Evenimente

Una dintre atribuţiile Institutului Român pentru Drepturile Omului este „informarea organismelor publice, a organizaţiilor neguvernamentale şi a cetăţenilor, în special prin aducerea la cunoştinţa acestora a documentelor, practicilor şi uzanţelor internaţionale în domeniul drepturilor omului...”.

O modalitate importantă prin care IRDO se achită de această îndatorire este organizarea unor evenimente sub formă de conferinţe, seminarii, simpozioane, colocvii, mese rotunde la care sunt invitaţi să participe în calitate de moderatori şi lectori specialişti recunoscuţi în domeniul drepturilor omului, atât din cadrul institutului cât şi din afara acestuia, din ţară şi din străinătate, pentru a prezenta şi dezbate împreună cu participanţii la eveniment diferite teme din problematica drepturilor omului.

Printre participanţii la aceste manifestări se numără reprezentanţi ai acelor categorii socio-profesionale care prin natura funcţiei şi/sau profesiei lor intră în contact cu diferiţi membri ai societăţii civile, iar în relaţiile ce se stabilesc cu aceştia trebuie să primeze principiile şi standardele drepturilor omului. Dintre aceştia fac parte: reprezentanţi ai profesiei juridice – judecători, avocaţi, procurori; reprezentanţi ai poliţiei, jandarmeriei, ai personalului din penitenciare; reprezentanţi ai corpului didactic – educatori în învăţământul preşcolar, învăţători, profesori, profesori universitari; reprezentanţi ai presei scrise şi audio-vizuale; medici, biologi, chimişti, fizicieni etc. Nu în ultimul rând ca importanţă, în rândul participanţilor se află, aproape fără excepţie, elevi şi studenţi precum şi reprezentanţi ai unor ONG uri a căror activitate şi sferă de interese au tangenţă cu drepturile omului.

 

Evenimente nerepetabile consacrate unor teme sau momente din domeniul drepturilor omului

 

Anul 2020

Includerea dreptului la apă și salubritate în procesele și standardele de afaceri

În data de 10 noiembrie, IRDO a participat la webinarul „Includerea dreptului la apă și salubritate în procesele și standardele de afaceri”, organizat de Human Rights 2 Water.

Ideea de bază care a reunit experții în domeniu este că întreprinderile care furnizează servicii de apă și salubritate au datoria de a respecta și proteja drepturile omului. Există o legătură evidentă între furnizarea de servicii gestionate în condiții de siguranță și protecția mediului. Întreprinderile care se conformează și încorporează standardele drepturilor omului în procesul oferirii de servicii au un avantaj față de celelalte, deoarece respectând aceste drepturi vor obține mai ușor capitalul social de investiții pentru exindere, precum și sprijinul guvernelor.

Un aspect dezbătut de către experții invitați a fost procesul aprovizionării cu apă și faptul că există de multe ori o contaminare a apei potabile și a apei pentru uz personal și casnic. Aceasta  este o problemă masivă în întreaga lume și, prin urmare, un abuz asupra drepturilor omului la apă, igienă și sănătate, precum și asupra dreptului la un mediu sănătos.

În plus, furnizarea de facilități de toaletă gestionate în condiții de siguranță și la prețuri accesibile trebuie să însemne acele  tipuri de proiecte menite să protejeze dreptul oamenilor la viața privată, demnitate și igienă. Trebuie să existe o legătură clară între obligația furnizorilor de afaceri din sectorul de salubritate, de a oferi servicii indiferent dacă aceștia furnizează toaleta, colectarea deșeurilor sau tratarea apelor uzate, și obligația de a respecta drepturile omului în acest proces. Îndeplinirea acestor drepturi, așa cum este stabilit în obiectivul de dezvoltare durabilă 6.2, va fi realizată doar prin întreprinderi eficiente și durabile care își iau responsabilitățile în serios.

Experți din sectorul de salubritate și specialiști în drepturile omului au vorbit despre necesitatea  recunoașterii acestor drepturi, de către furnizorii de servicii și autoritățile guvernamentale, astfel încât aceste standarde să poată fi integrate în politici și sisteme de monitorizare a realizării drepturilor omului la apă și salubritate, la nivel local și regional. Experții au elaborat un set de întrebări și sugestii ușor de urmat de către companii, pentru a fi conforme cu drepturile omului în furnizarea de servicii.

Human Rights 2 Water este o  organizație non-profit care susține dreptul la apă și salubritate (human rights to water and sanitation). Experții de la Human Rights 2 Water au dezvoltat expertiza și cunoștințele necesare pentru a evalua și a face recomandări pentru reformarea cadrelor juridice naționale, astfel încât Obiectivul de Dezvoltare Durabilă nr. 6 (Asigurarea disponibilității și managementului durabil al apei și igienei pentru toți) să poată fi atins. Organizația se concentrează în special pe sectoarele vulnerabile și marginalizate ale societății.

La sesiunea interactivă de întrebări și răspunsuri, reprezentanții IRDO au subliniat faptul că Institutul a acordat o atenție specială dreptului la apă și salubritate care este analizat atât la nivel național cât și global, în cadrul unui studiu care se află în desfășurare, privind impactul schimbărilor climatice asupra drepturilor omului.

 

Dezbatere pentru prevenirea și combaterea violenței în școală

Dezbaterea organizată de IRDO pentru prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală (16 Octombrie) a fost inițiată în vederea aplicării prevederilor Ordinului Ministrului Educației și Cercetării nr.4343/2020 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor articolelor de modificare a Legii Educației Naționale 1/2011 privind violenţa psihologică – bullying, și în contextul desfășurării cursului online „Jocuri nocive şi practici violente în mediul şcolar”, la care au participat cadre didactice din învăţământul primar şi gimnazial din judeţele Mureş, Tulcea, Bacău, Covasna, Ilfov.

Abordarea dispoziţiilor cuprinse în OMEC nr.4343 şi informarea cu privire la documentaţia şi măsurile care trebuie implementate la nivelul unităţilor şcolare a fost cu atât mai necesară cu cât, conform documentului, din grupul anti-bullying creat la nivelul şcolilor trebuie să facă parte cadre didactice formate în problematica violenţei şi care pot realiza, gestiona şi monitoriza o serie de activități, precum: aplicarea codului şi planului anti-bullying, modificarea şi adaptarea Regulamentului de Ordine Interioară, instituirea echipei multidisciplinare de management de caz, managementul sesizărilor venite din partea cadrelor didactice etc.

