Evenimente

Una dintre atribuţiile Institutului Român pentru Drepturile Omului este „informarea organismelor publice, a organizaţiilor neguvernamentale şi a cetăţenilor, în special prin aducerea la cunoştinţa acestora a documentelor, practicilor şi uzanţelor internaţionale în domeniul drepturilor omului...”.

O modalitate importantă prin care IRDO se achită de această îndatorire este organizarea unor evenimente sub formă de conferinţe, seminarii, simpozioane, colocvii, mese rotunde la care sunt invitaţi să participe în calitate de moderatori şi lectori specialişti recunoscuţi în domeniul drepturilor omului, atât din cadrul institutului cât şi din afara acestuia, din ţară şi din străinătate, pentru a prezenta şi dezbate împreună cu participanţii la eveniment diferite teme din problematica drepturilor omului.

Printre participanţii la aceste manifestări se numără reprezentanţi ai acelor categorii socio-profesionale care prin natura funcţiei şi/sau profesiei lor intră în contact cu diferiţi membri ai societăţii civile, iar în relaţiile ce se stabilesc cu aceştia trebuie să primeze principiile şi standardele drepturilor omului. Dintre aceştia fac parte: reprezentanţi ai profesiei juridice – judecători, avocaţi, procurori; reprezentanţi ai poliţiei, jandarmeriei, ai personalului din penitenciare; reprezentanţi ai corpului didactic – educatori în învăţământul preşcolar, învăţători, profesori, profesori universitari; reprezentanţi ai presei scrise şi audio-vizuale; medici, biologi, chimişti, fizicieni etc. Nu în ultimul rând ca importanţă, în rândul participanţilor se află, aproape fără excepţie, elevi şi studenţi precum şi reprezentanţi ai unor ONG uri a căror activitate şi sferă de interese au tangenţă cu drepturile omului.

 

Evenimente nerepetabile consacrate unor teme sau momente din domeniul drepturilor omului

 

Anul 2021

Webinar al Asociaţiei Franceze a Comisiilor Naţionale de Drepturile Omului (AFCNDH) şi al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (IOF) pe tema lansării platformei de cursuri de drepturile omului

O nouă întâlnire online a reprezentanţilor INDO din ţările francofone a avut loc pe 12 aprilie, prilejuită de lansarea, pentru anul în curs, a unor noi sesiuni de cursuri de educaţie pentru drepturile omului pe platforma de resurse deschise CLOM.

Administrată şi actualizată în parteneriat de Universitatea Poitiers şi Organizaţia Internaţională a Francofoniei, platforma are ca public ţintă cadrele didactice de limbă franceză şi oferă instrumente educaţionale pentru susţinerea de ore şi de activităţi pe tema drepturilor în cadrul şcolilor.

În prima partea a evenimentului online, Catherine Perot, Universitatea Poitiers, a prezentat platforma, tematicile şi tipologia exerciţiilor şi aplicaţiilor propuse. De asemenea, a exemplificat modalităţi de utilizare a instrumentelor online disponibile şi a subliniat că accesul şi parcurgerea temelor sunt posibile, în acest an, până în luna iulie.

Este deja al patrulea an în care CLOM poate fi accesată, fiecare nouă deschidere de sesiune a cursurilor aducând abordări diferite, schimbări de imagine şi design sau conţinut actualizat. Astfel, pentru acest an, noutatea constă în faptul că participanţii vor putea accesa şi două webinarii susţinute de două personalităţi feminine ale activismului în domeniul drepturilor omului, propunând subiecte de mare interes: libertatea de exprimare şi discursul de ură în mediul online, respectiv educaţia fetelor şi femeilor.

În partea a doua a sesiunii, preşedintele Comisiei Naţionale de Drepturile Omului din Mauritania, Ahmed Salem Bouhoubeyni, a prezentat exemple de activităţi de educaţie pentru drepturile omului, sintetizate în tipuri de modele funcţionale.

La final, reprezentanţii INDO au avut posibilitatea de a exemplifica bune practici, posibilităţi de valorificare a resurselor educaţionale în sfera educaţiei pentru drepturile omului şi potenţialele obstacole şi provocări în domeniu.

Reprezentantul IRDO a prezentat succint tematicile abordate în cadrul cursurilor din acest an, grupurile de participanţi şi încheierea de parteneriate instituţionale formale sau informale ca modalitate de a organiza şi livra eficient cursuri „pe măsură”, ţintite pe necesităţile de formare ale diverselor categorii de public.

 

Webinar – „Discursul instigator la ură (hate speech) şi discriminarea pe Internet”

În continuarea tematicii abordate în cadrul webinarului anterior, „Platformele new media – Libertatea de exprimare şi limitele acesteia pe Internet”, în data de 2 aprilie, Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat şi susţinut o dezbatere complementară, intitulată „Platformele new media – Combaterea hate speech-ului şi a discriminărilor pe Internet”.

Relaţionările dintre creatorii de conţinut şi platformele digitale şi, respectiv, între utilizatori prin intermediul platformelor, ridică probleme importante care ţin de sfera drepturilor omului, inclusiv aceea a generării şi perpetuării de conţinut violent prin text şi imagine. Acest conţinut adesea incită la ură și promovează sau justifică ura în raport cu indivizi sau grupuri, pe criterii precum etnia, originea, statutul social şi material, cultura de provenienţă, naţionalitate, religie, sex, dizabilitate, vârstă, etc. Astfel, grupurile vulnerabile devin ţinte ale discursului instigator la ură şi subiect al discriminării, ceea ce le afectează în mod suplimentar statutul, prin marginalizare şi izolare, precum și exercitarea unor drepturi (dreptul la libertate şi siguranţă, nediscriminare, libertate de exprimare).

Analiza detaliată a drepturilor afectate din perspectiva discursului instigator la ură, precum şi măsurile întreprinse la nivelul Uniunii Europene pentru a reduce amploarea acestui fenomen îngrijorător, au reprezentat elementele centrale ale dezbaterilor, la care au participat cadre didactice din toată ţara (Bucureşti, Bacău, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Ilfov şi Olt). Printre măsurile aduse în discuţie s-a numărat și propunerea Codului de Conduită privind combaterea discursului ilegal de incitare la ură din mediul online, care reprezintă un acord voluntar la care au aderat mari companii din industria media precum Facebook, Instagram, Microsoft, Twitter, Youtube etc. şi care vizează adoptarea de politici şi instrumente eficiente pentru stoparea propagării „hate speech-ului”: proceduri clare de examinare a notificărilor privind discursurile ilegale din mediul online; analizarea raportărilor provenite de la utilizatori; revizuirea notificărilor în mai puțin de 24 de ore şi eliminarea discursurilor online de incitare la ură etc.

