Evenimente

Una dintre atribuţiile Institutului Român pentru Drepturile Omului este „informarea organismelor publice, a organizaţiilor neguvernamentale şi a cetăţenilor, în special prin aducerea la cunoştinţa acestora a documentelor, practicilor şi uzanţelor internaţionale în domeniul drepturilor omului...”.

O modalitate importantă prin care IRDO se achită de această îndatorire este organizarea unor evenimente sub formă de conferinţe, seminarii, simpozioane, colocvii, mese rotunde la care sunt invitaţi să participe în calitate de moderatori şi lectori specialişti recunoscuţi în domeniul drepturilor omului, atât din cadrul institutului cât şi din afara acestuia, din ţară şi din străinătate, pentru a prezenta şi dezbate împreună cu participanţii la eveniment diferite teme din problematica drepturilor omului.

Printre participanţii la aceste manifestări se numără reprezentanţi ai acelor categorii socio-profesionale care prin natura funcţiei şi/sau profesiei lor intră în contact cu diferiţi membri ai societăţii civile, iar în relaţiile ce se stabilesc cu aceştia trebuie să primeze principiile şi standardele drepturilor omului. Dintre aceştia fac parte: reprezentanţi ai profesiei juridice – judecători, avocaţi, procurori; reprezentanţi ai poliţiei, jandarmeriei, ai personalului din penitenciare; reprezentanţi ai corpului didactic – educatori în învăţământul preşcolar, învăţători, profesori, profesori universitari; reprezentanţi ai presei scrise şi audio-vizuale; medici, biologi, chimişti, fizicieni etc. Nu în ultimul rând ca importanţă, în rândul participanţilor se află, aproape fără excepţie, elevi şi studenţi precum şi reprezentanţi ai unor ONG uri a căror activitate şi sferă de interese au tangenţă cu drepturile omului.

 

Evenimente nerepetabile consacrate unor teme sau momente din domeniul drepturilor omului

 

Anul 2020

Reuniunea grupului de lucru pentru conștientizarea, prevenirea, combaterea și gestionarea situațiilor de bullying

În data de 30 iulie, IRDO a participat la  reuniunea Grupului de lucru pentru conștientizarea, prevenirea, combaterea și gestionarea situațiilor de bullying – eveniment desfășurat sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, în format online. 

Întâlnirea a debutat cu expunerea propunerilor formulate de societatea civilă, de unitățile școlare, de asociațiile profesionale cu privire la îmbunătățirea activităților referitoare la conștientizarea, prevenirea, combaterea și gestionarea situațiilor de bullying.

În cadrul dezbaterilor, o etapă importantă a fost reprezentată de evidențierea, de către Secretariatul General al Guvernului, a obiectivelor generale, specifice și operaționale urmărite în domeniu.

Totodată, din discuții a rezultat nevoia sublinierii, la nivelul reglementărilor legale, a importanței prevenirii situațiilor de bullying/cyberbullying în familie, în mediul școlar și în societate; principalul mijloc identificat pentru realizarea acestui aspect constă în formarea cadrelor didactice și a elevilor în spiritul toleranței și empatiei. În scopul asigurării unui proces de formare eficient și performant, s-a propus constituirea unui corp național de experți în domeniul fenomenului de bullying. De asemenea, a fost semnalată nevoia responsabilizării instituților publice, a inspectoratelor școlare, a elevilor  și a martorilor în vederea consolidării acțiunilor de prevenire și combatere a bullying-ului.

Un alt punct important al discuției a fost reprezentat de problematizări asupranaturii juridice a documentului care urmează să cuprindă aspectele importante referitoare la bullying. Ținând cont de complexitatea subiectului abordat și de necesitatea stabilirii unei perspective ample de analiză asupra subiectului, IRDO a susținut oportunitatea elaborării unui document strategic în materie.

Argumentul principal formulat de IRDO pentru susținerea elaborării unei Strategii privind conștientizarea, prevenirea, combaterea și gestionarea situațiilor de bullying constă în faptul că doar un document juridic de complexitatea Strategiei poate cuprinde toate elementele particulare conexe cu fenomenul de bullying: principii, cauzele fenomenului, obiective generale, specifice, operaționale, metode de investigare a fenomenului, mijloace specifice de acțiune, cuantificarea rezultatelor obținute și implementarea acestora în mod concret.

În vederea dezvoltării unui document cuprinzător în domeniul bullying-ului, în cadrul reuniunii din data de 30 iulie s-a stabilit că reprezentanții autorităților și instituțiilor publice vor avansa, în perioada următoare, propuneri de dezvoltare a obiectivelor comunicate de Secretariatul General al Guvernului.

 

Întâlnire pentru dialog social în cadrul proiectului „Sănătatea mintală – o prioritate pe agenda publică!”

Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la o nouă dezbatere în cadrul proiectului „Sănătatea mintală – o prioritate pe agenda publică!”. Evenimentul, desfășurat în data de 15 Iulie, a fost organizat de Societatea Română de Sprijin a Vârstnicilor și a Suferinzilor cu Afecțiuni de tip Alzheimer şi Asociația Habilitas – Centrul de Resurse şi Formare Profesională și a abordat două teme importante ale axelor prioritare propuse în desfăşurarea proiectului.

Prima tematică supusă dezbaterii a fost Educația formală și informală în domeniul tulburărilor neuro-degenerative - cu accent pe demențe, în cadrul căreia s-au prezentat două tipuri de programe de formare a profesioniştilor din domeniu şi a îngrijitorilor la domiciliu: non-formale și formale. Educația informală se bazează pe workshop-uri tematice de tip dramă creativă şi storytelling, în timp ce programele cu caracter formal propun un curriculum educaţional complex, de natură a oferi îngrijitorilor formali şi informali (din familie) o viziune globală asupra demenţei şi un instrument util pentru a face faţă provocărilor cotidiene, cu respectarea demnităţii şi bunăstării fizice şi emoţionale a pacienţilor. Pe agenda discuțiilor s-au mai aflat și subiecte precum: centrele de excelență pentru cercetare în domeniul tulburărilor neuro-degenerative și abordarea globală a suferințelor persoanelor în vârstă diagnosticate cu TND, pentru a le îmbunătăți calitatea vieții.Totodată, specialiștii prezenți la întâlnire au prezentat exemple de proiecte de bună practică în formarea profesioniștilor din domeniul demenței.

Cea de-a doua parte a evenimentului a abordat aspectul referitor la Îmbunătățirea cadrului legislativ, inclusiv cu acte normative care reglementează drepturile pacienților afectați de demență și ale îngrijitorilor acestora, trecând în revistă legislaţia existentă, cu identificarea punctuală a obstacolelor cu care se confruntă pacienții afectați de demență. Astfel, discuțiile au vizat necesitatea protejării drepturilor pacienților cu TND prin acte normative, și s-au purtat dezbateri privind sugestii de ameliorare a cooperării interinstituţionale la nivelul autorităţilor care gestionează problematica persoanelor cu tulburări neuro-degenerative. 

 

Stagiu de practică pentru studenții Facultății de Drept – Universitatea București

În temeiul acordului de practică încheiat între Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) și Universitatea București, Facultatea de Drept, în perioada 1-15 iulie, s-a desfășurat online un stagiu de practică cu participarea studenților din anii I și II.  

Conținutul stagiului de practică a fost orientat, în principal, pe trei dimensiuni: (1) prezentarea mandatului instituțiilor naționale de drepturile omului (INDO) și identificarea corespondențelor dintre acesta și activitățile desfășurate de Institutul Român pentru Drepturile Omului; (2) expunerea instrumentelor și mecanismelor de protecție a drepturilor omului relevante de la nivel internațional și european aferente sistemelor ONU, Consiliului Europei și Uniunii Europene; (3) realizarea lucrărilor de cercetare circumscrise temei Analiza drepturilor omului în diacronie (evoluții teoretice și juridice).

Fiind deopotrivă un demers educativ și științific, stagiul de practică a urmărit prestarea, în favoarea studenților, a activităților cu vocație informativă și formativă în vederea obținerii unei abordări integrate a problematicii drepturilor omului. Astfel, stagiul de practică a reunit două aspecte complementare: pe de o parte, instruirea studenților în privința elementelor teoretice aferente promovării și protecției drepturilor omului iar pe de altă parte inițierea studenților în activitatea de cercetare științifică specifică domeniului drepturilor omului, cu atenție particulară asupra dezvoltării atributelor de colectare, analiză și sinteză a informațiilor.

IRDO a oferit suportul necesar studenților în redactarea lucrărilor de cercetare aferente stagiului de practică prin adaptarea la particularitățile grupului țintă a instrumentelor și măsurilor adecvate precum: consiliere, îndrumare, orientare, informare, asistență.

Stilul personal al lucrărilor de cercetare (acestea fiind realizate sub forma unor eseuri referitoare la un drept/o libertate alese în mod liber de autor) permite evidențierea aptitudinilor analitice și critice, bazate pe o abordare comprehensivă și sinoptică a subiectului ales. Adițional dezvoltării aspectelor teoretice inerente cercetării științifice, studenții au operaționalizat, în conținutul lucrărilor de cercetare, plasarea în contextul actual, generat de pandemia de COVID-19, a problemelor specifice drepturilor omului.

Sub îndrumarea IRDO, studenții au participat la dezbaterile referitoare la provocările legate de aplicarea drepturilor cuprinse în Convenția Europeană privind Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale în contextul social actual generat de pandemia de COVID-19.