În cadrul evenimentului au fost subliniate două direcții importante, și anume: existenţa şi aplicarea unor proceduri de gestionare a cazurilor de violenţă la nivelul şcolilor, în funcţie de tipurile şi frecvenţa situaţiilor de violenţă, anterioare apariţiei Ordinului de Ministru; și  necesitatea şi importanţa existenţei unui astfel de document legislativ, din raţiuni precum: implementarea omogenă a măsurilor de prevenire şi combatere a violenţei psihologice; creșterea gradului de conştientizareşi responsabilizare a factorilor implicaţi (elevi, părinţi, cadre didactice); gestionarea integrată a cazurilor de bullying; participarea elevilor (prin crearea funcţiei de „ambasadori anti-bullying”).

Problemele existente analizate cu ocazia acestei dezbateri au fost susținute de Institutul Român pentru Drepturile Omului și în cadrul Grupului de lucru interinstituţional, coordonat prin Serviciul pentru Guvernare Deschisă din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

Conferinţa online „Accesul la educaţie şi la educaţia pentru drepturile omului în contextul pandemiei COVID-19”

Webinarul organizat de „The Asia-Europe Foundation” (23 septembrie) şi moderat de laureatul premiului UNESCO „Human Rights Education Prize”, Vitit Muntarbhorn, a beneficiat de expertiza a trei speakeri cu vastă experienţă în domeniul educaţiei pentru drepturile omului: Sriprapha Petcharamesree, Frank Elbers (cercetător la Institutul de Cercetare al Universităţii Bucureşti – ICUB) şi Ana Perona-Fjeldstad.

Discursurile celor trei au abordat trei direcţii de orientare:

Prin discursul său, Sriprapha Petcharamesree a evidenţiat multiplele avantaje ale educaţiei online (flexibilitate, feedback imediat, dezvoltarea abilităţilor tinerelor generaţii în raport cu tehnologia informaţiei), dar a subliniat, de asemenea, punctele slabe şi provocările generate de transferarea procesului educaţional exclusiv în mediul digital, în contextul pandemic actual (lipsa interacţiunii, sporirea inegalităţilor, vulnerabilizarea accentuată a grupurilor marginalizate, frustrarea cauzată de lipsa abilităţilor tehnice, inaccesibilitatea serviciilor de internet). Ca o concluzie a întregii intervenţii s-a remarcat că asigurarea accesului la educaţie este condiţionat de concretizarea altor drepturi (economice şi sociale).

Prezentarea  lui Frank Elbers a schimbat unghiul de  abordare, concentrându-se asupra educaţiei universitare şi făcând o trecere în revistă o noilor modalităţi de predare-învăţare pe care contextul crizei actuale le-a generat, inclusiv în privinţa înţelegerii rolurilor studenţilor şi profesorilor. Învăţarea online şi blended learning-ul (învățarea mixtă) au condus la o mai mare concentrare asupra stilurilor individuale de învăţare şi pe perceperea studentului nu ca receptor de cunoştinţe, ci ca pe un participant la propriul proces de învăţare.

Profesioniştii din educaţie au reprezentat subiectul ultimei intervenţii, Ana Perona-Fjeldstad susţinând necesitatea de a gândi creativ şi inovativ materiale educaţionale de calitate, adecvate mediului online. Pregătirea profesorilor pentru cunoaşterea faţetelor mai puţin pozitive ale mediului digital (probleme de confidenţialitate a datelor personale, cyberbullying, existenţa de multiple identităţi virtuale) şi pentru a motiva suplimentar elevii prin jocuri, simulări şi materiale atractive ar putea face ca o criză precum cea actuală să fie transformată într-o experienţă folositoare. În final, s-a amintit că această fază de experimentare ar trebui să devină un punct de plecare pentru cercetări ulterioare, care să discearnă între avantaje şi dezavantaje,  să decidă raportul şi dozajul ideal între educaţia online şi cea tradiţională şi să evalueze rezultatele pentru a descoperi ce se poate prelua şi ce se poate schimba.

După sesiunea de Q&A, cinci mari tematici s-au constituit în suport pentru viitoare dezbateri: siguranţa în şcoli şi pe internet a participanţilor la procesul educaţional; adaptabilitatea metodelor pegagogice; accesul la resurse (la internet şi device-uri); rezistenţa şi capacitatea de a răspunde provocărilor (prin unirea eforturilor şcoală-părinţi-comunitate sau prin parteneriate locale/regionale); incluziunea.

 

Eveniment de prezentare a proiectului Erasmus+ „Two Moons”

„Asociația Habilitas – Centrul de Resurse şi Formare Profesională” a organizat, în data de 22 septembrie, un eveniment online care a cuprins mai multe secţiuni. Prezentarea proiectului Erasmus+ „Two Moons” şi a rezultatelor acestuia a fost urmată de dezbatere şi de o sesiune de răspuns la vizionarea dramatizării poveştilor de viaţă ale vârstnicilor, colectate în cadrul proiectului.

Aflat la final, proiectul care a unit patru ţări (Italia, Finlanda, România, Irlanda) în efortul de a conştientiza existenţa drepturilor seniorilor şi de a le întări acestora capacitatea de acţiune, a avut ca rezultate elaborarea unei broşuri intitulate „Drepturile mele, starea mea de bine”, conceperea unui teatru documentar şi realizarea unui material audio numit „Ascultă-mi povestea!” (un set de 6 monologuri realizate pe baza interviurilor luate vârstnicilor din ţările participante). Materialele educaţionale sunt accesibile aici: https://twomoons.eu/outputs/.

În următoarea perioadă, în funcţie de evoluţia situaţiei sanitare globale, proiectul ar trebui să includă formări organizate în ţările participante, pe baza materialelor elaborate, având ca public ţintă vârstnicii din cluburile de seniori, personalul de îngrijire, profesioniştii din domeniul medical şi al asistenţei sociale, autorităţile publice.

Participanţii la eveniment (reprezentanţi ai Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Direcţiilor de Asistenţă Socială, Fundaţiei Crucea Alb-Galbenă, European Association for Social Innovation, Institutului de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, Filialelor Societăţii Române de Alzheimer, Institutului Român pentru Drepturile Omului) au avut ocazia de a dezbate pe marginea experienţelor de viaţă prezentate şi de a propune soluţii de remediere a situaţiilor de încălcare a drepturilor persoanelor vârstnice.  

 

Un nou stagiu de practică pentru studenții Facultății de Drept – Universitatea Titu Maiorescu

În perioada 24 august-18 septembrie, în baza Parteneriatului încheiat între Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) și Universitatea Titu Maiorescu (UTM), s-a desfășurat, în format online, un stagiu de practică destinat studenților Facultății de Drept din cadrul UTM.

Stagiul de practică a avut ca obiectiv central familiarizarea studenților cu aspectele teoretice și practice aferente domeniului drepturilor omului.