De asemenea, a fost prezentată cea de-A cincea evaluare a Codului de Conduită, cu referire la măsurile pe care aceste companii s-au angajat să le adopte în vederea prevenirii şi combaterii discursului instigator la ură. 

 

Primul stagiu de practică pentru studenţii Facultății de Litere, Departamentul de Studii Culturale (5-26 martie)

Institutul Român pentru Drepturile Omului, în colaborare cu Facultatea de Litere din cadrul Universității București, specializarea Studii Europene – Departamentul de Studii Culturale, a inițiat la începutul lunii martie un nou program de stagii de practică, care se va derula până la finalul lunii mai.

Calendarul, elaborat în colaborare cu instituţia parteneră, a presupus o desfăşurare online (în sistem sincron şi asincron) şi a inclus sesiuni de curs, transmiterea de suport informaţional teoretic şi alocarea de sarcini de lucru, corespunzătoare fiecărei dezbateri din întâlnirile sincron.

În cadrul dezbaterilor au fost analizate subiecte teoretice vizând familiarizarea cu domeniul protecţiei drepturilor omului, propunerile de subiecte venite din partea instituţiei gazdă fiind completate cu teme sugerate de tinerii participanţi.

Temele transmise au avut un caracter practic (analiza unor studii de caz, formularea de opinii, crearea unor documente de sinteză), de aplicare concretă şi de integrare a noţiunilor teoretice parcurse în cadrul sesiunilor şi completate de documentele suport.

Activităţile din cadrul stagiului au fost elaborate pentru a răspunde competenţelor generale şi specifice stabilite, printre care amintim: îmbogățirea repertoriului conceptual cu noțiuni din domeniul drepturilor omului; dezvoltarea capacităţii de a se raporta critic, din perspectiva drepturilor, la document şi/sau o situaţie; orientarea atitudinilor şi comportamentelor în raport cu principiile, valorile şi noţiunile de drepturile omului dobândite.

Studenţii primei grupe participante la stagiu s-au implicat cu seriozitate în rezolvarea sarcinilor, iar tema propusă pentru evaluarea finală – realizarea unui document de sinteză a cunoştinţelor acumulate (utilizând text şi imagine) – a demonstrat capacitatea acestora de a transpune concis şi original noţiunile de drepturile omului care au reprezentat pentru participanți cele mai importante şi mai utile informaţii aflate pe parcursul derulării stagiului.

Astfel, dintre cele trei grupe de studenţi ai Anului II programate să deruleze activităţile de practică la IRDO, prima a finalizat cu succes stagiul.

 

Monitorizare și respectarea drepturilor omului la frontiere: provocări și bune practici

În data de 24 martie, IRDO a participat, în calitate de membru al Rețelei Europene a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (ENNHRI) și la invitația acesteia la Webinarul „From Monitoring to Human Rights Accountability at Borders: challenges and good practices”.

Evenimentul a avut la bază nota de concept cuprinzând Opinia ENNHRI cu privire la mecanismele independente de monitorizare a drepturilor omului la frontiere prin raportare la  Pactul UE privind migrația și azilul.

Dezbaterile din cadrul webinarului au fost concentrate în jurul celor 10 recomandări formulate de ENNHRI și cuprinse în conținutul Opiniei acestea fiind referitoare la: (1) independența mecanismelor naționale de monitorizare; (2) extinderea scopului mecanismelor de monitorizare a drepturilor omului la frontiere; (3) consolidarea atribuțiilor aferente mecanismelor de monitorizare; (4) respectarea mandatului instituțiilor naționale de drepturile omului în activitatea de stabilire și implementare a mecanismului de monitorizare; (5) sprijinirea mecanismelor naționale de monitorizare prin fonduri și resurse suficiente și adecvate pentru punerea în aplicare a activităților acestora; (6) asigurarea accesibilității și transparenței activității mecanismelor naționale de monitorizare; (7) garantarea unei sfere de acțiune care să permită mecanismelor de monitorizare funcționarea eficientă și independentă; (8) reafirmarea scopului monitorizării constând într-o mai bună protecție și responsabilitate în materia drepturilor omului; (9) luarea în considerare a mecanismelor alături de alte politici ale Uniunii Europene; (10) asigurarea cooperării între organismele de monitorizare, inclusiv între mecanismele din state non-membre ale Uniunii Europene.

De asemenea, agenda discuțiilor a avut ca obiectiv dezbaterea experiențelor instituțiilor naționale pentru drepturile omului (INDO) și a partenerilor acestora (cu accentuarea bunelor practici și a provocărilor) în activitatea de monitorizare a respectării garanțiilor în domeniul drepturilor omului la frontierele naționale. Elementele centrale avute în vedere în expunerea bunelor practici și a provocărilor se referă la: activitățile propriu-zise de monitorizare, colectare de informații, raportare, exercitarea responsabilă a monitorizării, cooperarea și coordonarea actorilor relevanți cu atribuții în domeniu.

În cursul discuțiilor, s-a remarcat, în mod particular, intervenția reprezentanților Consiliului European pentru Refugiați și Exilați (ECRE), care au prezentat documentul „Declarație comună: transformarea retoricii în realitate: noul mecanism de monitorizare la frontierele europene ar trebui să asigure drepturile fundamentale și responsabilitatea, care se organizează pe patru direcții centrale de acțiune: (1) extinderea domeniului de aplicare al monitorizării; (2) independența mecanismelor de monitorizare; (3) responsabilizarea statelor membre în sprijinirea mecanismelor naționale de monitorizare în scopul garantării accesului la justiție și a transparenței; (4) evaluarea costurilor politice sau financiare în cazul în care guvernele statelor membre nu reușesc să coopereze cu mecanismul, nu instituie mecanismul sau ignoră concluziile acestuia.

Reprezentanții IRDO au intervenit în dezbateri, subliniind specificul mandatului Institutului în domeniul promovării drepturilor migranților și al refugiaților (acesta fiind evidențiat prin activități de cercetare, formare, informare, educație dar și susținere a drepturilor persoanelor refugiate și/sau migrante). În acest sens, IRDO a coordonat evenimente de advocacy în colegiile naționale, în cooperare cu reprezentanții UNHCR în România, ai Inspectoratului General pentru Imigrări și ai Consiliului Național Român pentru Refugiați.

În domeniul cercetării, la finele anului 2020, Institutul a publicat o lucrare axată pe jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind drepturile grupurilor vulnerabile, cu accent pe drepturile migranților și solicitanților de azil.

Partea analizei jurisprudențiale a fost prezentată atât prin referire la situația existentă în statele membre ale Consiliului Europei, cât și prin luarea în considerare a jurisprudenței Curții împotriva statului român cu privire la modul în care sunt respectate drepturile migranților.

Dezbaterea s-a finalizat prin stabilirea direcțiilor viitoare de acțiune în privința dezvoltării cooperării ENNHRI-INDO în domeniul migrației și azilului.