Urmare a expunerii realizată de IRDO a drepturilor și libertăților cuprinse în Convenția Europeană, în cadrul dezbaterilor, o atenție specială a fost acordată accesului la justiție ca element component al dreptului la un proces echitabil și relativizarea acestuia în condițiile normative ale celor două Decrete prezidențiale prin care s-a instituit/s-a prelungit la nivel național starea de urgență (Decretul nr. 195/2020, Decretul nr. 240/2020).

Ambele acte normative reglementează continuarea activității de judecată doar în cauzele de urgență deosebită care vor fi identificate, în acord cu îndrumările oferite de Consiliul Superior al Magistraturii, de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție (pentru cauzele de competența acestuia) și de Colegiile de conducere ale Curților de Apel (pentru cauzele de competența lor și pentru cauzele de competența instanțelor care funcționează în circumscripția lor teritorială, putând fi, după împrejurări, actualizată).

O problematică inedită supusă atenției studenților constă în eventualul caracter discriminatoriu al continuității judecății doar pentru cauzele urgente; în mod concret au fost problematizate criteriile obiective în funcție de care sunt identificate cauzele urgente, fiind subliniat că, în situația în care criteriile de evaluare a urgenței nu sunt obiective, corecte și adecvate, există riscul discriminării între cauzele urgente și cauzele neurgente.

De asemenea, dezbaterile din cadrul stagiului de practică au avut ca obiect analiza modului în care aplicarea libertății de gândire, conștiință și religie precum și a libertății de întrunire și de asociere au fost relativizate în contextul pandemiei de COVID-19. Studenților le-a fost explicat că restricționarea dreptului la întrunire produce efecte directe asupra libertății religioase în dimensiunea forum externuma acesteia din urmă. Totodată, au fost puse în discuție adecvarea și proporționalitatea măsurilor de restricționare a acestor libertăți prin raportare la obiectivul protecției sănătății publice.

În contextul prezentării, de către Institut, a aspectelor teoretice referitoare la aplicarea articolului 14 și a Protocolului Adițional nr. 12 al Convenției Europene, studenții au înțeles că garanțiile egalității și nediscriminării au caracter trans-normativ în sensul în care se regăsesc, ca cerință intrinsecă, în exercițiul tuturor drepturilor și libertăților din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Totodată, este important de subliniat vocația formativă a stagiului de practică constând în sensibilizarea studenților cu privire la domeniul drepturilor omului, creșterea gradului de conștientizare a importanței drepturilor omului pentru societatea românească, încurajarea acțiunilor compatibile cu valorile toleranței, solidarității, egalității și nediscriminării. 

 

Relansarea economică și socială din perspectiva unei abordări bazate pe egalitate și drepturile omului

În data de 9 iulie a avut loc dezbaterea online cu tema „Relansarea economică și socială din perspectiva unei abordări bazate pe egalitate și drepturile omului – Rolul instituțiilor naționale pentru drepturile omului și al organismelor de promovare a egalității”, eveniment organizat în cadrul platformei privind drepturile economice și sociale formată din Consiliul Europei, Agenția Europeană pentru Drepturi Fundamentale (FRA), Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (ENNHRI), al cărei membru este și IRDO, și Rețeaua Europeană a Organismelor de Egalitate (EQUINET).

În cadrul întâlnirii s-a discutat despre consecințele pe care pandemia de COVID-19 le-a avut la nivelul statelor, dar și despre capacitatea acestora de a gestiona efectele negative ale crizei. Măsurile adoptate de state au avut un impact diferit asupra diverselor categorii de persoane, accentuând problemele cu care societatea se confrunta deja: inegalitatea, coeziunea, sărăcia, excluziunea, accesul la servicii comunitare sau inexistența acestora. Printre categoriile de persoane cele mai afectate se numără copiii (proveniți din familii dezavantajate), romii, vârstnicii, familiile monoparentale, persoanele cu dizabilități, migranții, dar și personalul sanitar.

Participanții au constatat că la nivel global și regional european nu există o atitudine pozitivă față de drepturile omului în abordarea/discursul statelor privind relansarea economică, deși aceste măsuri necesare relansării trebuie să se bazeze mai mult ca oricând pe realizarea drepturilor economice și sociale, având în vedere prevederile Cartei Sociale Europene și a principiilor care stau la baza Pilonului european al drepturilor sociale, și respectând angajamentele în materie de dezvoltare durabilă.

În acest sens, este necesar ca instituțiile pentru drepturile omului și de egalitate să devină parteneri reali ai factorilor decizionali (guvern, parlament), pentru ca măsurile adoptate la nivel național să respecte abordarea bazată pe drepturile omului. Așadar, aceste instituții trebuie să îndeplinească un rol activ în elaborarea măsurilor de relansare, prin furnizarea de asistență, informații și expertiză în conformitate cu mandatul lor.