Din punct de vedere organizatoric, stagiul de practică a fost orientat către cultivarea abilităților analitice ale studenților (obiectiv reflectat în lucrările de cercetare redactate de studenți pe teme la alegere din materia drepturilor omului) precum și către sensibilizarea acestora în sensul implicării active în cauze stringente de la nivelul societății românești (obiectiv reflectat în discuțiile online desfășurate cu studenții pe teme de actualitate pentru societatea românescă, precum impactul pandemiei COVID-19 asupra drepturilor omului, discriminarea etnică, violența domestică și violența împotriva femeilor, prevenirea și combaterea situațiilor de bullying din unitățile de învățământ, etc).

În această ordine de idei, stagiul de practică a fost desfășurat pe două direcții principale de acțiune: cercetare-documentare în domeniul drepturilor omului (dimensiune realizată cu sprijinul IRDO prin activități precum: informare, diseminarea de materialele de specialitate din proprie inițiativă și la cererea studenților, explicații teoretice și practice referitoare la anumite problematici circumscrise domeniului drepturilor omului) și identificarea de moduri concrete de acțiune pentru transpunerea informațiilor obținute urmare a activităților de cercetare-documentare (dimensiune realizată cu sprijinul IRDO prin activități de  educație în spiritul drepturilor omului prin sensibilizarea studenților față de valorile umaniste).

Obiectivele stagiului de practică au fost îndeplinite prin dezbateri organizate de reprezentanții IRDO în cadrul cărora studenții au problematizat, sub îndrumarea tutorelui de practică, subiecte de interes precum: inteligența artificială și evoluțiile viitoare ale drepturilor omului în contextul dezvoltării tehnologiei; importanța protecției drepturilor femeii și a drepturilor copilului pentru societățile democratice, modul corect de înțelegere a conținutului liberului acces la justiție și posibilitățile concrete de extindere a aplicării acestuia la nivelul societății românești actuale, promovarea unei conștiințe sociale a acceptării și toleranței în vederea obținerii unui climat non-discriminatoriu față de indivizii aparținând minorităților religioase, etnice sau sexuale, etc.

Finalizarea stagiului de practică a fost marcată de o sesiune de concluzionare, înlăuntrul căreia reprezentanții IRDO au sintetizat modul în care stagiului de practică a atins obiectivele proiectate inițial, iar studenții au exprimat opinii referitoare la beneficiile obținute ca urmare a desfășurării stagiului de practică în cadrul IRDO.

 

Stagiu de practică pentru studenții Facultății de Drept – Universitatea Titu Maiorescu

În perioada 27 iulie-21 august, în temeiul parteneriatului dintre IRDO și Universitatea Titu Maiorescu din București s-a desfășurat, în format online, un stagiu de practică adresat studenților Facultății de Drept în cadrul căruia au fost dezbătute subiecte de actualitate din domeniul drepturilor omului, cu luarea în considerare a particularităților contextului sanitar actual generat de pandemia de COVID-19.

Stagiul de practică s-a desfășurat pe două direcții principale: (1) teoretico-explicativă concretizată prin suportul informațional acordat de Institut cu scopul sensibilizării studenților față de principalele mecanisme și instrumente din domeniul drepturilor omului și (2) aplicativă constând în prezentarea aspectelor esențiale legate de organizarea și funcționarea Institutului Român pentru Drepturile Omului precum și în analiza unor spețe reprezentative din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Conectarea celor două direcții ale stagiului de practică s-a produs în cadrul întâlnirilor virtuale desfășurate între reprezentanții IRDO și studenți, în cadrul cărora au fost problematizate tematici precum exercitarea dreptului la sănătate și la educație în contextul pandemiei COVID-19, protecția și promovarea drepturilor femeii, protecția și promovarea drepturilor copilului (cu privire specială asupra problematicii bullying-ului), protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, combaterea traficului de persoane, combaterea traficului de droguri, etc. Fiecare dintre aceste tematici au fost analizate în cadrul întâlnirilor virtuale dintre studenții-practicanți și reprezentanții IRDO prin raportare la următoarele elemente: modul în care subiectul analizat este reflectat în cadrul juridic internațional și național, gradul de implicare al autorităților internaționale și naționale în realizarea drepturilor și libertăților cercetate în cadrul stagiului, reacția societății civile românești față de unele subiecte sensibile din domeniul drepturilor omului (precum violența domestică și violența împotriva femeilor, discriminarea rasială și etnică, drepturile persoanelor aparținând comunității LGBT).

Studenților le-a fost explicat contextul particular generat de pandemia COVID-19 înlăuntrul căruia se produce protecția și promovarea drepturilor omului. În acest sens, reprezentanții IRDO au prezentat distincția dintre limitările și derogările aplicabile în materia drepturilor omului precum și condițiile speciale în care acestea pot fi dispuse.

În privința limitărilor drepturilor omului în contextul pandemiei COVID-19, Institutul a subliniat necesitatea esențială ca substanța drepturilor omului să nu fie afectată iar limitările să privească exclusiv exercițiul drepturilor omului. Totodată, reprezentanții IRDO au supus atenției studenților analiza principalelor cerințe necesar a fi îndeplinite pentru a opera limitările drepturilor fundamentale: (1) restrângerea trebuie să fie prevăzută prin lege; (2) restrângerea trebuie să vizeze apărarea securității naționalea ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; de asemenea, restricția poate privi desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav; (3) existența unei nevoi în cadrul societății democratice; (4) proporționalitatea și nediscriminarea. În aceeași ordine de idei, au fost analizate condițiile în care operează art. 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului: situații de război sau alt pericol public care amenință viața națiunii.

Activitatea desfășurată de studenți pe parcursul stagiului de practică a constat, în principal, în cercetare, documentare, informare - acestea fiind necesare atât pentru pregătirea lucrării practice elaborată pe o temă la alegere din domeniul drepturilor omului cât și pentru participarea studenților la dezbaterile virtuale specializate pe subiecte punctuale din domeniul drepturilor omului.

Scopul stagiului de practică fost orientat, în primul rând, către acțiuni de natură formativă, deoarece reprezentanții IRDO au urmărit conturarea unei culturi a drepturilor omului în rândul tinerilor prin educație în spiritul drepturilor omului și insuflarea respectului pentru valori. În egală măsură, stagiul de practică a urmărit consolidarea capacităților de analiză și sinteză ale studenților precum și a abilităților redacționale ale acestora prin elaborarea lucrărilor de practică și prin participarea la dezbaterile online. 

 

Reuniunea grupului de lucru pentru conștientizarea, prevenirea, combaterea și gestionarea situațiilor de bullying

În data de 30 iulie, IRDO a participat la  reuniunea Grupului de lucru pentru conștientizarea, prevenirea, combaterea și gestionarea situațiilor de bullying – eveniment desfășurat sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, în format online. 