 

Dezbatere - Un spațiu mai sigur pentru exercitarea drepturilor femeilor în Uniunea Europeană

În contextul celebrării la nivel internațional, pe parcursul lunii martie, a evenimentelor dedicate valorilor umaniste ale egalității, nediscriminării, solidarității, (1 martie – Ziua Toleranței 0 pentru Fenomenul Discriminării; 8 martie – Ziua Internațională a Drepturilor Femeilor; 21 martie – Ziua Internațională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale; 24 martie – Ziua Internațională a Dreptului la Adevăr privind Încălcările Sistematice ale Drepturilor Omului și a Demnității Victimelor; (25 martie – Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Sclaviei și a Comerțului Transatlantic de Sclavi), IRDO a organizat, în data de 17 martie, dezbaterea online cu titlul „Un spațiu mai sigur pentru exercitarea drepturilor femeilor în Uniunea Europeană.

Discuțiile concretizate în cadrul evenimentului au avut ca obiect principalele problematici aferente exercitării drepturilor femeilor (violență, reprezentativitate și participare, acces la justiție, acces la servicii, constructul imagistic de gen în spațiul public, online și în mass-media, discriminarea intersecțională ș.a.) asigurând, pe această cale, continuitatea activităților Grupului de lucru IRDO având ca obiect promovarea drepturilor femeilor. Particularitatea dezbaterii rezidă în evaluarea problematicilor menționate anterior în contextul specific creat de manifestarea pandemiei COVID-19.

Suportul teoretic al dezbaterii a fost constituit, în principal, de standardele și garanțiile cuprinse în Raportul FRA „Aspecte privitoare la infracțiuni, siguranța și drepturile victimelorÎn subsidiar, discuțiile au punctat și alte direcții de acțiune în materia egalității de gen inițiate la nivel european și conținute în instrumente juridice/programatice reprezentative precum „Rezoluția Parlamentului European din 21 ianuarie 2021 referitoare la Strategia UE privind egalitatea de gen.

Având ca moderatori reprezentanții IRDO, evenimentul a asigurat un forum relevant de discuții asupra subiectului egalității de gen și a prilejuit identificarea unor noi căi de acțiune pentru promovarea și protecția drepturilor femeilor. Au participat  experți în domeniu, ONG-uri și reprezentanți ai unor instituții naționale: doamna Veronica Lupu – avocat pentru drepturile femeilor și vicepreședinte a Platformei pentru Drepturile Femeilor din Republica Moldova; domnul prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu – membru supleant din partea României în cadrul Consiliului de Administrație al Agenției Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA), Director al Consiliului pentru studiile universitare de doctorat din cadrul Universității Titu Maiorescu; doamna Oana Motea – reprezentant UNICEF;  doamna Aurora Martin – consilier superior ANES; doamna Andreea Rusu – Director Executiv Centrul de Dezvoltare Curriculara și Studii de Gen Centrul FILIA; doamna Liliana Pagu – Asociația Femeilor din România-Împreună; doamna Georgiana Epure – Președinte Asociația ALEG; doamna Carmen Gheorghe – Președinte Asociația E-Romnja; doamna Cristina Horia – Președinte Fundația Sensiblu; doamna comisar Simona Mariana Osman – reprezentanta Poliției Române.

Domnul Director IRDO a evidențiat valoarea solidarității în realizarea unui spațiu de egalitate de șanse și tratament pentru femei la nivel național, deziderat fezabil prin responsabilizarea principalilor actori cu atribuții în domeniu.

Luând în considerare auspiciile sub care a fost proiectat evenimentul, IRDO a lansat, cu acest prilej și Campania de combatere a discriminării rasiale (16-21 martie 2021) desfășurată în parteneriat cu școli gimnaziale și licee din București și din țară.

 

Webinar „Platformele new media – libertatea de exprimare şi limitele sale pe Internet”

La invitaţia cadrelor didactice participante la sesiunile de curs anterioare organizate de Institutul Român pentru Drepturile Omului, pe tema „Drepturile copilului în lumea virtuală”, IRDO a conceput şi susţinut în data de 19 martie un webinar tematic având, de asemenea, un subiect de actualitate şi nu foarte dezbătut în spaţiul public. Webinarul a avut ca scop facilitarea accesului participanţilor la informaţii privind perspectiva drepturilor omului asupra interacţiunilor care se petrec în mediul online prin intermediul platformelor digitale. În structurarea tematicilor, s-a pornit de la documentele elaborate la nivel internaţional şi regional având ca obiect mediul de business şi, mai precis, domeniul noilor tehnologii. Documentele menţionate, printre care amintim observaţiile Raportorului Special al ONU privind promovarea şi protejarea dreptului la opinie şi la exprimare (2018) şi Raportul Comitetului de experţi ai Consiliului Europei. Studiu asupra dimensiunii drepturilor omului în cadrul tehnicilor de procesare automată de date (2016) vizează trasarea unor linii de ghidaj pentru asigurarea exercitării de către utilizatori a drepturilor şi libertăţilor persoanei umane şi semnalarea unor riscuri relative la concretizarea libertăţii de exprimare şi a dreptului la informare în universul digital.

Prezentarea a abordat de o manieră generală conţinutul dreptului la exprimare, a amintit limitele stabilite în actele internaţionale cu privire la exercitarea acestui drept relativ şi condiţiile de legalitate, proporţionalitate şi necesitate care stau la baza eventualelor restricţionări. Apoi, s-a dezbătut specificitatea libertăţii de exprimare în new media: conştientizarea drepturilor şi responsabilităţilor creatorilor de conţinut, ale platformelor şi, respectiv, ale statelor; riscurile generate de utilizarea sistematică a filtrelor automate de conţinut, semnalate de experţi în drepturile omului; recomandările privind relaţionarea cu libertatea de exprimare făcute de organizaţiile internaţionale statelor şi administratorilor de platforme digitale (transparenţă, acces la căi de recurs/mecanisme de plângeri, control uman extins asupra proceselor automate de selectare şi de filtrare de conţinut).

La întâlnirea online au participat cadre didactice de nivel preşcolar, primar, gimnazial şi liceal (filiere teoretice şi tehnologice), reprezentanţi ai Caselor Corpului Didactic etc. din Argeş, Bucureşti, Bacău, Dâmboviţa, Dolj, Ilfov, Mureş, Olt, Prahova etc.