 

Reuniunea grupului de lucru pentru conștientizarea, prevenirea, combaterea și gestionarea situațiilor de bullying

În data de 7 iulie, Institutul Român a participat la Reuniunea grupului de lucru pentru conștientizarea, prevenirea, combaterea și gestionarea situațiilor de bullying – eveniment online organizat de Secretariatul General al Guvernului - structură cu rol de coordonare interinstituțională în procesul de elaborare a politicii publice privind conștientizarea, prevenirea, combaterea și gestionarea situațiilor de bullying.

Evenimentul reprezintă cea de-a doua Reuniune a grupului de lucru, desfășurată în continuarea primei reuniuni care a avut loc în februarie 2020. Reiterăm că, în cadrul primei reuniuni a grupului de lucru au fost discutate diverse aspecte și măsuri care ar putea fi adoptate în procesul de prevenire și combatere a bullying-ului precum:  introducerea unor teme privind bullying-ul în curriculumul școlar, extinderea monitorizării audio-video a unităților de învățământ, supravegherea audio-video în spațiile publice din perimetrul instituțiilor de învățământ școlar și preșcolar, încurajarea copiilor de a raporta cazurile de violență și de a-și dezvolta abilitățile de a solicita sprijin în situații de risc, responsabilizarea copiilor, părinților și cadrelor didactice.

Din punct de vedere organizatoric, cea de-a doua Reuniune a grupului de lucru pentru conștientizarea, prevenirea, combaterea și gestionarea situațiilor de bullying, s-a desfășurat conform următoarei agende: prezentarea minutei primei reuniuni; prezentarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (1^1), art. 56^1 şi ale pct. 6^1 din Anexa la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, privind violenţa psihologică – bullying (de către reprezentantul MEC), dezbaterea problemelor identificate în cadrul primei reuniuni care au rămas neacoperite de cadrul legal actual, stabilirea datei următoarei întâlniri şi a invitaţilor.

În cadrul dezbaterilor a fost subliniată importanța dezvoltării de acțiuni și mecanisme în vederea prevenirii fenomenului de bullying. Participanții au achiesat la faptul că elemente importante ale prevenției sunt reprezentate de: (1) responsabilizarea principalilor actori implicați în procesul de elaborare a politicii publice cât și (2) consolidarea capacității de acțiune a persoanelor exercitând atribuții/funcții în mediul școlar precum cadrele didactice și consilierii școlari.

În vederea realizării unei politici eficiente de prevenire și combatere a bullying-ului, au fost propuse diverse direcții de intervenție precum: (1) abilitarea cadrelor didactice și a psihologilor/consilierilor școlari în vederea aplicării normelor metodologice adoptate în domeniul bullying-ului; (2) conceperea și organizarea de cursuri de formare destinate cadrelor didactice, în domeniul bullying-ului; (3) extinderea colaborării inter-instituționale în vederea formulării unei abordări cuprinzătoare a fenomenului de bullying; (4) înțelegerea bullying-ului ca problemă de sănătate națională și consolidarea parteneriatului cu Ministerul Sănătății în procesul de formulare a politicilor anti-bullying.

Institutul Român pentru Drepturile Omului  a susținut în cadrul evenimentului necesitatea unei abordări speciale în materia cyberbullying-ului. Având în vedere că, în contextul pandemiei de COVID-19, cadrul relațiilor școlare s-a reconfigurat iar interacțiunea elev-elev și elev-cadru didactic se desfășoară preponderent în mediul virtual, este necesară acordarea unei atenții sporite protejării copiilor de orice formă de violență manifestată prin aplicațiile/platformele electronice. De asemenea, Institutul a atras atenția asupra importanței formulării unei abordări complexe a fenomenului bullying-ului, în cadrul căreia să fie evidențiate atât mijloacele de prevenție, mijloace de intervenție în ipoteza manifestării efective a actelor de bullying cât și a mijloacelor de reabilitare a relațiilor sociale din cadrul comunității în perioada ulterioară comiterii actelor de bullying. 

Acțiunile viitoare propuse în cadrul Reuniunii constau în: organizarea întâlnirii cu reprezentanți ai societății civile cu expertiză și experiență în domeniul combaterii bullying-ului și cyberbullying-ului (la data de 14.07.2020); organizarea întâlnirii online a grupului de lucru în varianta extinsă (autorități și societate civilă) (la data de 27.07.2020).

De asemenea, luând în considerare multiplele forme de manifestare ale bullying-ului, s-a propus extinderea activităților grupului de lucru inclusiv la aspecte referitoare la mobbing.