Întâlnirea a debutat cu expunerea propunerilor formulate de societatea civilă, de unitățile școlare, de asociațiile profesionale cu privire la îmbunătățirea activităților referitoare la conștientizarea, prevenirea, combaterea și gestionarea situațiilor de bullying.

În cadrul dezbaterilor, o etapă importantă a fost reprezentată de evidențierea, de către Secretariatul General al Guvernului, a obiectivelor generale, specifice și operaționale urmărite în domeniu.

Totodată, din discuții a rezultat nevoia sublinierii, la nivelul reglementărilor legale, a importanței prevenirii situațiilor de bullying/cyberbullying în familie, în mediul școlar și în societate; principalul mijloc identificat pentru realizarea acestui aspect constă în formarea cadrelor didactice și a elevilor în spiritul toleranței și empatiei. În scopul asigurării unui proces de formare eficient și performant, s-a propus constituirea unui corp național de experți în domeniul fenomenului de bullying. De asemenea, a fost semnalată nevoia responsabilizării instituților publice, a inspectoratelor școlare, a elevilor  și a martorilor în vederea consolidării acțiunilor de prevenire și combatere a bullying-ului.

Un alt punct important al discuției a fost reprezentat de problematizări asupranaturii juridice a documentului care urmează să cuprindă aspectele importante referitoare la bullying. Ținând cont de complexitatea subiectului abordat și de necesitatea stabilirii unei perspective ample de analiză asupra subiectului, IRDO a susținut oportunitatea elaborării unui document strategic în materie.

Argumentul principal formulat de IRDO pentru susținerea elaborării unei Strategii privind conștientizarea, prevenirea, combaterea și gestionarea situațiilor de bullying constă în faptul că doar un document juridic de complexitatea Strategiei poate cuprinde toate elementele particulare conexe cu fenomenul de bullying: principii, cauzele fenomenului, obiective generale, specifice, operaționale, metode de investigare a fenomenului, mijloace specifice de acțiune, cuantificarea rezultatelor obținute și implementarea acestora în mod concret.

În vederea dezvoltării unui document cuprinzător în domeniul bullying-ului, în cadrul reuniunii din data de 30 iulie s-a stabilit că reprezentanții autorităților și instituțiilor publice vor avansa, în perioada următoare, propuneri de dezvoltare a obiectivelor comunicate de Secretariatul General al Guvernului.

 

Întâlnire pentru dialog social în cadrul proiectului „Sănătatea mintală – o prioritate pe agenda publică!”

Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la o nouă dezbatere în cadrul proiectului „Sănătatea mintală – o prioritate pe agenda publică!”. Evenimentul, desfășurat în data de 15 Iulie, a fost organizat de Societatea Română de Sprijin a Vârstnicilor și a Suferinzilor cu Afecțiuni de tip Alzheimer şi Asociația Habilitas – Centrul de Resurse şi Formare Profesională și a abordat două teme importante ale axelor prioritare propuse în desfăşurarea proiectului.

Prima tematică supusă dezbaterii a fost Educația formală și informală în domeniul tulburărilor neuro-degenerative - cu accent pe demențe, în cadrul căreia s-au prezentat două tipuri de programe de formare a profesioniştilor din domeniu şi a îngrijitorilor la domiciliu: non-formale și formale. Educația informală se bazează pe workshop-uri tematice de tip dramă creativă şi storytelling, în timp ce programele cu caracter formal propun un curriculum educaţional complex, de natură a oferi îngrijitorilor formali şi informali (din familie) o viziune globală asupra demenţei şi un instrument util pentru a face faţă provocărilor cotidiene, cu respectarea demnităţii şi bunăstării fizice şi emoţionale a pacienţilor. Pe agenda discuțiilor s-au mai aflat și subiecte precum: centrele de excelență pentru cercetare în domeniul tulburărilor neuro-degenerative și abordarea globală a suferințelor persoanelor în vârstă diagnosticate cu TND, pentru a le îmbunătăți calitatea vieții.Totodată, specialiștii prezenți la întâlnire au prezentat exemple de proiecte de bună practică în formarea profesioniștilor din domeniul demenței.

Cea de-a doua parte a evenimentului a abordat aspectul referitor la Îmbunătățirea cadrului legislativ, inclusiv cu acte normative care reglementează drepturile pacienților afectați de demență și ale îngrijitorilor acestora, trecând în revistă legislaţia existentă, cu identificarea punctuală a obstacolelor cu care se confruntă pacienții afectați de demență. Astfel, discuțiile au vizat necesitatea protejării drepturilor pacienților cu TND prin acte normative, și s-au purtat dezbateri privind sugestii de ameliorare a cooperării interinstituţionale la nivelul autorităţilor care gestionează problematica persoanelor cu tulburări neuro-degenerative. 

 

Dezvoltarea unei platforme de e-learning pentru viitorii părinţi şi familiile tinere

În perioada 28 iunie-15 iulie, în baza parteneriatului cu Asociaţia de Educaţie Prenatală și în cadrul proiectului Erasmus+ Programme – Strategic Partnership Project Nr.2019-1-RO01-KA204-063719, care are ca obiectiv dezvoltarea unei platforme de e-learning, Institutul Român pentru Drepturile Omului a fost invitat să participe la demersurile de realizare a unor materiale informaţionale şi educaţionale.

Platforma livrată în cadrul proiectului (coordonat în România de AEP, alături de organizaţii din Belgia, Grecia, Cipru, Italia, Letonia) va cuprinde informaţii utile pentru viitorii părinţi şi familiile tinere, prezentate într-o manieră interactivă şi uşor de accesat, structurate (pe baza Recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii) în şapte domenii prioritare: nutriţie, sănătate mintală şi emoţională, fumat şi utilizare de substanţe nocive, boli genetice şi factori de mediu, relaţii de cuplu, boli cu transmitere sexuală şi prevenirea violenţei împotriva femeilor.

În acest context, scopul colaborării dintre IRDO şi AEP a fost acela de a adăuga datelor de specialitate un conţinut informaţional suplimentar, astfel încât fiecare problematică să poată fi percepută şi contextualizată din perspectiva drepturilor omului. Materialele concepute şi transmise au vizat familiarizarea utilizatorilor platformei cu prezentarea drepturilor incluse în proiect (sănătate, mediu sănătos, prevenirea şi combaterea violenţei, sănătate reproductivă şi sexuală etc.), precum şi cu drepturile asociate acestora, documentele de nivel regional şi internaţional în care apar dispoziţiile amintite, existenţa unor zile internaţionale dedicate fiecărui domeniu etc. 

 

Stagiu de practică pentru studenții Facultății de Drept – Universitatea București

În temeiul acordului de practică încheiat între Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) și Universitatea București, Facultatea de Drept, în perioada 1-15 iulie, s-a desfășurat online un stagiu de practică cu participarea studenților din anii I și II.  