 

Al doilea webinar pe tema „Redactării rapoartelor alternative de către instituţiile naţionale pentru drepturile omului”

În data de 10 martie, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la webinarul pe tema „Redactarea rapoartelor alternative de către INDO”, organizat în continuarea dezbaterilor care au avut loc pe 25 noiembrie, de Asociaţia Francofonă a Comisiilor Naţionale de Drepturile Omului (AFCNDH) şi Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF). Astfel, cu ocazia noii sesiuni de discuţii și la sugestia instituţiilor naţionale pentru drepturile omului, au fost vizate aspecte precum prezentarea detaliată a organelor tratatelor, a mecanismelor de verificare şi a procedurilor tradiţionale şi simplificate de raportare.

Invitatul primei părţi a lucrărilor a fost Michel Tabbal, responsabil de misiune pentru problematicile europene, internaţionale şi de drept umanitar din cadrul Comisiei Naţionale Consultative de Drepturile Omului (CNCDH), Franţa. Acesta a pus la dispoziţia celor 35 de participanţi (reprezentanţi ai INDO internaţionale) informaţii structurate în trei sub-tematici: o scurtă trecere în revistă a organismelor şi comitetelor Organizaţiei Naţiunilor Unite; procedura de examinare a statelor în cadrul tratatelor la care au aderat sau pe care le-au ratificat; rolul INDO în cadrul procedurilor de monitorizare.

A doua parte a webinarului, cu un caracter aplicat, a fost dedicată întrebărilor venite din partea participanţilor privind etapizarea examinărilor, rolul activ al INDO în cadrul procedurilor de verificare şi control a aplicării tratatelor, relaţionarea dintre guverne şi INDO, detalierea procedurilor simplificate, colaborarea dintre instituțiile naționale pentru drepturile omului pentru a valorifica optimal expertiza comună şi a împărtăşi bune practici etc. 

 

Dezbatere publică - Evaluarea şi monitorizarea diferenţelor de gen în România

Dezbaterea publică privind „Evaluarea şi monitorizarea diferenţelor de gen în România”, organizată în data de 9 martie de grupul de iniţiativă în politici publice Vertik, a oferit prilejul de întâlnire şi de discuţii, într-un format eficient şi pragmatic, reprezentanţilor unor instituţii de la nivel european (Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiţii), autorităţilor publice naţionale, vocilor importante din domeniul antreprenoriatului feminin. Scopul evenimentului a fost conştientizarea necesităţii de a aborda cu prioritate colectarea unor indicatori agregaţi, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra problematicii diferenţelor de gen în România, cu privire la accesul femeilor la structuri de putere şi decizie, precum şi la prezenţa acestora în mediul de business. Structura evenimentului, la care Institutul Român pentru Drepturile Omului a fost invitat să ia parte şi să contribuie prin participarea la demersul de strângere a datelor, a fost concepută pe trei tematici (paneluri), care au valorificat eficace know-how-ul şi experienţa intervenientelor: „Politici publice europene și naționale în egalitatea de gen și antreprenoriat, indicatori și evaluare”, „Cariere de succes și modele de reușită, accesul femeilor la participarea economică și oportunități”, „Definirea, măsurarea și urmărirea unor indicatori de egalitate de gen în România”.

După cuvântul de deschidere, aparţinând Danielei Şerban, preşedinte şi co-fondator Vertika, care a prezentat obiectivul proiectului de a ajunge, prin colectarea, prelucrarea şi interpretarea de date la strucurarea unei imagini generale care să conducă la o decizie politică în domeniu, preşedinta Senatului, Anca Dragu, a evidenţiat sprijinul său pentru această iniţiativă şi a subliniat că implementarea de politici publice trebuie să se sprijine pe datele obţinute şi mediatizate, pentru a deveni un subiect pe agenda publică şi a schimba mentalităţi la nivel de societate.

Prima parte a dezbaterii a beneficiat şi de intervenţiile unor reprezentate de top ale leadership-ului feminin –  Agnieszka Wojdyr, Directoratul General Întreprinderi și Antreprenoriat (DG GROW), Comisia Europeană; Lara Tassan Zanin, Director România, Banca Europeană de Investiții; Marta Życińska, Vicepreședinte Marketing și Comunicare, CEE Mastercard – care şi-au concentrat prezentările asupra datelor statistice, obstacolelor cu care se confruntă femeile în România, obiectivelor care ar trebui vizate de politici publice integrate etc. Printre acestea din urmă, amintim dezvoltarea de posibilităţi pentru contracte de muncă flexibile, oferte variate pentru formarea continuă, gestionarea abandonului şcolar, măsuri care să poată echilibra viaţa de familie şi cea profesională, educaţia societăţii la nivelul percepţiei asupra femeilor antreprenor.

Panelul următor a adus în prim plan modele de succes ale mediului de business feminin, printre invitatele care şi-au împărtăşit experienţa de leadership în domenii foarte variate numărându-se: Ana Maria Mihăescu, Membru Consiliu de Administrație MedLife și Raiffeisen Bank; Paloma Castro Martinez, Fondator inițiativa europeană WeInvest, fost director global Louis Vuitton Moet Henessy, Lime, TedX Speaker; Maria Axente, Director Inteligență Artificială Pricewaterhouse Coopers Marea Britanie; Carmen Gavrilescu, Antreprenor Food Consulting Development, Președinta Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu; Andreea Răducan, Președinte Fundația Olimpică Română.

În fine, ultima secţiune a dezbaterii a avut un caracter interactiv, în care prezentarea sistematizării răspunsurilor la chestionarul aplicat în cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice a alternat cu intervenţii, completări, sugestii din partea auditoriului.

 

Perspectiva de gen în contextul pandemiei de COVID-19

În data de 8 martie, la invitația lansată de Biroul de Legătură al Parlamentului European în România, IRDO a participat la dezbaterea online organizată cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii.

Contextul general care a determinat organizarea evenimentului este reprezentat de criza sanitară actuală și de repercusiunile produse de aceasta în materia problematicilor conexe genului dat fiind faptul că pandemia COVID-19 a afectat în mod dispropoționat femeile, evidențiind  inegalitățile și deficiențele existente cu privire la egalitatea de gen și drepturile femeilor.

Conștientizând că abordarea acestor aspecte implică luarea în considerare a dimensiunii de gen și având prezente dispozițiile Rezoluției Parlamentului European din 21 ianuarie 2021 referitoare la Strategia UE privind egalitatea de gen, organizatorii evenimentului au propus ca temă centrală a dezbaterii identificarea măsurilor necesare pentru integrarea dimensiunii de gen în politicile europene și naționale și consolidarea egalității de gen, precum și a măsurilor adecvate pentru menținerea și protejarea drepturilor femeilor pe toată durata pandemiei și în perioada ulterioară pandemiei.

Evenimentul a constituit un forum de discuții și analiză a principalelor aspecte adiacente protecției și promovării drepturilor femeilor, reunindmembri ai Parlamentului European, reprezentanți ai organizațiilor și asociațiilor ce activează în materie, reprezentanți ai autorităților locale și centrale, ai mediului de afaceri, precum și reprezentanți ai mediului academic și presă. 