 

Webinar – 10 ani de drepturi la apă și salubritate

În data de 1 iulie, IRDO a fost invitat de organizația non-guvernamentală Human Right 2 Water să participe la webinarul organizat pentru a marca 10 ani de la recunoașterea drepturilor la apă și la salubritate ca drepturi fundamentale distincte, de către Adunarea Generală a ONU. La webinar au luat cuvântul Raportorul Special privind drepturile la apă și salubritate, reprezentanți ai CONAGUA (Comisia Națională pentru Apă din Mexic), reprezentantul Institutului Național pentru Drepturile Omului din Kenya, precum și reprezentanți ai Băncii de dezvoltare inter-americane. 

Peste 50% din state au inclus drepturile la apă și salubritate în Constituțiile naționale. Cu toate acestea, majoritatea dintre ele încă depune forturi pentru a asigura acces complet la surse de apă curate și durabile și la salubritate, în special pentru grupurile marginalizate. 

În vederea asigurării accesului la servicii de apă și salubritate, trebuie avuți în vedere indicatorii pentru evaluarea progresului, fiind în același timp necesară promovarea celor mai bune practici și asigurarea participării comunităților.

Pandemia cauzată de virusul COVID-19 a demonstrat că drepturile la viață și la sănătate sunt strâns legate de drepturile la apă și salubritate, având în vedere că principala măsură pentru prevenirea transmiterii virusului este spălatul pe mâini. Așadar, realizarea dreptului la apă și salubritate trebuie să devină o prioritate, în special în cazul grupurilor marginalizate și a comunităților care se confruntă cu sărăcia.

 

Drepturile omului în „noua normalitate” - opiniile și experiențele oamenilor în societățile UE afectate de epidemia de COVID-19

În perioada 24-25 iunie, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la evenimentul online „Human rights in the new normal - people’s views and experiences in EU societies affected by the COVID-19 outbreak”, organizat de Agenția Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (FRA). Cu ocazia evenimentului, FRA a lansat raportul „What do rights mean for people in the EU” în conținutul căruia sunt prezentate experiențele și opiniile cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene referitoare la drepturile lor fundamentale.

Din punct de vedere structural, evenimentul a fost organizat în două paneluri publice cu teme distincte: Them and us: Addressing perceptions that human rights are for other people, but not for me; respectiv Fair technologies as a tool to safeguard public health?. Dezbaterile publice au fost desfășurate pe data de 24, respectiv 25 iunie, în intervalul orar 10:00 a.m.-11:30 a.m. CET;  în cadrul acestora au fost analizate provocările actuale adresate protecției și promovării drepturilor omului în contextul pandemiei COVID-19. Detalii suplimentare referitoare la aspectele care au constituit obiectul dezbaterilor publice sunt disponibile prin accesarea link-ului evenimentului: https://fra.mci-events.eu/.

De asemenea, Institutul a participat la secțiunea din cadrul evenimentului destinată analizei rezultatelor raportului lansat de FRA din perspectivă națională (country breakout session). Sesiunea despre România s-a desfășurat online, pe data de 25 iunie, în intervalul orar 2:15 p.m.-3:15 p.m., și s-a concretizat în discuții referitoare la sintetizarea, de către participanții români, a unor idei de eficientizare a utilizării, la nivel național, a rezultatelor și concluziilor studiului elaborat de FRA. Din intervenția IRDO în  cadrul discuțiilor, au fost reținute două aspecte: (1) importanța educației pentru drepturile omului în rândul categoriilor sociale vulnerabile și (2) nevoia creșterii gradului de transparență decizională în scopul realizării unei mai bune conștientizări a importanței drepturilor omului pentru societatea românească. De asemenea, evidențiem faptul că, ideile evocate mai sus au fost inserate în concluziile sesiunii de țară.

 

24 februarie-31 mai

În perioada 24 februarie-31 mai, în baza unui acord de colaborare, studenții de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative – SNSPA din București, au efectuat stagiul de practică la Institutul Român pentru Drepturile Omului. Au participat la acest prim proiect de colaborare dintre cele două instituții studenți înscriși la studiile de licență (Facultatea de Administrație Publică, anul I) și studenți de la Programul de master – Managementul serviciilor publice (secția engleză), anul II.

Activitatea de stagiu s-a desfășurat în cadrul departamentului de cercetare, atât la sediul IRDO (până la 13 martie), cât și în sistem online (14 martie-31 mai).

În cadrul activităților incluse în stagiul de practică Institutul a urmărit să asigure o mai bună informare și cunoaștere a problematicii complexe a drepturilor omului. Totodată, tinerii au avut oportunitatea de a cunoaște care sunt ariile de acțiune ale Institutului și care este rolul acestuia în cadrul unui sistem de instituții naționale de drepturile omului cu mandate diferite în domeniul drepturilor omului. Un rol important în promovarea și protecția drepturilor omului îl are educația, educația pentru drepturile omului prin intermediul căreia se stimulează înțelegerea, toleranța, necesitatea asumării de responsabilități în cadrul societății în care trăim.