Conținutul stagiului de practică a fost orientat, în principal, pe trei dimensiuni: (1) prezentarea mandatului instituțiilor naționale de drepturile omului (INDO) și identificarea corespondențelor dintre acesta și activitățile desfășurate de Institutul Român pentru Drepturile Omului; (2) expunerea instrumentelor și mecanismelor de protecție a drepturilor omului relevante de la nivel internațional și european aferente sistemelor ONU, Consiliului Europei și Uniunii Europene; (3) realizarea lucrărilor de cercetare circumscrise temei Analiza drepturilor omului în diacronie (evoluții teoretice și juridice).

Fiind deopotrivă un demers educativ și științific, stagiul de practică a urmărit prestarea, în favoarea studenților, a activităților cu vocație informativă și formativă în vederea obținerii unei abordări integrate a problematicii drepturilor omului. Astfel, stagiul de practică a reunit două aspecte complementare: pe de o parte, instruirea studenților în privința elementelor teoretice aferente promovării și protecției drepturilor omului iar pe de altă parte inițierea studenților în activitatea de cercetare științifică specifică domeniului drepturilor omului, cu atenție particulară asupra dezvoltării atributelor de colectare, analiză și sinteză a informațiilor.

IRDO a oferit suportul necesar studenților în redactarea lucrărilor de cercetare aferente stagiului de practică prin adaptarea la particularitățile grupului țintă a instrumentelor și măsurilor adecvate precum: consiliere, îndrumare, orientare, informare, asistență.

Stilul personal al lucrărilor de cercetare (acestea fiind realizate sub forma unor eseuri referitoare la un drept/o libertate alese în mod liber de autor) permite evidențierea aptitudinilor analitice și critice, bazate pe o abordare comprehensivă și sinoptică a subiectului ales. Adițional dezvoltării aspectelor teoretice inerente cercetării științifice, studenții au operaționalizat, în conținutul lucrărilor de cercetare, plasarea în contextul actual, generat de pandemia de COVID-19, a problemelor specifice drepturilor omului.

Sub îndrumarea IRDO, studenții au participat la dezbaterile referitoare la provocările legate de aplicarea drepturilor cuprinse în Convenția Europeană privind Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale în contextul social actual generat de pandemia de COVID-19.

Urmare a expunerii realizată de IRDO a drepturilor și libertăților cuprinse în Convenția Europeană, în cadrul dezbaterilor, o atenție specială a fost acordată accesului la justiție ca element component al dreptului la un proces echitabil și relativizarea acestuia în condițiile normative ale celor două Decrete prezidențiale prin care s-a instituit/s-a prelungit la nivel național starea de urgență (Decretul nr. 195/2020, Decretul nr. 240/2020).

Ambele acte normative reglementează continuarea activității de judecată doar în cauzele de urgență deosebită care vor fi identificate, în acord cu îndrumările oferite de Consiliul Superior al Magistraturii, de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție (pentru cauzele de competența acestuia) și de Colegiile de conducere ale Curților de Apel (pentru cauzele de competența lor și pentru cauzele de competența instanțelor care funcționează în circumscripția lor teritorială, putând fi, după împrejurări, actualizată).

O problematică inedită supusă atenției studenților constă în eventualul caracter discriminatoriu al continuității judecății doar pentru cauzele urgente; în mod concret au fost problematizate criteriile obiective în funcție de care sunt identificate cauzele urgente, fiind subliniat că, în situația în care criteriile de evaluare a urgenței nu sunt obiective, corecte și adecvate, există riscul discriminării între cauzele urgente și cauzele neurgente.

De asemenea, dezbaterile din cadrul stagiului de practică au avut ca obiect analiza modului în care aplicarea libertății de gândire, conștiință și religie precum și a libertății de întrunire și de asociere au fost relativizate în contextul pandemiei de COVID-19. Studenților le-a fost explicat că restricționarea dreptului la întrunire produce efecte directe asupra libertății religioase în dimensiunea forum externuma acesteia din urmă. Totodată, au fost puse în discuție adecvarea și proporționalitatea măsurilor de restricționare a acestor libertăți prin raportare la obiectivul protecției sănătății publice.

În contextul prezentării, de către Institut, a aspectelor teoretice referitoare la aplicarea articolului 14 și a Protocolului Adițional nr. 12 al Convenției Europene, studenții au înțeles că garanțiile egalității și nediscriminării au caracter trans-normativ în sensul în care se regăsesc, ca cerință intrinsecă, în exercițiul tuturor drepturilor și libertăților din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Totodată, este important de subliniat vocația formativă a stagiului de practică constând în sensibilizarea studenților cu privire la domeniul drepturilor omului, creșterea gradului de conștientizare a importanței drepturilor omului pentru societatea românească, încurajarea acțiunilor compatibile cu valorile toleranței, solidarității, egalității și nediscriminării. 

 

Relansarea economică și socială din perspectiva unei abordări bazate pe egalitate și drepturile omului

În data de 9 iulie a avut loc dezbaterea online cu tema „Relansarea economică și socială din perspectiva unei abordări bazate pe egalitate și drepturile omului – Rolul instituțiilor naționale pentru drepturile omului și al organismelor de promovare a egalității”, eveniment organizat în cadrul platformei privind drepturile economice și sociale formată din Consiliul Europei, Agenția Europeană pentru Drepturi Fundamentale (FRA), Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (ENNHRI), al cărei membru este și IRDO, și Rețeaua Europeană a Organismelor de Egalitate (EQUINET).

În cadrul întâlnirii s-a discutat despre consecințele pe care pandemia de COVID-19 le-a avut la nivelul statelor, dar și despre capacitatea acestora de a gestiona efectele negative ale crizei. Măsurile adoptate de state au avut un impact diferit asupra diverselor categorii de persoane, accentuând problemele cu care societatea se confrunta deja: inegalitatea, coeziunea, sărăcia, excluziunea, accesul la servicii comunitare sau inexistența acestora. Printre categoriile de persoane cele mai afectate se numără copiii (proveniți din familii dezavantajate), romii, vârstnicii, familiile monoparentale, persoanele cu dizabilități, migranții, dar și personalul sanitar.

Participanții au constatat că la nivel global și regional european nu există o atitudine pozitivă față de drepturile omului în abordarea/discursul statelor privind relansarea economică, deși aceste măsuri necesare relansării trebuie să se bazeze mai mult ca oricând pe realizarea drepturilor economice și sociale, având în vedere prevederile Cartei Sociale Europene și a principiilor care stau la baza Pilonului european al drepturilor sociale, și respectând angajamentele în materie de dezvoltare durabilă.

