Institutul Român pentru Drepturile Omului

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

 

Istoric

Consiliul European a conchis în anul 1999 că drepturile fundamentale aplicabile la nivelul Uniunii Europene trebuie consolidate într-o cartă, pentru a le oferi o vizibilitate sporită. Astfel, în decembrie 2000, la Nisa, Carta a fost proclamată oficial de către Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisie. Carta a căpătat caracter juridic obligatoriu odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în decembrie 2009, având acum o forță juridică echivalentă cu cea a tratatelor Uniunii Europene.

Rol

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene asigură protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor din Uniunea Europeană. Aceasta reprezintă un instrument modern și amplu al legislației UE, destinat să protejeze și să promoveze drepturile și libertățile individuale, ținând cont de schimbările din societate, de progresul social, precum și de evoluțiile științifice și tehnologice.

Conţinut

Prin respectarea competențelor și sarcinilor Uniunii Europene, precum și a principiului subsidiarității, Carta reafirmă drepturile stabilite pe baza tradițiilor constituționale și a angajamentelor internaționale comune ale statelor membre ale UE. Acestea includ Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Cartele sociale adoptate de UE și Consiliul Europei, precum și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului. Prin oferirea unei mai mari clarități și vizibilități drepturilor fundamentale, Carta contribuie la asigurarea securității juridice la nivelul Uniunii Europene.

Carta conține un preambul și 54 de articole, grupate în șapte capitole, care cuprind aspecte precum: demnitatea (demnitate umană, dreptul la viață, dreptul la integritate al persoanei, interzicerea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, interzicerea sclaviei și a muncii forțate); libertățile (dreptul la libertate și la siguranță, respectarea vieții private și de familie, protecția datelor cu caracter personal, dreptul la căsătorie și dreptul de a întemeia o familie, libertatea de gândire, de conștiință și de religie, libertatea de exprimare și de informare, libertatea de întrunire și de asociere, libertatea artelor și științelor, dreptul la educație, libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă, libertatea de a desfășura o activitate comercială, dreptul de proprietate, dreptul de azil, protecția în caz de strămutare, expulzare sau extrădare); egalitatea (egalitatea în fața legii, nediscriminarea, diversitatea culturală, religioasă și lingvistică, egalitatea între bărbați și femei, drepturile copilului, drepturile persoanelor în vârstă, integrarea persoanelor cu dizabilități); solidaritatea (dreptul lucrătorilor la informare și la consultare în cadrul întreprinderii, dreptul de negociere și de acțiune colectivă, dreptul de acces la serviciile de plasament, protecția în cadrul concedierii nejustificate, condiții de muncă echitabile și corecte, interzicerea muncii copiilor și protecția tinerilor la locul de muncă, viața de familie și viața profesională, securitatea socială și asistența socială, protecția sănătății, accesul la serviciile de interes economic general, protecția mediului, protecția consumatorilor); drepturile cetățenilor (dreptul de a alege și de a fi ales în Parlamentul European, dreptul de a alege și de a fi ales în cadrul alegerilor locale, dreptul la bună administrare, dreptul de acces la documente, Ombudsmanul European, dreptul de petiționare, libertatea de circulație și de ședere, protecția diplomatică și consulară); justiția (dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare, principiile legalității și proporționalității infracțiunilor și pedepselor, dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de două ori pentru aceeași infracțiune); dispoziții generale.

 

Aplicabilitate

În ceea ce privește domeniul de aplicare, Carta se aplică instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii Europene în toate activitățile lor. Aceasta nu extinde competențele și sarcinile ce le sunt atribuite prin tratate. De asemenea, Carta se aplică și statelor membre atunci când implementează legislația europeană.

Totodată, Carta se aplică în strânsă legătură cu sistemele naționale și internaționale de protecție a drepturilor fundamentale, inclusiv cu Convenția europeană a drepturilor omului.

Alte aspecte relevante referitoare la aplicabilitatea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene pot fi consultate aici:

 

Rapoarte anuale

Începând din 2010, Comisia Europeană publică anual un raport care urmărește progresele în aplicarea Cartei. Din 2021, ca parte a strategiei de consolidare a aplicării Cartei în UE, raportul se axează anual pe un domeniu tematic distinct de importanță strategică reglementat de legislația Uniunii Europene.

 

Rapoarte europene relevante

 

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA)

Uniunea Europeană a înființat în 2007 Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, un organism independent destinat să contribuie la asigurarea faptului că prevederile Cartei sunt cunoscute și respectate în cadrul UE.

Enciclopedia FRA referitoare la Cartă – Charterpedia.