Evaluarea studenților de la programul de licență a constat în realizarea unei teme generale de cercetare având 3 sub-teme (rolul și importanța activității IRDO în domeniul promovării drepturilor omului; analiza unei problematici din aria tematică a drepturilor omului; prezentarea unor spețe din jurisprudența CEDO).

Cât privește stagiul studenților de la programul de master, evaluarea activității s-a făcut pe baza unui proiect de cercetare (în limba engleză) având ca temă Dreptul la o bună administrare, art. 41 din CDFUE. Proiectele au fost realizate sub coordonarea cercetătorilor din Institut (stabilirea axelor de cercetare, indicarea materialelor relevante și a surselor de informare). Această tematică a fost aleasă și în contextul în care Institutul, în realizarea mandatului său, acționează pentru o mai bună cunoaștere a prevederilor Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

 

27-28 mai

În perioada 27-28 mai 2020 Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la Seminarul organizat în baza art. 10 al Rezoluției 42/15, adoptată în cadrul celei de-a 42-a sesiuni a Consiliului Drepturilor Omului, din septembrie 2019 (A/HRC/RES/42/15) având ca obiectiv identificarea măsurilor necesare pentru ca tehnologii bazate pe Inteligența Artificială (AI), inclusiv cele privind realizarea de profiluri, automatizare a deciziilor și învățare automatizată, să nu afecteze dreptul la viață privată.

Seminarul s-a desfășurat online iar discuțiile au fost sintetizate în 4 sesiuni cu următoarele tematici: Sesiunea I: Setarea contextului de analiză – care sunt provocările pentru confidențialitate care sunt specifice AI; Sesiunea II: Confidențialitate pentru a permite protecția altor drepturi afectate de AI; Sesiunea a III-a: Răspunsuri legislative; Sesiunea IV: Proiectare, diligență pentru drepturile omului și garanții în aplicațiile AI.

În prealabil Institutul a fost solicitat să transmită un document de analiză cu privire la următoarele aspecte: principalele provocări referitoare la impactul AI asupra dreptului la viață privată și asupra altor drepturi ale omului; identificarea tehnologiilor AI care pot aduce atingere dreptului la confidențialitate; evaluarea reglementărilor din domeniul AI care pot oferi un nivel adecvat de protecție a dreptului la viață privată; sublinierea limitelor legale existente în materie; stabilirea de garanții (procedurale, instituționale, tehnice) care privesc proiectarea, dezvoltarea, implementarea și evaluarea tehnologiei AI.

 

15 aprilie-6 mai

Cea de-a doua etapă a proiectului de practică desfăşurat în baza acordului dintre Institutul Român pentru Drepturile Omului şi Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti – Programul „Studii Europene” s-a încheiat. Proiectul a vizat estimarea nivelului de cunoaştere a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în rândul tinerilor, precum şi a disponibilităţii acestora de a fi  informaţi cu privire la acest instrument.

O analiză preliminară a răspunsurilor primite in cadrul cercetării cantitative realizate prin aplicarea de chestionare, relevă faptul că majoritatea persoanelor intervievate sunt conștiente de existența Cartei, însă în privinţa cunoaşterii dispoziţiilor acestui instrument regional de drepturile omului situaţia este nuanţată. Într-un procent majoritar, respondenţii afirmă că nu cunosc deloc sau au cunoştinţe vagi despre conţinutul Cartei, o proporţie redusă a grupului ţintă declarând că ar fi la curent cu prevederile acesteia. De asemenea, s-a remarcat că aproximativ o treime din grupul intervievat poate cita un drept pe care îl asociază cu dispoziţiile Cartei.

În privinţa modului în care sunt percepute prevederile documentului de către grupul țintă, este de subliniat faptul că marea majoritate (peste 90%) a tinerilor respondenți îşi afirmă convingerea că aplicarea şi respectarea drepturilor cuprinse în Cartă la nivelul ţărilor membre UE este obligatorie şi că aceste drepturi şi obligaţii îi privesc în mod direct, ca cetăţeni europeni. Cu această ocazie, tinerii și-au manifestat disponibilitatea de a aprofunda cunoștințele privitoare la Cartă: aproximativ 70% s-au declarat interesaţi şi foarte interesaţi de a accesa astfel de informații.

Pe lângă cunoaşterea nivelului de informare a tinerilor cu privire la CDFUE, un alt aspect urmărit de IRDO în cadrul studiului a fost diseminarea suportului informaţional menit să îmbunătăţească gradul iniţial de cunoaştere şi, în mod special, înţelegerea modalităţii optime de transmitere a acestor informaţii. În acest sens, conform analizei răspunsurilor centralizate, reiese că marea majoritate a respondenţilor sunt interesați să primească un conţinut informaţional referitor la Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, structurat, sintetizat și în format scris (peste 80%), iar cei care preferă să acceseze date despre CDFUE într-un mod interactiv (aplicaţii telefonice, instrumente online etc.) reprezintă un procent de aproximativ 80%. De asemenea, 70% dintre respondenţii au declarat că ambele modalități de informare sunt accesibile.

