului din ţară şi de peste hotare.
 Puternic ancorat în realităţile lumii contemporane, în care drepturile omului se confruntă cu noi şi noi provocări, Institutul Român pentru Drepturile Omului a acţionat permanent pentru promovarea şi protecţia acestor drepturi, ţinând pasul cu orientările şi acţiunile principalilor apărători şi promotori ai drepturilor omului pe plan internaţional şi regional: Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Consiliul Europei, Uniunea Europeană.
 Pornind de la aceste considerente şi ţinând cont de cele mai recente evoluţii internaţionale şi regionale din domeniul drepturilor omului, IRDO a considerat în 2017 că este momentul să reorganizeze acest eveniment pe un nivel superior, sub forma unei conferinţe anuale la care să fie invitate să participe personalităţi din toate sferele vieţii sociale, economice, culturale şi politice, specialişti şi experţi în domeniile lor de pregătire profesională, deopotrivă cu specialişti în domeniul drepturilor omului.
 S-a evidenţiat astfel necesitatea consolidării relaţiilor instituţionale între organismele publice şi neguvernamentale care au atribuţii privind promovarea şi protejarea drepturilor omului precum şi a creării unui cadru generos de dialog pentru a analiza situaţia acestor drepturi în plan naţional, regional, internaţional pentru a găsi cele mai potrivite căi de acţiune în vederea depăşirii dificultăţilor şi promovării şi apărării în continuare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
 Ţinând cont de evoluţia drepturilor omului şi a obiectivelor abordate, a cerinţelor existente în domeniul formării,  s-a considerat necesară dezvoltarea acestor programe pe parcursul unui întreg an calendaristic prin crearea unui mediu favorizant pentru dialog, schimburi de idei, promovare de bune practici, în domeniul  respectării şi aplicării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
 S-a considerat de asemenea oportun ca momentul organizării Conferinţei Anuale a Drepturilor Omului să fie plasat în jurul datei de 10 decembrie, Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, tocmai pentru a se sublinia şi prin aceasta importanţa covârşitoare pe care respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului o are pentru realizarea obiectivelor dezvoltării durabile, pentru asigurarea păcii şi prosperităţii în lume.

Ediții

2018   2016   2015    2014

 