În acest sens, este necesar ca instituțiile pentru drepturile omului și de egalitate să devină parteneri reali ai factorilor decizionali (guvern, parlament), pentru ca măsurile adoptate la nivel național să respecte abordarea bazată pe drepturile omului. Așadar, aceste instituții trebuie să îndeplinească un rol activ în elaborarea măsurilor de relansare, prin furnizarea de asistență, informații și expertiză în conformitate cu mandatul lor.

 

Reuniunea grupului de lucru pentru conștientizarea, prevenirea, combaterea și gestionarea situațiilor de bullying

În data de 7 iulie, Institutul Român a participat la Reuniunea grupului de lucru pentru conștientizarea, prevenirea, combaterea și gestionarea situațiilor de bullying – eveniment online organizat de Secretariatul General al Guvernului - structură cu rol de coordonare interinstituțională în procesul de elaborare a politicii publice privind conștientizarea, prevenirea, combaterea și gestionarea situațiilor de bullying.

Evenimentul reprezintă cea de-a doua Reuniune a grupului de lucru, desfășurată în continuarea primei reuniuni care a avut loc în februarie 2020. Reiterăm că, în cadrul primei reuniuni a grupului de lucru au fost discutate diverse aspecte și măsuri care ar putea fi adoptate în procesul de prevenire și combatere a bullying-ului precum:  introducerea unor teme privind bullying-ul în curriculumul școlar, extinderea monitorizării audio-video a unităților de învățământ, supravegherea audio-video în spațiile publice din perimetrul instituțiilor de învățământ școlar și preșcolar, încurajarea copiilor de a raporta cazurile de violență și de a-și dezvolta abilitățile de a solicita sprijin în situații de risc, responsabilizarea copiilor, părinților și cadrelor didactice.

Din punct de vedere organizatoric, cea de-a doua Reuniune a grupului de lucru pentru conștientizarea, prevenirea, combaterea și gestionarea situațiilor de bullying, s-a desfășurat conform următoarei agende: prezentarea minutei primei reuniuni; prezentarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (1^1), art. 56^1 şi ale pct. 6^1 din Anexa la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, privind violenţa psihologică – bullying (de către reprezentantul MEC), dezbaterea problemelor identificate în cadrul primei reuniuni care au rămas neacoperite de cadrul legal actual, stabilirea datei următoarei întâlniri şi a invitaţilor.

În cadrul dezbaterilor a fost subliniată importanța dezvoltării de acțiuni și mecanisme în vederea prevenirii fenomenului de bullying. Participanții au achiesat la faptul că elemente importante ale prevenției sunt reprezentate de: (1) responsabilizarea principalilor actori implicați în procesul de elaborare a politicii publice cât și (2) consolidarea capacității de acțiune a persoanelor exercitând atribuții/funcții în mediul școlar precum cadrele didactice și consilierii școlari.

În vederea realizării unei politici eficiente de prevenire și combatere a bullying-ului, au fost propuse diverse direcții de intervenție precum: (1) abilitarea cadrelor didactice și a psihologilor/consilierilor școlari în vederea aplicării normelor metodologice adoptate în domeniul bullying-ului; (2) conceperea și organizarea de cursuri de formare destinate cadrelor didactice, în domeniul bullying-ului; (3) extinderea colaborării inter-instituționale în vederea formulării unei abordări cuprinzătoare a fenomenului de bullying; (4) înțelegerea bullying-ului ca problemă de sănătate națională și consolidarea parteneriatului cu Ministerul Sănătății în procesul de formulare a politicilor anti-bullying.

Institutul Român pentru Drepturile Omului  a susținut în cadrul evenimentului necesitatea unei abordări speciale în materia cyberbullying-ului. Având în vedere că, în contextul pandemiei de COVID-19, cadrul relațiilor școlare s-a reconfigurat iar interacțiunea elev-elev și elev-cadru didactic se desfășoară preponderent în mediul virtual, este necesară acordarea unei atenții sporite protejării copiilor de orice formă de violență manifestată prin aplicațiile/platformele electronice. De asemenea, Institutul a atras atenția asupra importanței formulării unei abordări complexe a fenomenului bullying-ului, în cadrul căreia să fie evidențiate atât mijloacele de prevenție, mijloace de intervenție în ipoteza manifestării efective a actelor de bullying cât și a mijloacelor de reabilitare a relațiilor sociale din cadrul comunității în perioada ulterioară comiterii actelor de bullying. 

Acțiunile viitoare propuse în cadrul Reuniunii constau în: organizarea întâlnirii cu reprezentanți ai societății civile cu expertiză și experiență în domeniul combaterii bullying-ului și cyberbullying-ului (la data de 14.07.2020); organizarea întâlnirii online a grupului de lucru în varianta extinsă (autorități și societate civilă) (la data de 27.07.2020).

De asemenea, luând în considerare multiplele forme de manifestare ale bullying-ului, s-a propus extinderea activităților grupului de lucru inclusiv la aspecte referitoare la mobbing.

 

Webinar – 10 ani de drepturi la apă și salubritate

În data de 1 iulie, IRDO a fost invitat de organizația non-guvernamentală Human Right 2 Water să participe la webinarul organizat pentru a marca 10 ani de la recunoașterea drepturilor la apă și la salubritate ca drepturi fundamentale distincte, de către Adunarea Generală a ONU. La webinar au luat cuvântul Raportorul Special privind drepturile la apă și salubritate, reprezentanți ai CONAGUA (Comisia Națională pentru Apă din Mexic), reprezentantul Institutului Național pentru Drepturile Omului din Kenya, precum și reprezentanți ai Băncii de dezvoltare inter-americane. 

Peste 50% din state au inclus drepturile la apă și salubritate în Constituțiile naționale. Cu toate acestea, majoritatea dintre ele încă depune forturi pentru a asigura acces complet la surse de apă curate și durabile și la salubritate, în special pentru grupurile marginalizate. 

În vederea asigurării accesului la servicii de apă și salubritate, trebuie avuți în vedere indicatorii pentru evaluarea progresului, fiind în același timp necesară promovarea celor mai bune practici și asigurarea participării comunităților.

Pandemia cauzată de virusul COVID-19 a demonstrat că drepturile la viață și la sănătate sunt strâns legate de drepturile la apă și salubritate, având în vedere că principala măsură pentru prevenirea transmiterii virusului este spălatul pe mâini. Așadar, realizarea dreptului la apă și salubritate trebuie să devină o prioritate, în special în cazul grupurilor marginalizate și a comunităților care se confruntă cu sărăcia.

 

Drepturile omului în „noua normalitate” - opiniile și experiențele oamenilor în societățile UE afectate de epidemia de COVID-19

În perioada 24-25 iunie, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la evenimentul online „Human rights in the new normal - people’s views and experiences in EU societies affected by the COVID-19 outbreak”, organizat de Agenția Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (FRA). Cu ocazia evenimentului, FRA a lansat raportul „What do rights mean for people in the EU” în conținutul căruia sunt prezentate experiențele și opiniile cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene referitoare la drepturile lor fundamentale.