Ca urmare a interpretării rezultatelor studiului, etapele finale ale proiectului de practică –  care se derulează până la data de 30 mai – vor fi dedicate unei campanii de informare a tinerilor respondenţi, atât în formatul agreat de aceștia cât și prin intermediul unei sesiuni de formare care cuprinde și aplicaţii pedagogice.

 

2-10 aprilie

În baza acordului dintre Institutul Român pentru Drepturile Omului şi Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti – Programul de Studii Europene din cadrul Departamentului de Studii Culturale privind efectuarea stagiului de pregătire practică, dar și pe fondul situației generate de criza Covid-19, proiectul de practică a fost conceput în aşa fel încât toate activităţile prevăzute să se poată realiza prin intermediul mijloacelor new media (Zoom, Google Classroom). Acesta prevede mai multe etape de lucru și îmbină strategii de cercetare, informare şi formare.

Prima etapă a stagiului de practică a constat în verificarea gradului de cunoaştere a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în rândul studenţilor și s-a concretizat prin aplicarea de chestionare online.

Studenții participanţi au completat chestionarele, prin intermediul cărora s-a evaluat nivelul de cunoaştere a dispoziţiilor Cartei și capacitatea de analiză a drepturilor prevăzute în aceasta, precum și destinatarii dispozițiilor Cartei sau modul de aplicare al acesteia.

A doua etapă a stagiului de practică presupune desfășurarea unei campanii de informare destinată respondenților interesați de aprofundarea cunoștințelor legate de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, prin utilizarea de mijloace media, precum și prin realizarea unor aplicații practice care au la bază strategii didactice.

Mijloacele de comunicare la distanţă au permis unui număr cât mai mare de studenţi care activează în cadrul facultăţilor de stat sau particulare, din Bucureşti şi din ţară (Oradea, Cluj, Iaşi, Timişoara, Galaţi, Braşov, Ploieşti etc.) să participe la efectuarea stagiului de practică. Specializările studenților participanți acoperă mai multe domenii: Jurnalism, Litere, Ştiinţe Politice, Medicină, Matematică, Sociologie, Psihologie, Ştiinţe Economice, Agronomie, Inginerie, Construcţii, Academii de Poliţie, Academii Militare etc.).

Cercetarea realizată în rândul studenților respondenți are ca scop estimarea necesităţii de formare în domeniul prevederilor Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, precum şi a disponibilităţii acestora de a fi informați cu privire la acest subiect. Totodată, s-a urmărit înţelegerea modului în care materialele informative pot fi concepute astfel încât să servească studenților pe o scară mai largă, în funcție de tipologii, specializări etc.

 

Olimpiada de Altruism, ediţia 2020

Olimpiada de Altruism, concurs pentru promovarea atitudinilor proactive şi prosociale în rândul tinerilor, organizat în parteneriat de Universitatea de Vest, Facultatea de Psihologie şi Sociologie – Departamentul de Asistenţă Socială şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, lansează ediţia din 2020.

Scopul Concursului este acela de a promova şi răsplăti atitudinile şi comportamentele care pot contribui la consolidarea unei societăţi incluzive şi de a încuraja munca de voluntariat în rândul tinerilor.

Olimpiada se adresează elevilor de liceu înmatriculaţi în clasa a XII-a la orice instituţie şcolară din ţară acreditată de Ministerul Educaţiei şi constă în trimiterea unor materiale online (imagini, video, eseuri) care sintetizează activităţile de voluntariat ale acestora.

În acest an, au fost operate două modificări importante ale Regulamentului, pentru a ne conforma regulilor de protecţie a sănătăţii publice şi a permite o diseminare cât mai largă a Concursului în contextul social actual:

  • Toate etapele se vor desfăşura online (nu va mai exista o ceremonie de premiere)
  • Timpul de depunere a candidaturilor a fost prelungit cu o lună.

Astfel, etapele de Concurs vor fi următoarele:

  • Lansarea Concursului: 20 martie 2020
  • Primirea candidaturilor: 20 martie - 20 mai 2020
  • Anunţarea câştigătorilor.

Vă rugăm să parcurgeţi Regulamentul ataşat.