IRDO a subliniat că este prima instituție națională de drepturile omului creată în România care, încă de la instituirea sa, și pe întreaga durată a evoluției sale, a avut ca preocupare constantă promovarea drepturilor femeilor și egalitatea de șanse și de tratament.

Corelând cele două elemente centrale ale dezbaterii (criza sanitară actuală și provocările existente în domeniul egalității de gen), IRDO a reiterat ideea conform căreia impactul pandemiei COVID-19 asupra grupului vulnerabil al femeilor presupune o analiză integrată a problemei de gen, prin luarea în considerare a tuturor domeniilor în care acesta se manifestă (muncă, sănătate, economie, mediul antreprenorial, digitalizare, accesul la justiție, reprezentativitatea în funcțiile decizionale etc.)  dar și a tuturor criteriilor discriminatorii care, prin îmbinarea lor în dinamică, cristalizează discriminarea intersecțională (asociate criteriului gen, sunt decelabile și alte criterii discriminatorii care contribuie la menținerea femeii într-o stare de subordonare la nivelul societății: vârsta, etnia, rasa, dizabilități etc.).

De asemenea, Institutul a evidențiat că a întreprins acțiuni circumscrise mandatului său legal (de cercetare-documentare, formare, informare, educație pentru drepturile omului) integrând dimensiunea de gen și luând în considerare particularitățile/vulnerabilitățile specifice femeilor care pot constitui provocări/limitări în exercitarea deplină, de către femei a drepturilor civile și politice, economice, sociale și culturale. În acest sens, IRDO își exercită mandatul legal în domeniul drepturilor femeii urmărind ca arii de interes: promovarea egalităţii de gen, accesul femeilor la justiţie, la servicii de sănătate, reprezentativitatea femeilor la nivel decizional, combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, echilibrarea responsabilităților femeilor din sfera publică și din sfera privată, protecţia drepturilor categoriilor vulnerabile (femei migrante, femei cu dizabilităţi, femei aparţinând minorităţilor etnice, femei care trăiesc în mediul rural, femei vârstnice), traficul de persoane şi exploatarea sexuală, precum şi accesul la informare în mediul rural.

Prin participarea la dezbaterea organizată de Biroul de Legătură al Parlamentului European în România, IRDO a prezentat, în mod sintetic, concretizarea dezideratului egalității de gen prin activitățile de cercetare, formare, informare și educație pentru drepturile omului, circumscrise mandatului său legal:

- în dimensiunea cercetării științifice, IRDO a analizat problematicile particulare care afectează drepturile femeilor și fetelor în contextul pandemiei COVID-19 în lucrarea Studiu preliminar privind criza generată de pandemia COVID-19 și impactul acesteia asupra drepturilor omului. Reprezentanții IRDO au evidențiat că, cercetarea științifică desfășurată de Institut în domeniul egalității de gen este rezultatul unei platforme de analiză (care acționează sub forma Grupului de lucru privind drepturile femeii) în cadrul căreia s-a urmărit, în perioada 2017-2020, abordarea cauzelor, a formelor de manifestare și a soluțiilor de surmontare a fenomenului discriminării de gen.

- în dimensiunea informării cetățenilor asupra relevanței egalității de gen și urmare a activităților de cercetare-documentare întreprinse în domeniul egalității de gen, IRDO a demarat, în parteneriat cu ANES, campania pentru conștientizarea hărțuirii morale la locul de muncă, desfășurată sub sloganul Hărțuirea Morală este ilegală – Pune stop relațiilor de muncă disfuncționale! Campania a fost inițiată pe fondul modificării cadrului normativ național prin adoptarea Legii nr. 167/2020. Totodată, în sfera acțiunilor de informare realizate de IRDO în parteneriat cu ANES în domeniul prevenirii și combaterii fenomenului violenței se înscrie webinarul Siguranța femeilor în spațiul public și în spațiul privat organizatcu ocazia celebrării Zilei Internaționale a Combaterii Violenţei Împotriva Femeilor. Prin Conferința Anuală a Drepturilor Omului, ediția 2020, organizată de IRDO în parteneriat cu Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Bărbați și Femei (ANES) și cu reprezentanți ai mediului universitar sub titlul Respectarea demnității umane și a egalității de șanse și de tratament în condiții de criză s-a urmărit informarea publicului larg asupra  particularităților respectării drepturilor grupurilor vulnerabile în situații de criză, fiind subliniate aspecte relevante pentru problematica egalității de gen.

- în dimensiunea referitoare la formare și educație pentru drepturile omului, s-a evidențiat că prin programele de formare IRDO urmărește  promovarea egalității de gen concentrându-se pe analizarea unor subiecte specifice precum : violența domestică și violența împotriva femeilor, promovarea femeilor în poziții decizionale, eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei, asigurarea deplinului acces la justiție în favoarea segmentului feminin al populației. În același sens și urmărind tematici similare, au fost organizate de IRDO programe educaționale sub forma stagiilor de practică.

 

Ziua Internațională a Femeii – Rolul femeilor în politicile climatice – reprezentativitate și dreptul la participare în luarea deciziilor

Tema din acest an a Zilei Internaționale a Femeii este Femeile în posturi de conducere – pentru un viitor al egalității. În această zi sunt celebrateeforturile femeilor şi fetelor din întreaga lume și contribuția lor la făurirea unui viitor mai sigur şi la reconstrucția socială necesară urmare a repercusiunilor produse de pandemia de COVID-19. În mesajul transmis de Secretarul General ONU, António Guterres, cu prilejul zilei de 8 martie a fost subliniat rolul transformator pe care îl poate avea participarea egală a femeilor atât în viața comunității, cât și în lupta cu schimbările climatice: „atunci când sunt mai multe femei în parlament, țările adoptă politici mai severe și mai eficiente în domeniul gestionării schimbărilor climatice”.

Alegerea temei din acest an este în consonanță și cutema prioritară a celei de-a 65-a sesiuni a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor  - Femeile și reprezentativitatea, participarea egală în luarea deciziilor - şi cu campania Generația pentru egalitate, care promovează:  dreptul femeilor la luarea deciziilor în toate domeniile vieţii sociale, plata egală, împărţirea egală a sarcinilor neplătite şi a muncii casnice, combaterea tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor şi fetelor şi accesul la servicii de îngrijire a sănătăţii care să răspundă nevoilor lor.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la webinarul cu tema Femeile, drepturile omului și accesul la apă potabilă, eveniment organizat de Human Right 2 water. Webinarul moderat de Amanda Loeffen a reunit experți femei din întreaga lume, care au prezentat beneficiile pe care le poate avea includerea femeilor în forumurile de luare a deciziilor. În cadrul sesiunii de dezbateri și în contexul promovării importanței îndeplinirii obiectivelor Agendei 2030, Institutul Român petru Drepturile Omului (IRDO) a subliniat faptul că în publicațiile sale recente a semnalat situația dreptului la apă și accesul la servicii de salubritate din România și problemele de infrastructură, cu precădere în mediul rural, precum și efectele potențiale ale schimbărilor climatice asupra drepturilor omului, evidențiind de asemenea, impactul pe care politicile de mediu și modul de implementare al acestora l-ar putea avea asupra unor drepturi și libertăți fundamentale.