Din punct de vedere structural, evenimentul a fost organizat în două paneluri publice cu teme distincte: Them and us: Addressing perceptions that human rights are for other people, but not for me; respectiv Fair technologies as a tool to safeguard public health?. Dezbaterile publice au fost desfășurate pe data de 24, respectiv 25 iunie, în intervalul orar 10:00 a.m.-11:30 a.m. CET;  în cadrul acestora au fost analizate provocările actuale adresate protecției și promovării drepturilor omului în contextul pandemiei COVID-19. Detalii suplimentare referitoare la aspectele care au constituit obiectul dezbaterilor publice sunt disponibile prin accesarea link-ului evenimentului: https://fra.mci-events.eu/.

De asemenea, Institutul a participat la secțiunea din cadrul evenimentului destinată analizei rezultatelor raportului lansat de FRA din perspectivă națională (country breakout session). Sesiunea despre România s-a desfășurat online, pe data de 25 iunie, în intervalul orar 2:15 p.m.-3:15 p.m., și s-a concretizat în discuții referitoare la sintetizarea, de către participanții români, a unor idei de eficientizare a utilizării, la nivel național, a rezultatelor și concluziilor studiului elaborat de FRA. Din intervenția IRDO în  cadrul discuțiilor, au fost reținute două aspecte: (1) importanța educației pentru drepturile omului în rândul categoriilor sociale vulnerabile și (2) nevoia creșterii gradului de transparență decizională în scopul realizării unei mai bune conștientizări a importanței drepturilor omului pentru societatea românească. De asemenea, evidențiem faptul că, ideile evocate mai sus au fost inserate în concluziile sesiunii de țară.

 

24 februarie-31 mai

În perioada 24 februarie-31 mai, în baza unui acord de colaborare, studenții de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative – SNSPA din București, au efectuat stagiul de practică la Institutul Român pentru Drepturile Omului. Au participat la acest prim proiect de colaborare dintre cele două instituții studenți înscriși la studiile de licență (Facultatea de Administrație Publică, anul I) și studenți de la Programul de master – Managementul serviciilor publice (secția engleză), anul II.

Activitatea de stagiu s-a desfășurat în cadrul departamentului de cercetare, atât la sediul IRDO (până la 13 martie), cât și în sistem online (14 martie-31 mai).

În cadrul activităților incluse în stagiul de practică Institutul a urmărit să asigure o mai bună informare și cunoaștere a problematicii complexe a drepturilor omului. Totodată, tinerii au avut oportunitatea de a cunoaște care sunt ariile de acțiune ale Institutului și care este rolul acestuia în cadrul unui sistem de instituții naționale de drepturile omului cu mandate diferite în domeniul drepturilor omului. Un rol important în promovarea și protecția drepturilor omului îl are educația, educația pentru drepturile omului prin intermediul căreia se stimulează înțelegerea, toleranța, necesitatea asumării de responsabilități în cadrul societății în care trăim.

Evaluarea studenților de la programul de licență a constat în realizarea unei teme generale de cercetare având 3 sub-teme (rolul și importanța activității IRDO în domeniul promovării drepturilor omului; analiza unei problematici din aria tematică a drepturilor omului; prezentarea unor spețe din jurisprudența CEDO).

Cât privește stagiul studenților de la programul de master, evaluarea activității s-a făcut pe baza unui proiect de cercetare (în limba engleză) având ca temă Dreptul la o bună administrare, art. 41 din CDFUE. Proiectele au fost realizate sub coordonarea cercetătorilor din Institut (stabilirea axelor de cercetare, indicarea materialelor relevante și a surselor de informare). Această tematică a fost aleasă și în contextul în care Institutul, în realizarea mandatului său, acționează pentru o mai bună cunoaștere a prevederilor Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

 

27-28 mai

În perioada 27-28 mai 2020 Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la Seminarul organizat în baza art. 10 al Rezoluției 42/15, adoptată în cadrul celei de-a 42-a sesiuni a Consiliului Drepturilor Omului, din septembrie 2019 (A/HRC/RES/42/15) având ca obiectiv identificarea măsurilor necesare pentru ca tehnologii bazate pe Inteligența Artificială (AI), inclusiv cele privind realizarea de profiluri, automatizare a deciziilor și învățare automatizată, să nu afecteze dreptul la viață privată.

Seminarul s-a desfășurat online iar discuțiile au fost sintetizate în 4 sesiuni cu următoarele tematici: Sesiunea I: Setarea contextului de analiză – care sunt provocările pentru confidențialitate care sunt specifice AI; Sesiunea II: Confidențialitate pentru a permite protecția altor drepturi afectate de AI; Sesiunea a III-a: Răspunsuri legislative; Sesiunea IV: Proiectare, diligență pentru drepturile omului și garanții în aplicațiile AI.

În prealabil Institutul a fost solicitat să transmită un document de analiză cu privire la următoarele aspecte: principalele provocări referitoare la impactul AI asupra dreptului la viață privată și asupra altor drepturi ale omului; identificarea tehnologiilor AI care pot aduce atingere dreptului la confidențialitate; evaluarea reglementărilor din domeniul AI care pot oferi un nivel adecvat de protecție a dreptului la viață privată; sublinierea limitelor legale existente în materie; stabilirea de garanții (procedurale, instituționale, tehnice) care privesc proiectarea, dezvoltarea, implementarea și evaluarea tehnologiei AI.

 

15 aprilie-6 mai

Cea de-a doua etapă a proiectului de practică desfăşurat în baza acordului dintre Institutul Român pentru Drepturile Omului şi Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti – Programul „Studii Europene” s-a încheiat. Proiectul a vizat estimarea nivelului de cunoaştere a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în rândul tinerilor, precum şi a disponibilităţii acestora de a fi  informaţi cu privire la acest instrument.

O analiză preliminară a răspunsurilor primite in cadrul cercetării cantitative realizate prin aplicarea de chestionare, relevă faptul că majoritatea persoanelor intervievate sunt conștiente de existența Cartei, însă în privinţa cunoaşterii dispoziţiilor acestui instrument regional de drepturile omului situaţia este nuanţată. Într-un procent majoritar, respondenţii afirmă că nu cunosc deloc sau au cunoştinţe vagi despre conţinutul Cartei, o proporţie redusă a grupului ţintă declarând că ar fi la curent cu prevederile acesteia. De asemenea, s-a remarcat că aproximativ o treime din grupul intervievat poate cita un drept pe care îl asociază cu dispoziţiile Cartei.