2018


În contextul aniversării a 70 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi a 25 de ani de la adoptarea Principiilor de la Paris privind rolul instituţiilor naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului, Institutul Român pentru Drepturile Omului, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului, au organizat, în data de 10 decembrie 2018,  conferinţa „Rolul instituţiilor naţionale pentru drepturile omului în contextul provocărilor actuale”, ce a avut loc la Muzeul Municipiului Bucureşti, Palatul Şuţu.
Evenimentul a constituit un dialog, deschis şi constructiv, între instituţiile cu atribuţii şi preocupări în domeniul promovării şi protecţiei drepturilor omului, mediu academic şi organizaţiile neguvernamentale cu preocupări în domeniu şi a avut ca teme de dezbatere: „Instituţiile naţionale pentru drepturile omului – cadru deschis de dialog şi iniţiative comune” şi „Mijloace şi căi de acţiune ale instituţiilor naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului”.
În deschidere, au fost prezentate mesajul dlui deputat Iusein Ibram, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Camerei Deputaţilor şi mesajul dlui senator Dorin Valeriu Bădulescu, președintele Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului.
Domnul Gabriel Vockel, director adjunct al UNICEF România, a subliniat, în discursul de deschidere, câteva dintre aspectele pozitive identificate în ceea ce priveşte măsurile şi acţiunile autorităţilor române vizând protejarea drepturilor copilului, dar şi unele elemente care ar necesita îmbunătăţiri, conform celor mai recente observaţii şi recomandări ale Comitetului pentru implementarea Convenţiei privind drepturile Copilului din 2017 privind România. Dintre aspectele pozitive, amintim demersul de reînfiinţare a ANPCA (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie) şi, respectiv, faptul că România este prima ţară din regiune care respinge instituţionalizarea minorilor sub 7 ani. Pe de altă parte, există şi unele lucruri de îndreptat, exemplificându-se patru linii directoare în care s-ar putea implementa politici mai ample şi mai eficiente: nediscriminarea, accesul la servicii de sănătate şi la educaţie, reducerea violenţei în şcoală şi familie, accesul la resurse. În încheiere, Gabriel Vockel şi-a exprimat, în numele organizaţiei UNICEF, dorinţa de a sprijini autorităţile române şi societatea civilă în demersul acestora de a crea şi aplica politici eficiente pentru realizarea drepturilor copilului.
În prima secţiune a conferinţei, moderată de dna deputat Adriana Săftoiu, au fost prezentate şi analizate aspecte privind activitatea instituţiilor naţionale cu atribuţii în domeniul drepturilor omului, evoluţiile aduse de cele mai recente modificări legislative privind mandatul acestora, dar şi provocările cu care se confruntă. Au luat cuvântul dl Zsolt Molnar, adjunct al Avocatului Poporului pentru domeniul drepturilor omului, egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, culte religioase şi minorităţi naţionale, dl Gheorghe Aștileanu, vicepreşedinte al Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, subcomisar de poliţie Ionel Floretin Creţa, inspector general adjunct, Inspectoratul General pentru Imigrări și dna Daniela Tontsch, președinte al Consiliului Național al Dizabilității din România.
Secţiunea a II-a, „Mijloace şi căi de acţiune ale instituţiilor naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului”, a constituit un atelier de dezbatere, moderat de domnul Adrian Bulgaru, director al IRDO. Perspectiva oferită de participanţii, proveniți din variate zone de interes, cu privire la problemele actuale cu care se confruntă persoanele vârstnice, femeile, copiii, persoanele cu dizabilități în România, precum si aspecte privind accesul la educație și educația pentru drepturile omului, implementarea Agendei 2030. Discuțiile au creat premizele unor viitoare acțiuni comune și colaborări a actorilor implicaţi direct şi indirect în protejarea şi promovarea drepturilor omului, care să contribuie la îmbunătăţirea respectării drepturilor omului în ţara noastră.
Aşa cum sublinia şi Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres în mesajul său „Acum, mai mult decât oricând datoria noastră comună este cât se poate de clară: Să intervenim pentru apărarea drepturilor omului – pentru toţi, pretutindeni”.
In cadrul evenimentului a avut loc şi expoziţia de desene ale copiiilor participanţi la Concursul „Democraţie şi toleranţă” şi a celor premiaţi în cadrul altor concursuri de desene și afișe, creative și originale, care abordează mai multe drepturi, precum: dreptul la viață, dreptul la familie, dreptul la sănătate, dreptul la informare, dreptul la educație etc.

 

 

2016

Cea de-a  XXII-a ediţie a Universităţii Internaţionale a Drepturilor Omului, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM), Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă şi Asociaţia Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”, cu concursul membrilor AIDC, ELI, IDEF şi participarea unor reprezentanţi ai Senatului, Camerei Deputaţilor, Consiliului Legislativ, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Afacerilor Interne, Secretariatul General al Guvernului, a avut ca temă „Drepturile omului: realităţi şi perspective”.
 Evenimentul s-a desfăşurat în contextul împlinirii a 50 de ani de la adoptarea Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi 10 ani de la crearea Consiliului ONU pentru drepturile omului.
 Lucrările, desfăşurate în sesiuni plenare urmate de dezbateri, au abordat următoarele teme:

  • Drepturile omului: realităţi şi perspective. 60 de ani de la adoptarea Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi a Pactului privind drepturile economice, sociale şi culturale. 10 ani de la crearea Consiliului ONU pentru drepturile omului
  • Dreptul la educaţie – un drept fundamental al omului. Educaţia – vector şi forţă motrice în procesul dezvoltării durabile
  • Libertăţile religioase şi activitatea publică
  • Drepturile omului în sistemul ONU. Instrumente şi mecanisme de protecţie a drepturilor omului
  • Drepturile omului la nivel regional european. Instrumente şi mecanisme. Consiliul Europei şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa
  • Uniunea Europeană şi drepturile omului. Carta drepturilor fundamentale a UE. Agenţia pentru drepturile fundamentale a UE
  • S-a făcut şi o trecere în revistă a Raportului privind drepturile fundamentale 2016, care a fost prezentat în cadrul Forumului Drepturilor Fundamentale 2016, organizat de Agenţia pentru Drepturile Fundamenatale a UE, care rezumă şi analizează evoluţiile majore ale drepturilor fundamentale în UE pe parcursul anului 2015, cu propuneri de măsuri în următoarele domenii: egalitate şi nediscriminare; rasism, xenofobie şi formele de intoleranţă asociate acestora; integrarea romilor; societatea informaţională, protecţia vieţii private şi a datelor; drepturile copilului; precum şi accesul la justiţie, inclusiv drepturile victimelor infracţiunilor.
  • Transpunerea în legislaţia naţională a reglementărilor internaţionale şi europene
  • Educaţia pentru toţi, un proces permanent, multidimensional - de la instrucţia şcolară şi formarea profesională la construirea de capacitate, comunicarea neîngrădită şi favorizarea conştientizării publice. Importanţa metodologiei pentru cercetarea ştiinţifică
  • Educaţia în România. Reglementări, experienţe şi tendinţe în politicile de reformă a învăţământului. Educaţia juridică şi pentru drepturile omului
  • Codificarea în Drept: drept internaţional; drepturile omului; drept civil; drept penal; drept fiscal; dreptul afacerilor
  • Drepturile omului în activitatea de administrare a justiţiei: etica şi responsabilitatea judecătorilor; pregătirea judecătorilor; justiţie şi societate; procesul echitabil într-un termen rezonabil; Independenţa puterii judecătoreşti
  • Educaţia inclusivă şi de calitate la toate nivelurile, începând cu copilăria timpurie, trecând prin formarea primară, secundară, terţiară, tehnică, vocaţională
  • Drepturile omului în România. Noi provocări în domeniul drepturilor omului: migraţia; terorismul; dreptul la fericire; mediul de afaceri şi drepturile omului

În cadrul manifestărilor a fost organizată şi o expoziţie de carte cuprinzând o paletă variată de volume apărute sub egida IRDO.
 Cea de-a XXII-a ediţie a Universităţii, la care au participat experţi, cercetători,  reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale, reprezentanţi ai unor  instituţii guvernamentale, cadre didactice universitare, magistraţi, doctoranzi şi masteranzi, s-a încheiat cu evaluarea cursurilor, urmată de propuneri şi înmânarea diplomelor, certificatelor de participare şi atestatelor.

Înapoi la Ediții

 

2015

Cea de-a XXI-a ediţie a Universităţii Internaţionale a Drepturilor Omului cu tema „Organizaţia Naţiunilor Unite la 70 de ani”, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă şi Asociaţia Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”, cu concursul membrilor AIDC, ELI, IDEF şi participarea unor reprezentanţi ai Senatului, Camerei Deputaţilor, Consiliului Legislativ, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Afacerilor Interne, Secretariatul General al Guvernului, s-a desfăşurat în contextul împlinirii a 70 de ani de la fondarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, împlinirii a 60 de ani de la aderarea României la ONU, precum şi 70 de ani de la crearea UNESCO – organizaţie ştiinţifică şi culturală a Naţiunilor Unite.
 Lucrările, desfăşurate atât în sesiuni plenare cât şi în secţiuni, au abordat o tematică bogată, incluzând:

  • Organizaţia Naţiunilor Unite la 70 de ani
  • Promovarea şi protecţia drepturilor omului în sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite
  • Instrumente şi mecanisme ONU privind drepturile omului
  • Proiectul ONU Alianţa Civilizaţiilor
  • 60 de ani de la aderarea României la ONU
  • 70 de ani de la fondarea Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură – UNESCO
  • Evoluţia după 2015 la nivel: ONU, UNESCO
  • Organizaţii, instrumente şi mecanisme regionale de promovare şi protecţie a drepturilor omului în cadrul: Consiliului Europei, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Uniunii Europene
  • Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene din perspectiva programului 2013-2017 al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA)
  • Sistemul naţional de promovare şi protecţie a drepturilor omului
  • Protecţia şi promovarea drepturilor omului în Constituţia României
  • Protecţia şi promovarea drepturilor omului în proiectul de modificare a Constituţiei României
  • Drept comparat al drepturilor omului, temă dedicată memoriei omului de ştiinţă francez Roland Drago, membru al Institutului Francez, fost secretar general al Academiei Internaţionale de Drept Comparat din Paris
  • Educaţia juridică şi educaţia pentru drepturile omului. Rolul educaţiei continue
  • Noi provocări ale drepturilor omului

În cadrul dezbaterilor, s-a subliniat importanţa relaţiei  ONU – Uniunea Europeană, s-a evidenţiat importanţa activităţii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului şi a mecanismului de evaluare periodică universală (UPR).
 Ca în fiecare an, şi cea de-a XXI-a ediţie a Universităţii, la care au participat experţi, cercetători, reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale, reprezentanţi ai unor instituţii guvernamentale, cadre didactice universitare, magistraţi, doctoranzi şi masteranzi, s-a încheiat cu evaluarea cursurilor, urmată de propuneri şi de înmânarea diplomelor, certificatelor şi atestatelor de participare.

Înapoi la Ediții

 

2014

Cea de-a XX-a ediţie a Universităţii Internaţionale a Drepturilor Omului cu tema „Dezvoltarea unor noi metode şi mijloace de promovare şi protecţie a drepturilor omului”, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM), Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă şi Asociaţia Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”, cu concursul membrilor Academiei Internaţionale de Drept Comparat (AIDC), Institutului Internaţional de Drept de Expresie şi Inspiraţie Franceze (IDEF), Institutului de Drept European (ELI) şi participarea unor reprezentanţi ai Senatului, Camerei Deputaţilor, Consiliului Legislativ, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educaţiei Naţionale şi ai Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, s-a desfăşurat în contextul împlinirii a 20 de ani de la consacrarea de către ONU a Anului Internaţional al Familiei şi a Zilei internaţionale a familiei.
 Temele abordate în cadrul sesiunilor plenare şi al secţiunilor au inclus:

  • Promovarea şi protecţia drepturilor omului în sistemul ONU;
  • Consiliul Europei şi procesul de reformă la nivelul Curţii Europene a Drepturilor Omului;
  • Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene din perspectiva programului 2013-2017 al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA);
  • Sistemul naţional de promovare şi protecţie a drepturilor omului;
  • Rolul Consiliului Legislativ în procesul de elaborare a legislaţiei;
  • Modelarea politicilor în domeniul justiţiei în Uniunea Europeană pentru viitor;
  • Aspecte teoretice privind drepturile omului în Codul civil şi Codul de procedură civilă şi jurisprudenţa instanţelor naţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului;
  • Cadrul legal şi instituţional al protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;
  • Aspecte referitoare la dreptul fundamental la ocrotirea sănătăţii;
  • Aspecte teoretice privind drepturile omului în Codul penal şi Codul de procedură penală şi jurisprudenţa instanţelor naţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului;
  • Mijloace contencioase şi necontencioase de protecţie şi promovare a drepturilor omului;
  • Educaţia în domeniul drepturilor omului şi educaţia juridică;
  • Documentarea în domeniul drepturilor omului.

Cea de-a XX-a ediţie a Universităţii, la care au participat experţi, cercetători, reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale, reprezentanţi ai unor instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, cadre didactice universitare, magistraţi, doctoranzi şi masteranzi, s-a încheiat cu evaluarea cursurilor şi formularea unor propuneri de elaborare a unor noi metodologii în activitatea de cercetare şi formare în domeniul drepturilor omului.

Înapoi la Ediții