 

Programe europene de finanțare

Programul Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori 2021 – 2027 (CEDV) are ca obiectiv susținerea și dezvoltarea unor societăți deschise, democratice, egale și incluzive, bazate pe statul de drept. Acesta include crearea unei societăți civile dinamice, care să dispună de mijloace de acțiune, să încurajeze participarea democratică, civică și socială a cetățenilor și să cultive diversitatea bogată a societății europene, pe fundamentul valorilor, istoriei și memoriei comune europene.

 

Evenimente

Cea de a 3-a reuniune a Comitetului pentru Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

În data de 17 decembrie 2025, Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) a participat în calitate de membru al Comitetului pentru Carta UE la cea de-a 3-a reuniune a Comitetului, care a fost găzduit de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). La acest eveniment, desfășurat în format hibrid, au participat reprezentanți ai autorităților de management, ai instituțiilor cu responsabilități în domeniul protecției drepturilor omului și ale altor structuri relevante din cadrul MIPE.

Ministerul Fondurilor Europene este instituția responsabilă de îndeplinirea și respectarea condiției favorizante pentru perioada de programare a implementării fondurilor europene 2021-2027. Comitetul pentru Carta drepturilor fundamentale a UE oferă consiliere și recomandări autorităților de management privind cazurile de nerespectare a prevederilor Cartei UE și gestionarea reclamațiilor referitoare la încălcarea drepturilor prevăzute de către aceasta. Respectarea prevederilor Cartei ar trebui luată în considerare începând cu faza de elaborare, apoi pe parcursul perioadei de implementare și până la finalizarea proiectelor respective.

Cu acest prilej, a fost propusă spre aprobare revizuirea Regulamentului de Organizare și Funcționare a Comitetului pentru Carta UE în ceea ce privește invitarea ca membru în Comitetul pentru Carta UE a Agenției Naționale pentru Romi și modificarea denumirii structurii care asigură coordonarea Comitetului pentru Carta UE din „Direcția Comunicare și Cooperare Internațională” în cea de „Direcția Generală Comunicare și Cooperare Internațională”. Cele două propuneri au fost aprobate în unanimitate.

Anterior reuniunii a fost transmis membrilor Comitetului pentru Carta UE „formularul de raportare” cu privire la cazurile în care operațiunile sprijinite din fondurile aferente Politicii de Coeziune nu au respectat Carta UE, iar din răspunsurile primite s-a constatat că nu au fost semnalate astfel de cazuri.

Reprezentanții Direcției Generale Comunicare și Cooperare Internațională au prezentat Raportul Agenției Europene pentru Drepturile Fundamentale pentru anul 2024[1], care oferă dovezi semnificative cu privire la faptul că drepturile omului nu sunt drepturi câștigate definitiv, ci ele trebuie apărate în consonanță cu provocările emergente și cu amenințările la adresa lor, printre acestea numărându-se amenințările la adresa democrației, nivelurile ridicate de violență împotriva femeilor și încălcările drepturilor omului la frontierele UE. Raportul FRA 2024 este structurat pe trei direcții: rasism, instigare la ură și discriminare; digitalizare și inteligență artificială; migrație și azil.

În acest context au fost subliniate cele trei priorități majore ale UE. Prima prioritate este protejarea unei Europe libere și democratice și susținerea valorilor UE la nivel global. Cea de-a doua – o Europă puternică și sigură, prin consolidarea securității și apărării, implementarea unei abordări cuprinzătoare a migrației și a gestionării frontierelor și pregătirea pentru un nou val de extindere. Cea de-a treia prioritate constă în promovarea unei Europe prospere și competitive, inclusiv prin realizarea tranziției verzi și tranziției digitale. S-a subliniat că progresul în tehnologia digitală poate afecta o serie de drepturi printre care protecția datelor și dreptul la o viață privată, iar schimbările climatice pot afecta comunitățile pentru care costul vieții devine tot mai ridicat. Astfel, Raportul subliniază că trebuie luată în considerare protecția drepturilor fundamentale în elaborarea de noi politici și inițiative, deoarece evenimentele globale continuă să pună presiune pe reglementările din domeniul drepturilor omului. A fost evidențiat faptul că acțiuni precum discriminarea, ura și rasismul încalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor, precum dreptul la protecția demnității umane, la viață privată și viață de familie, la libertatea de gândire, conștiință și religie ș.a. Deși există numeroase beneficii, utilizarea inteligenței artificiale poate afecta negativ drepturile fundamentale prin algoritmii folosiți și platformele care nu moderează conținutul dăunător. În același timp, migrația și azilul la frontierele externe ale Uniunii Europene rămân priorități ale UE, indiferent de motivele care generează migrația: muncă, studii, siguranță sau protejarea vieții.