În privinţa modului în care sunt percepute prevederile documentului de către grupul țintă, este de subliniat faptul că marea majoritate (peste 90%) a tinerilor respondenți îşi afirmă convingerea că aplicarea şi respectarea drepturilor cuprinse în Cartă la nivelul ţărilor membre UE este obligatorie şi că aceste drepturi şi obligaţii îi privesc în mod direct, ca cetăţeni europeni. Cu această ocazie, tinerii și-au manifestat disponibilitatea de a aprofunda cunoștințele privitoare la Cartă: aproximativ 70% s-au declarat interesaţi şi foarte interesaţi de a accesa astfel de informații.

Pe lângă cunoaşterea nivelului de informare a tinerilor cu privire la CDFUE, un alt aspect urmărit de IRDO în cadrul studiului a fost diseminarea suportului informaţional menit să îmbunătăţească gradul iniţial de cunoaştere şi, în mod special, înţelegerea modalităţii optime de transmitere a acestor informaţii. În acest sens, conform analizei răspunsurilor centralizate, reiese că marea majoritate a respondenţilor sunt interesați să primească un conţinut informaţional referitor la Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, structurat, sintetizat și în format scris (peste 80%), iar cei care preferă să acceseze date despre CDFUE într-un mod interactiv (aplicaţii telefonice, instrumente online etc.) reprezintă un procent de aproximativ 80%. De asemenea, 70% dintre respondenţii au declarat că ambele modalități de informare sunt accesibile.

Ca urmare a interpretării rezultatelor studiului, etapele finale ale proiectului de practică –  care se derulează până la data de 30 mai – vor fi dedicate unei campanii de informare a tinerilor respondenţi, atât în formatul agreat de aceștia cât și prin intermediul unei sesiuni de formare care cuprinde și aplicaţii pedagogice.

 

2-10 aprilie

În baza acordului dintre Institutul Român pentru Drepturile Omului şi Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti – Programul de Studii Europene din cadrul Departamentului de Studii Culturale privind efectuarea stagiului de pregătire practică, dar și pe fondul situației generate de criza Covid-19, proiectul de practică a fost conceput în aşa fel încât toate activităţile prevăzute să se poată realiza prin intermediul mijloacelor new media (Zoom, Google Classroom). Acesta prevede mai multe etape de lucru și îmbină strategii de cercetare, informare şi formare.

Prima etapă a stagiului de practică a constat în verificarea gradului de cunoaştere a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în rândul studenţilor și s-a concretizat prin aplicarea de chestionare online.

Studenții participanţi au completat chestionarele, prin intermediul cărora s-a evaluat nivelul de cunoaştere a dispoziţiilor Cartei și capacitatea de analiză a drepturilor prevăzute în aceasta, precum și destinatarii dispozițiilor Cartei sau modul de aplicare al acesteia.

A doua etapă a stagiului de practică presupune desfășurarea unei campanii de informare destinată respondenților interesați de aprofundarea cunoștințelor legate de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, prin utilizarea de mijloace media, precum și prin realizarea unor aplicații practice care au la bază strategii didactice.

Mijloacele de comunicare la distanţă au permis unui număr cât mai mare de studenţi care activează în cadrul facultăţilor de stat sau particulare, din Bucureşti şi din ţară (Oradea, Cluj, Iaşi, Timişoara, Galaţi, Braşov, Ploieşti etc.) să participe la efectuarea stagiului de practică. Specializările studenților participanți acoperă mai multe domenii: Jurnalism, Litere, Ştiinţe Politice, Medicină, Matematică, Sociologie, Psihologie, Ştiinţe Economice, Agronomie, Inginerie, Construcţii, Academii de Poliţie, Academii Militare etc.).

Cercetarea realizată în rândul studenților respondenți are ca scop estimarea necesităţii de formare în domeniul prevederilor Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, precum şi a disponibilităţii acestora de a fi informați cu privire la acest subiect. Totodată, s-a urmărit înţelegerea modului în care materialele informative pot fi concepute astfel încât să servească studenților pe o scară mai largă, în funcție de tipologii, specializări etc.

 

Olimpiada de Altruism, ediţia 2020

Olimpiada de Altruism, concurs pentru promovarea atitudinilor proactive şi prosociale în rândul tinerilor, organizat în parteneriat de Universitatea de Vest, Facultatea de Psihologie şi Sociologie – Departamentul de Asistenţă Socială şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, lansează ediţia din 2020.

Scopul Concursului este acela de a promova şi răsplăti atitudinile şi comportamentele care pot contribui la consolidarea unei societăţi incluzive şi de a încuraja munca de voluntariat în rândul tinerilor.

Olimpiada se adresează elevilor de liceu înmatriculaţi în clasa a XII-a la orice instituţie şcolară din ţară acreditată de Ministerul Educaţiei şi constă în trimiterea unor materiale online (imagini, video, eseuri) care sintetizează activităţile de voluntariat ale acestora.

În acest an, au fost operate două modificări importante ale Regulamentului, pentru a ne conforma regulilor de protecţie a sănătăţii publice şi a permite o diseminare cât mai largă a Concursului în contextul social actual:

  • Toate etapele se vor desfăşura online (nu va mai exista o ceremonie de premiere)
  • Timpul de depunere a candidaturilor a fost prelungit cu o lună.

Astfel, etapele de Concurs vor fi următoarele:

  • Lansarea Concursului: 20 martie 2020
  • Primirea candidaturilor: 20 martie - 20 mai 2020
  • Anunţarea câştigătorilor.

Vă rugăm să parcurgeţi Regulamentul ataşat.

 

8 martie

În contextul provocărilor actuale privind drepturile femeilor la nivelul societății românești și cu prilejul Zilei Internaționale a Femeii, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în colaborare cu societatea civilă, a organizat o dezbatere cu tema „Emanciparea femeilor”. Astfel, reprezentanții IRDO, alături de Liliana Pagu, președinta Asociației Femeilor din România - Împreună și de reprezentanți ai Asociației Femeilor Creștine, au analizat obstacolele existente în domeniul promovării și protecției drepturilor femeilor, propunând strategii care să îmbunătățească rezultatele în această direcție. Cu această ocazie, au fost în centrul discuțiilor aspecte precum dificultățile cu care se confruntă categoriile de femei vulnerabile (femei refugiate, femei cu dizabilităţi, femei aparţinând unor minorităţi etnice ș.a), respectarea drepturilor acestora, accesul femeilor la justiţie și la servicii de sănătate precum și modalități de combatere a violenței împotriva femeilor și fetelor.

În cadrul evenimentului, a fost prezentată și publicația IRDO „Drepturile Femeilor – o viață fără violență este dreptul fiecărei femei”, dedicată împlinirii a 25 de ani de la adoptarea Declarației de la Beijing și a Platformei de Acțiune. În cadrul acestor documente de referință au fost identificate cele 12 domenii-cheie care reclamă intervenții concrete pentru asigurarea ega