Deși joacă un rol important în gestionarea apei în gospodărie și reprezintă jumătate din populația globului, femeile din întreaga lume au roluri încă limitate în luarea deciziilor cu privire la politicile privind infrastructura și aprovizionarea cu apă. Încă nu există un grad de reprezentativitate proporțional și echitabil pentru ca femeile să poată decide în ceea ce privește furnizarea apei  potabile și a infrastructurii, deși ele pot juca un rol major în rezolvarea crizei apei. Dreptul la apă potabilă și accesul la servicii de salubritate presupune participarea comunităților în mod nediscriminatoriu  pentru ca obiectivele dezvoltării durabile să poată fi atinse.

Inegalitatea de gen este o problemă globală care afectează dezvoltarea umană și productivitatea. Ignorarea potențialului femeilor și neglijarea includerii lor în proiecte și politici privind utilizarea și gestionarea resurselor va avea ca rezultat pierderi economice majore, așa cum se preciza în Raportul Institutului Global McKinsey din anul 2015, care estima valoarea economică globală a femeilor la 12 trilioane de dolari.

În cadrul webinarului s-au analizat problemele cele mai stringente cu care se confruntă femeile în exercitarea drepturilor lor la nivel global, situația reprezentativității femeilor în Brazilia, a aprovizionării cu apă în zonele vulnerabile ale Africii de Sud, statistici privind angajarea femeilor pe piața muncii la nivel mondial, precum și câteva exemple de bune practici cu participarea experților Raquel Dodge, Procuror General al Curții Supreme din Brazilia, Nchedi Sophia Maphokga-Moripe, Departamentul pentru apă și salubritate din Africa de Sud, Mekala Krishnan, Institutul Global McKinsey, Maria Teresa Gutierrez, Organizația Internațională a Muncii, Mariet Verhof-Cohen, Parteneriatul internațional pentru dreptul la apă al femeilor.

 

Rezolvarea pașnică a conflictelor

În perioada 24-26 februarie, Institutul Român pentru Drepturile Omului a desfăşurat un proiect pe tema rezolvării paşnice a conflictelor, care s-a adresat elevilor claselor a V-a A şi B din cadrul Şcolii Gimnaziale nr. 78, din București. Având ca punct de plecare relatarea unei scene conflictuale şi posibilele tipuri de reacţie (codificate apoi prin culori), elevii au fost încurajați să opteze pentru modalitatea proprie de abordare a conflictului şi să prezinte impactul pe care această alegere l-a avut asupra lor, argumentând prin prisma experienţelor personale. Ulterior, au fost identificate mai multe categorii de conflicte şi de reacţii, oferindu-se un termen definitoriu pentru fiecare tip de comportament: evitare, acomodare, înfruntare, cooperare, compromis. De asemenea, în baza unei povești, elevii au avut ocazia să descopere şi să definească alte posibile reacţii la conflict şi să ajungă, treptat, la înţelegerea necesităţii de a găsi soluţii paşnice. Totodată, prin intermediul unui joc de rol, au fost prezentate și utilizate tehnici de negociere.

Cea de-a doua parte a activității a presupus o abordare diferită a tematicii propuse, plecând tot de la scena conflictuală relatată inițial şi de la asocierea fiecărui comportament cu o culoare. Astfel, soluţiile de cooperare şi negociere propuse de elevi s-au materializat prin prezentarea unor finaluri diferite pentru o poveste dată, continuări care au exemplificat fiecare tipar de răspuns la o situaţie de conflict.

Desfăşurate online, activitățile au pus accent pe utilizarea creativă a mijloacelor de învăţare la distanţă (inserturi video, whiteboard), demonstrând că implicarea cadrelor didactice poate capacita chiar şi la distanţă motivaţia elevilor de a găsi soluţii eficiente şi ingenioase pentru a menţine relaţiile de colegialitate şi, în acelaşi timp, de a se raporta adecvat la propriul comportament. 

 

Anul 2020

Stagiu de practică desfășurat de Universitatea București, Facultatea de Drept, programul de licență, anul IV și Master

Studenții anului IV și cei ai Programelor Masterale ale Facultății de Drept ai Universității București au efectuat un stagiu de practică, în format online, în cadrul Institutului Român pentru Drepturile Omului în perioada 16 noiembrie-4 decembrie.

Stagiul de practică s-a desfășurat pe două coordonate principale: (1) expuneri teoretice având ca obiectiv familiarizarea studenților și masteranzilor cu cele mai importante instrumente și mecanisme juridice de la nivel internațional și regional aferente domeniului drepturilor omului; (2) organizarea de dezbateri cu scopul de a analiza problematici de actualitate din domeniul drepturilor omului care se manifestă în societatea românească actuală.

În cadrul expunerilor teoretice au fost explicitate instrumente juridice precum: Declarația Universală a Drepturilor Omului, Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale, Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Carta Africană a Drepturilor Omului și a Popoarelor, Convenția Americană a Drepturilor Omului, Carta Arabă a Drepturilor Omului. Totodată, au fost analizate particularitățile de organizare și funcționare a mecanismelor juridice care au vocația de a implementa instrumentele juridice evocate anterior. În cadrul dezbaterilor organizate cu ocazia desfășurării stagiilor de practică, participanții au analizat conținutul și modul de aplicare a principalelor dispoziții conținute în instrumentele juridice internaționale și regionale adoptate în materia drepturilor omului, evaluând și eficiența mecanismelor juridice de monitorizare și protecție stabilite în temeiul acestora.

În scopul valorificării aptitudinilor de cercetare și analiză, participanții la stagiul de practică au elaborat lucrări individuale pe o temă la alegere din domeniul drepturilor omului,  acestea fiind analizate în cadrul dezbaterilor în funcție de principalele aspecte referitoare la provocările identificate, posibilele soluții de adoptat și direcțiile comune de acțiune care interesează actorii relevanți din societate.

Subiectele de sinteză care au format obiectul analizei efectuate pe parcursul stagiului de practică vizează, în principal, următoarele aspecte: egalitatea și nediscriminarea, drepturile copiilor și tinerilor, protecția femeilor de toate formele de violență, drepturile minorităților naționale, drepturile persoanelor vârstnice și drepturile persoanelor cu dizabilități, drepturile minorităților sexuale, modul de aplicare a libertății de gândire, de conștiință și religie în condițiile crizei sanitare. Participanții s-au raportat din perspectivă personală la subiectele analizate, aplicând o perspectivă trans-disciplinară asupra subiectelor de studiu care cuprinde atât elemente juridice cât și informații din domeniul psihologiei, sociologiei, filosofiei, religiei etc.