În continuare, a fost prezentat proiectul de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului European pentru Prosperitate și Securitate Economică, Teritorială, Socială, Rurală și Maritimă Durabilă pentru perioada 2028-2034 și de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 2024/2509. Planurile de Parteneriat Naționale și Regionale (PPNR) 2028-2034 și Planurile Interreg vor fi adoptate de statele membre astfel încât să respecte cele două condiții orizontale propuse, și anume: statul de drept și drepturile și libertățile stabilite prin Carta UE. În cadrul viitoarei perioade de programare, Carta UE și statul de drept vor fi cele două condiții orizontale aplicabile (art. 8 și 9 din proiectul de Regulament). Documentul va include un cadru consolidat de garantare a respectării statului de drept și a drepturilor fundamentale, prin acordarea de stimulente (sprijinirea măsurilor ce conduc la întărirea statului de drept și a drepturilor fundamentale), dar și prin garanții eficiente prin care bugetul UE este protejat împotriva deficiențelor privind respectarea statului de drept și a Cartei.

Au urmat discuții libere privind implementarea fondurilor, ținând cont de necesitatea respectării condiției favorizante orizontale privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE în actuala perioadă de programare.

Institutul Român pentru Drepturile Omului a apreciat importanța includerii Agenției Naționale pentru Romi ca membru al Comitetului Cartei UE și a precizat că drepturile minorităților naționale se numără printre ariile de interes ale Institutului, care a desfășurat o serie de activități axate pe percepția romilor în societatea românească. În nr. 2/2025 al Revistei „Drepturile omului” a fost prezentat cel mai recent Raport FRA privind Drepturile romilor și ale nomazilor în 13 țări europene (printre care și România).

IRDO a subliniat faptul că, așa cum se menționează și în Raportul Agenției Europene pentru Drepturile Fundamentale pentru anul 2024, instituțiilor naționale pentru drepturile omului le revine un rol important în promovarea și protecția drepturilor consfințite prin Carta UE. În calitate de membru al Rețelei Europene a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (ENNHRI), IRDO a contribuit cu raportări la ENHHRI și UE privind situația statului de drept în România, această contribuție fiind reflectată în cel mai recent Raport UE privind statul de drept. Totodată, a fost evidențiat faptul că deși nu există plângeri pentru proiectele în curs de desfășurare, trebuie avut în vedere faptul că drepturile pot fi încălcate involuntar prin condițiile de angajare sau nivelul salarizării, mai ales în privința categoriilor vulnerabile (persoane cu dizabilități, minorități, femei migrante/refugiate, persoane vârstnice), dar și din perspectiva respectării egalității de șanse între femei și bărbați. De asemenea, în procesul de implementare a proiectelor cu finanțare europeană nerambursabilă pot apărea provocări multiple și, tocmai de aceea, respectarea Cartei UE rămâne o necesitate de zi cu zi, de la conceperea proiectelor și, în continuare, pe tot parcursul implementării, până la finalizarea acestora .

În finalul reuniunii, li s-a reamintit participanților adresa de e-mail pentru comunicarea situațiilor în care finanțarea europeană nu este utilizată cu respectarea Cartei UE (carta.fonduri@mfe.gov.ro). La această adresă se pot adresa întrebări, solicitări de puncte de vedere sau semnala orice situații de neconformitate identificate de beneficiari.

Desfășurarea viitoarei reuniuni a Comitetului pentru Carta UE, în situația în care nu se va decide convocarea unei ședințe extraordinare, se estimează că va avea loc în cursul lunii septembrie 2026.


[1]Raportul a fost lansat în data de 10 iunie 2025. Pe www.irdo.ro se regăsește o prezentare în limba română a Raportului.

 

Marcarea celei de-a 25-a aniversări a Cartei drepturilor fundamentale a UE

În decembrie 2025 se împlinesc 25 de ani de când președintele Parlamentului European, al Consiliului Uniunii Europene și cel al Comisiei Europene au proclamat Carta drepturilor fundamentale a UE. Această aniversare a fost marcată de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) în datele de 8 și 9 decembrie, printr-o ediție specială a întâlnirii anuale online cunoscută sub denumirea de „EU CharterXchange”. Evenimentul este o inițiativă a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și a Comisiei Europene pentru a consolida aplicarea drepturilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE, în conformitate cu obiectivele „Strategiei de consolidare a aplicării Cartei în Uniunea Europeană” a Comisiei Europene și cu concluziile ulterioare ale Consiliului privind consolidarea aplicării Cartei în spațiul european. Cu acest prilej a fost discutată aplicarea practică a Cartei în domenii precum justiția, mediul, dizabilitatea, inteligența artificială și serviciile digitale și au avut loc schimburi de experiență și bune practici privind implementarea Cartei.

Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 8 decembrie la sesiunile CharterXchang pe tema justiție, mediu și aderare la Uniunea Europeană. În cadrul sesiunii „Carta UE ca instrument eficient pentru asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale UE – cu accent pe dreptul la o cale de atac” s-a discutat valoarea adăugată a Cartei comparativ cu  protecțiile naționale ale drepturilor omului și în special  dreptul la o cale de atac. Au fost subliniate  exemple din statele membre în care Carta UE a fost utilizată pentru a completa lacunele din protecția națională a drepturilor fundamentale. Această sesiune s-a adresat în special practicienilor din domeniul dreptului.Sesiunea „consolidarea rolului Cartei în litigiile climatice” a prilejuit schimburi de idei privind relevanța Cartei în litigiile privind mediul și schimbările climatice, precum și o serie de exemple privind jurisprudența Curții de Justiție a UE în acest domeniu.La cea de a treia sesiune, „laboratorul de extindere  a Cartei ”, au fost explorate primele experiențe privind Carta ale țărilor candidate la UE și a fost evidențiată relația dintre Carta UE și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Cea de a doua zi a evenimentului a debutat cu sesiunea „rolul Cartei în promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități”. A fost evidențiată relevanța Cartei UE în protejarea și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, așa cum sunt consacrate în Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, la care UE este parte din 2011. Sesiunea a doua a fost consacrată „invocării Cartei UE în fața instanțelor naționale în legătură cu Legea serviciilor digitale”. S-a discutat despre modul de protejare a drepturilor prevăzute în Carta UE prin aplicarea în practică a acestei legi. Ultima sesiune, intitulată „Carta și impactul inteligenței artificiale (IA)”,a fost dedicată obligațieiimplementatorilor, în temeiul legii privind inteligența artificială, de a efectua evaluări ale riscurilor privind drepturile fundamentale. Această sesiune s-a adresat cu precădere practicienilor care lucrează la evaluări ale impactului sistemelor de IA asupra drepturilor fundamentale.De asemenea, CharterXchange susține conferința aniversară „25 de ani de drepturi: Reflecții asupra impactului Cartei” din 10-11 decembrie, organizată de Comisia Europeană, FRA și Președinția daneză a Consiliului Uniunii Europene. În cadrul conferinței va fi evidențiat impactul pozitiv al Cartei în ultimii 25 de ani la nivel internațional și național.

 

Cea de-a doua reuniune a Comitetului național pentru Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

În data de 23 septembrie 2024, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la cea de a doua reuniune a Comitetului național pentru Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care a avut loc la sediul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Sub coordonarea MIPE, în calitate de instituție responsabilă de îndeplinirea și respectarea condiției favorizante a Cartei pe întreaga perioadă de programare, a fost constituit Comitetul pentru Carta Drepturilor Fundamentale a UE, cu rolul de a oferi consiliere și recomandări autorităților de management cu privire la cazurile de nerespectare a prevederilor Cartei și pentru gestionarea reclamațiilor de încălcare a drepturilor prevăzute în Cartă. Din Comitet fac parte reprezentanți din partea fiecărei autorități de management, Direcția Generală Programare și Coordonare Sistem (MIPE), Institutul Român pentru Drepturile Omului, Avocatul Poporului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, precum și Autoritatea Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați. În cadrul acestui Comitet pot fi invitate și alte părți interesate, în funcție de specificitatea aspectelor discutate.

În cadrul evenimentuluia fost propusă modificarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a Comitetului și Mandatul de reprezentare, în cazul în care atât membrul titular, cât și membrul supleant nu ar putea participa. Totodată, a fost aprobată modificarea componenței Comitetului pentru Carta UE prin invitarea Consiliului de Monitorizare a implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, ca membri în Comitet. Cele două instituții propuse să facă parte din Comitetul pentru Cartă au fost acceptate cu unanimitate de voturi ca membri cu drepturi depline. În calitate de nou membru al Comitetului pentru Cartă, reprezentantul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, aflată în subordinea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), a exprimat deschiderea Autorității de a se integra cât mai activ în lucrările acestui Comitet. ANPDPD este mecanismul de coordonare a Convenției ONU pentru protecția persoanelor cu dizabilități și gestionează strategiile, metodologiile și politicile privind protecția persoanelor cu dizabilități.