 

Stagiu de practică desfășurat de Universitatea București, Facultatea de Drept, programul de licență, anii II și III

În perioada 16 noiembrie-27 noiembrie, respectiv în perioada 16 noiembrie-4 decembrie, studenții Facultății de Drept, programul de studii de licență, anii II și III au efectuat un stagiu de practică în format online, în cadrul Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Stagiul de practică a avut ca obiectiv familiarizarea studenților cu problematica drepturilor omului, fiind avută în vedere dimensiunea formativă constând în realizarea de acțiuni de conștientizare și sensibilizare a tinerilor practicanți în privința principalelor aspecte care sunt de actualitate pentru societatea românească în această materie.

Din punct de vedere informativ, stagiul de practică a avut ca scop prezentarea coordonatelor generale aferente protecției drepturilor omului de la nivel internațional. În acest sens, au fost evidențiate particularitățile sistemului Organizației Națiunilor Unite de protecție a drepturilor omului dar și trăsăturile generale ale sistemelor regionale de protecție a drepturilor omului (ne referim la sistemul de drept al Consiliului Europei, sistemul de drept al Uniunii Europene, sistemul african, sistemul inter-american, sistemul islamic și sistemul asiatic de protecție a drepturilor omului).

Latura teoretică a stagiului de practică a fost materializată prin intermediul prelegerilor interactive în cadrul cărora au fost expuse și analizate dispoziții generale cuprinse în principalele instrumente regionale de protecție a drepturilor omului, dintre care Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene au ocupat un loc central.

Componenta practică a stagiului a fost constituită de realizarea, de către studenții-practicanți a unei lucrări științifice pe un subiect la alegere din domeniul drepturilor omului al cărei caracter hibrid rezultă din prezentarea, în paralel, a datelor referitoare la instrumentele și mecanismele juridice relevante pentru tema aleasă cât și a opiniei personale referitoare la subiectul abordat. Pe parcursul stagiului de practică, studenții au expus oral principalele idei aferente lucrării elaborate, fiind susținute  dezbateri ample în cadrul cărora au fost analizate teme de interes precum: modul în care pandemia COVID-19 a influențat protecția drepturilor omului la nivel național; posibilitatea de respectare a dreptului la educație și a dreptului la sănătate la nivel național în condițiile crizei sanitare actuale; evaluarea fenomenului violenței împotriva femeilor având în vedere circumstanțele de la nivel național și internațional; identificarea principalelor provocări existente la adresa drepturilor copiilor dar și a modalităților optime de protejare și promovare a drepturilor copiilor etc.

 

Webinar – Întocmirea rapoartelor alternative de către instituțiile naționale pentru drepturile omului. Coordonate generale și bune practici

Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), alături de partenerii de la Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) și Asociația Francofonă a Comisiilor Naționale de Drepturile Omului (AFCNDH) a organizat, în data de 25 noiembrie, un webinar adresat reprezentanților instituțiilor naționale pentru drepturile omului. Tematica propusă – coordonate generale și bune practici în redactarea rapoartelor alternative adresate comitetelor de evaluare – a fost completată de subiecte suplimentare dezbătute în cadrul sesiunilor de întrebări și răspunsuri.

În cadrul dezbaterilor, Michel Forst, fost Raportor Special al Națiunilor Unite privind situația apărătorilor drepturilor omului, a analizat necesitatea de a întocmi și implementa un parcurs rațional și cronologic al etapelor de realizare a rapoartelor alternative, adresând totodată și sugestii instituțiilor naționale pentru drepturile omului. De asemenea, Patrick Mutzenberg, directorul Centrului pentru Drepturi Civile și Politice din Elveția a subliniat importanța fundamentală a instituțiilor naționale pentru drepturile omului, care au rol în sensibilizarea publicului cu privire la importanța aplicării drepturilor și libertăților și, mai ales, care au misiunea de a face autoritățile să conștientizeze problemele, aspectele care pot fi îmbunătățite și posibilele întârzieri în implementarea recomandărilor.

Reprezentanții instituțiilor pentru drepturile omului au prezentat exemple de bune practici, au oferit sfaturi din propria experiență de raportare și au semnalat unele probleme cu care s-au confruntat în redactarea rapoartelor alternative. Câteva aspecte au fost subliniate recurent, și anume faptul că odată cu responsabilizarea instituțiilor, prin prisma expertizei acestora, este necesară urmărirea procesului de raportare și identificarea eventualelor sincope. Mai mult, se recomandă implicarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului pe parcursul ciclului de evaluare, în verificarea aplicării recomandărilor; analiza serioasă a legislației și, atunci când aceasta există și este suficientă, a diferențelor dintre acoperirea legislativă și, respectiv, concretă a drepturilor (buget alocat, logistică, resursă umană, crearea de instituții); întocmirea, publicarea și difuzarea raportului alternativ propriu pe cât mai multe canale posibile.

În încheiere, s-a concluzionat că relaționarea dintre autorități, mecanismele de evaluare și instituțiile pentru drepturile omului trebuie să fie una armonioasă, menținută pe tot parcursul celor trei etape: înainte, în timpul și după evaluare, în faza de urmărire a implementării. În toate aceste etape, instituțiile naționale pentru drepturile omului au roluri bine determinate, prin propunerea tematicilor pentru analiză pe baza bilanțului ciclului anterior de examinare, formularea de întrebări adresate comitetelor și supravegherea permanentă a îndeplinirii recomandărilor.

 

Includerea dreptului la apă și salubritate în procesele și standardele de afaceri

În data de 10 noiembrie, IRDO a participat la webinarul „Includerea dreptului la apă și salubritate în procesele și standardele de afaceri”, organizat de Human Rights 2 Water.

Ideea de bază care a reunit experții în domeniu este că întreprinderile care furnizează servicii de apă și salubritate au datoria de a respecta și proteja drepturile omului. Există o legătură evidentă între furnizarea de servicii gestionate în condiții de siguranță și protecția mediului. Întreprinderile care se conformează și încorporează standardele drepturilor omului în procesul oferirii de servicii au un avantaj față de celelalte, deoarece respectând aceste drepturi vor obține mai ușor capitalul social de investiții pentru exindere, precum și sprijinul guvernelor.

Un aspect dezbătut de către experții invitați a fost procesul aprovizionării cu apă și faptul că există de multe ori o contaminare a apei potabile și a apei pentru uz personal și casnic. Aceasta  este o problemă masivă în întreaga lume și, prin urmare, un abuz asupra drepturilor omului la apă, igienă și sănătate, precum și asupra dreptului la un mediu sănătos.

În plus, furnizarea de facilități de toaletă gestionate în condiții de siguranță și la prețuri accesibile trebuie să însemne acele  tipuri de proiecte menite să protejeze dreptul oamenilor la viața privată, demnitate și igienă. Trebuie să existe o legătură clară între obligația furnizorilor de afaceri din sectorul de salubritate, de a oferi servicii indiferent dacă aceștia furnizează toaleta, colectarea deșeurilor sau tratarea apelor uzate, și obligația de a respecta drepturile omului în acest proces. Îndeplinirea acestor drepturi, așa cum este stabilit în obiectivul de dezvoltare durabilă 6.2, va fi realizată doar prin întreprinderi eficiente și durabile care își iau responsabilitățile în serios.

Experți din sectorul de salubritate și specialiști în drepturile omului au vorbit despre necesitatea  recunoașterii acestor drepturi, de către furnizorii de servicii și autoritățile guvernamentale, astfel încât aceste standarde să poată fi integrate în politici și sisteme de monitorizare a realizării drepturilor omului la apă și salubritate, la nivel local și regional. Experții au elaborat un set de întrebări și sugestii ușor de urmat de către companii, pentru a fi conforme cu drepturile omului în furnizarea de servicii.

Human Rights 2 Water este o  organizație non-profit care susține dreptul la apă și salubritate (human rights to water and sanitation). Experții de la Human Rights 2 Water au dezvoltat expertiza și cunoștințele necesare pentru a evalua și a face recomandări pentru reformarea cadrelor juridice naționale, astfel încât Obiectivul de Dezvoltare Durabilă nr. 6 (Asigurarea disponibilității și managementului durabil al apei și igienei pentru toți) să poată fi atins. Organizația se concentrează în special pe sectoarele vulnerabile și marginalizate ale societății.

La sesiunea interactivă de întrebări și răspunsuri, reprezentanții IRDO au subliniat faptul că Institutul a acordat o atenție specială dreptului la apă și salubritate care este analizat atât la nivel național cât și global, în cadrul unui studiu care se află în desfășurare, privind impactul schimbărilor climatice asupra drepturilor omului.

 

Dezbatere pentru prevenirea și combaterea violenței în școală

Dezbaterea organizată de IRDO pentru prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală (16 Octombrie) a fost inițiată în vederea aplicării prevederilor Ordinului Ministrului Educației și Cercetării nr.4343/2020 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor articolelor de modificare a Legii Educației Naționale 1/2011 privind violenţa psihologică – bullying, și în contextul desfășurării cursului online „Jocuri nocive şi practici violente în mediul şcolar”, la care au participat cadre didactice din învăţământul primar şi gimnazial din judeţele Mureş, Tulcea, Bacău, Covasna, Ilfov.

Abordarea dispoziţiilor cuprinse în OMEC nr.4343 şi informarea cu privire la documentaţia şi măsurile care trebuie implementate la nivelul unităţilor şcolare a fost cu atât mai necesară cu cât, conform documentului, din grupul anti-bullying creat la nivelul şcolilor trebuie să facă parte cadre didactice formate în problematica violenţei şi care pot realiza, gestiona şi monitoriza o serie de activități, precum: aplicarea codului şi planului anti-bullying, modificarea şi adaptarea Regulamentului de Ordine Interioară, instituirea echipei multidisciplinare de management de caz, managementul sesizărilor venite din partea cadrelor didactice etc.

În cadrul evenimentului au fost subliniate două direcții importante, și anume: existenţa şi aplicarea unor proceduri de gestionare a cazurilor de violenţă la nivelul şcolilor, în funcţie de tipurile şi frecvenţa situaţiilor de violenţă, anterioare apariţiei Ordinului de Ministru; și  necesitatea şi importanţa existenţei unui astfel de document legislativ, din raţiuni precum: implementarea omogenă a măsurilor de prevenire şi combatere a violenţei psihologice; creșterea gradului de conştientizareşi responsabilizare a factorilor implicaţi (elevi, părinţi, cadre didactice); gestionarea integrată a cazurilor de bullying; participarea elevilor (prin crearea funcţiei de „ambasadori anti-bullying”).

Problemele existente analizate cu ocazia acestei dezbateri au fost susținute de Institutul Român pentru Drepturile Omului și în cadrul Grupului de lucru interinstituţional, coordonat prin Serviciul pentru Guvernare Deschisă din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

Conferinţa online „Accesul la educaţie şi la educaţia pentru drepturile omului în contextul pandemiei COVID-19”

Webinarul organizat de „The Asia-Europe Foundation” (23 septembrie) şi moderat de laureatul premiului UNESCO „Human Rights Education Prize”, Vitit Muntarbhorn, a beneficiat de expertiza a trei speakeri cu vastă experienţă în domeniul educaţiei pentru drepturile omului: Sriprapha Petcharamesree, Frank Elbers (cercetător la Institutul de Cercetare al Universităţii Bucureşti – ICUB) şi Ana Perona-Fjeldstad.

Discursurile celor trei au abordat trei direcţii de orientare:

Prin discursul său, Sriprapha Petcharamesree a evidenţiat multiplele avantaje ale educaţiei online (flexibilitate, feedback imediat, dezvoltarea abilităţilor tinerelor generaţii în raport cu tehnologia informaţiei), dar a subliniat, de asemenea, punctele slabe şi provocările generate de transferarea procesului educaţional exclusiv în mediul digital, în contextul pandemic actual (lipsa interacţiunii, sporirea inegalităţilor, vulnerabilizarea accentuată a grupurilor marginalizate, frustrarea cauzată de lipsa abilităţilor tehnice, inaccesibilitatea serviciilor de internet). Ca o concluzie a întregii intervenţii s-a remarcat că asigurarea accesului la educaţie este condiţionat de concretizarea altor drepturi (economice şi sociale).

Prezentarea  lui Frank Elbers a schimbat unghiul de  abordare, concentrându-se asupra educaţiei universitare şi făcând o trecere în revistă o noilor modalităţi de predare-învăţare pe care contextul crizei actuale le-a generat, inclusiv în privinţa înţelegerii rolurilor studenţilor şi profesorilor. Învăţarea online şi blended learning-ul (învățarea mixtă) au condus la o mai mare concentrare asupra stilurilor individuale de învăţare şi pe perceperea studentului nu ca receptor de cunoştinţe, ci ca pe un participant la propriul proces de învăţare.

Profesioniştii din educaţie au reprezentat subiectul ultimei intervenţii, Ana Perona-Fjeldstad susţinând necesitatea de a gândi creativ şi inovativ materiale educaţionale de calitate, adecvate mediului online.