Cu acest prilej, a fost adusă în atenție reorganizarea instituțională apărută ca urmare a punerii în aplicare a H.G. nr. 44/2024, prin care coordonarea Comitetului pentru Cartă a fost transferată din sarcina Direcției Generale Programare și Coordonare Sistem (DGPCS) în sarcina Direcției Comunicare și Cooperare Internațională (DCCI).

Importanța Cartei Drepturilor Fundamentale a UE în contextul utilizării fondurilor pentru perioada 2021-2027 este conferită de faptul că aceasta reprezintă o condiție favorizantă orizontală (CFO), o cerință-cheie impusă de Comisia Europeană, urmărită orizontal în toate programele și finanțările pe care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene le gestionează.

O intervenție notabilă a avut Direcția Cooperare Europeană și Internațională (DCEI), care a prezentat structura fiecărui program și secțiunea „Povești de succes” a platformei, cu o incursiune pe www.kohesio.ec.europa.eu, subliniindu-se importanța interacțiunii directe cu persoanele interesate de tema finanțărilor comunitare și naționale, beneficiari sau potențiali beneficiari, pe care platforma o oferă. A fost evidențiată ideea de promovare a fondurilor europene, implicit a platformei www.oportunități-ue.gov.ro, care reprezintă un single entry point, menționat în Acordul de Parteneriat, și în a cărei coordonare este implicat întregul personal DCCI.

Autoritatea pentru Certificare și Plată a propus ca la Articolul 6, alin. 5, punctul „cazurile de neconformitate cu Carta apărute în procesul de implementare din fonduri UE, semnalate instituției sau structurii lor de orice persoană sau organizație” să se completeze cu sintagma „dacă este cazul”, propunerea fiind motivată de faptul că s-ar putea să nu existe raportări pe speță. Această propunere a fost acceptată și astfel a fost supusă la vot noua versiune a Regulamentului de Organizare și Funcționare a Comitetului pentru Cartă. În ceea ce privește cazurile în care operațiunile sprijinite din fondurile aferente politicii de coeziune nu au respectat Carta, precum și eventualele plângeri referitoare la nerespectarea principiilor Cartei, s-a precizat că în urma centralizării răspunsurilor transmise, nu a fost primită nicio mențiune cu privire la plângeri de această natură. Au mai fost propuse mecanisme online de sesizare cu privire la cazuri în care au fost lezate drepturile persoanelor cu dizabilități în contextul utilizării fondurilor europene.

Direcția Comunicare și Cooperare Internațională a susținut o prezentare a bunelor practici legate de comunicarea proiectelor finanțate cu fonduri europene. Au fost evidențiate campaniile realizate pe rețelele sociale prin două proiecte desfășurate în perioada 2022-2023. Unul dintre exemple a fost evenimentul-gală „România modernizată cu fonduri europene”, din noiembrie 2022, care a avut și o componentă de social media. A fost prezentată platforma www.oportunități-ue.gov.ro, fiind explicați pașii de urmat pentru identificarea și aplicarea pentru un proiect european din programe gestionate centralizat de către Comisia Europeană, sau aflate în gestiune partajată. De asemenea, a fost lansată participanților invitația de a transmite Secretariatului permanent teme de interes, întrebări cu privire la modul în care se va asigura în continuare respectarea prevederilor Cartei în etapa de monitorizare a implementării proiectelor. S-a subliniat importanța stabilirii unui dialog cu instituțiile relevante în domeniul respectării drepturilor omului pentru ca toți cei implicați să beneficieze de expertiza acestora privind conformitatea cu principiile Cartei.

În continuare, Institutul Român pentru Drepturile Omului a susținut o prezentare privind problematica drepturilor omului și respectarea acestora, principiile orizontale, atribuțiile IRDO, bunele practici și uzanțele internaționale, precum și situațiile în care Carta a fost încălcată în diverse state membre și uneori chiar de către instituțiile europene. S-a precizat că încă dinainte de perioada de programare 2021-2027, IRDO s-a implicat în promovarea Cartei drepturilor fundamentale a UE și a detaliat aspecte privind cooperarea și colaborarea în domeniul fondurilor europene, importanța promovării Cartei, precum și provocările ce pot apărea în procesul de implementare a proiectelor ținând cont de necesitatea respectării condiției favorizante orizontale. În finalul reuniunii, reprezentantul Direcției Cooperare Europeană a reamintit că a fost creată o adresă de e-mail dedicată (carta.fonduri@mfe.gov.ro), la care pot fi transmise întrebări, solicitări de puncte de vedere sau orice situații de neconformitate semnalate de beneficiari. Următoarea întâlnire a Comitetului este preconizată pentru luna septembrie 2025.