 

8 martie

În contextul provocărilor actuale privind drepturile femeilor la nivelul societății românești și cu prilejul Zilei Internaționale a Femeii, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în colaborare cu societatea civilă, a organizat o dezbatere cu tema „Emanciparea femeilor”. Astfel, reprezentanții IRDO, alături de Liliana Pagu, președinta Asociației Femeilor din România - Împreună și de reprezentanți ai Asociației Femeilor Creștine, au analizat obstacolele existente în domeniul promovării și protecției drepturilor femeilor, propunând strategii care să îmbunătățească rezultatele în această direcție. Cu această ocazie, au fost în centrul discuțiilor aspecte precum dificultățile cu care se confruntă categoriile de femei vulnerabile (femei refugiate, femei cu dizabilităţi, femei aparţinând unor minorităţi etnice ș.a), respectarea drepturilor acestora, accesul femeilor la justiţie și la servicii de sănătate precum și modalități de combatere a violenței împotriva femeilor și fetelor.

În cadrul evenimentului, a fost prezentată și publicația IRDO „Drepturile Femeilor – o viață fără violență este dreptul fiecărei femei”, dedicată împlinirii a 25 de ani de la adoptarea Declarației de la Beijing și a Platformei de Acțiune. În cadrul acestor documente de referință au fost identificate cele 12 domenii-cheie care reclamă intervenții concrete pentru asigurarea egalității de tratament și de șanse egale pentru femei și bărbați, fete și băieți. În multe dintre țările membre ONU au avut loc schimbări post Beijing, însă și în prezent cele 12 domenii cheie rămân de actualitate deoarece mai sunt încă foarte multe de făcut pentru ca femeile să se poată bucura de drepturi depline. În acord cu aceste măsuri necesare, Secretarul General al ONU, în mesajul său din acest an transmis cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, menționează că „Egalitatea de gen este un mijloc de redefinire și transformare a puterii, care va aduce beneficii pentru toți. Este timpul să încetăm [...] să schimbăm femeile și să începem să schimbăm sistemele și dezechilibrele de putere care le împiedică să își atingă potențialul.” Potrivit raportului privitor la normele sociale publicat recent de ONU, „91% dintre bărbați și 86% dintre femei arată cel puțin o reticențăclară împotriva egalității de gen în domenii precum politică, economie, educație, violență domestică și drepturile de reproducere ale femeilor. Aproximativ 50% dintre bărbații și femeile intervievate în 75 de țări consideră că bărbații pot fi lideri politici mai buni decât femeile, în timp ce mai mult de 40% au considerat că bărbații sunt manageri de afaceri mai buni.” Mai îngrijorător este faptul că nivelul de discriminare împotriva femeilor a crescut în ultimul deceniu, în ciuda eforturilor depuse. Pe lângă aspectul egalității de gen, o altă problematică abordată în cadrul evenimentului s-a referit la unul dintre cele 12 domenii-cheie, și anume violența împotriva femeilor. Acum, în anul 2020, România are o legislație amplă în domeniul combaterii violenței și se întreprind eforturi considerabile de armonizare a acesteia cu cadrul legislativ european. Cu toate acestea, există paradoxul unei legislații specializate, pe de o parte, și agravarea fenomenului violenței domestice, pe de altă parte.

În încheiere, participanții au conchis că data de 8 martie reprezintă mai mult decât un simbol pentru femeile de pretutindeni.

Linkuri utile :  http://irdo.ro/irdo/pdf/Drepturile%20Femeilor.pdf

 

6 martie

Cea mai recentă întâlnire de lucru din cadrul proiectului „Sănătatea mintală – o prioritate pe agenda publică” și-a propus să abordeze și să supună dezbaterii participanților alte două teme din cele șapte axe prioritare identificate în procesul anterior de consultare publică: Sprijin și îngrijire pentru pacienții identificați cu demență și Servicii suport pentru aparținători/îngrijitori informali.

Sesiunea de lucru a avut loc  la Centrul de Dialog Social/Centrul Memoriei – spațiu deschis în cadrul proiectului POCA amintit – si a prezentat două modele de bună practică pentru fiecare dintre categoriile supuse dezbaterii. În privința unui model de îngrijire de succes, reprezentantul Centrului pentru Persoane Vârstnice „Floare Roșie” Sector 6, a prezentat inițiativele pilot aplicate și, care, ținând cont de impactul pozitiv asupra beneficiarilor, s-ar putea constitui în exemple de urmat pentru alte centre. La capitolul sprijinului acordat aparținătorilor, reprezentantul EASI (European Association for Social Innovation) a trecut în revistă rezultatele unui curs de formare care a vizat proiectul pilot de creare a unui grup de sprijin online pentru îngrijitorii informali ai persoanelor cu demență.

 

4 martie

Institutul Român pentru Drepturile Omului, împreună cu Asociația Ecomondia și mai multe unități de învățământ preșcolar din București („Olga Gudynn International School” Floreasca, Grădinița „Garmy Kids” și Grădinița „Prichindel”) au desfășurat în ultima parte a lunii februarie un proiect de educație pentru mediu. Acesta a constat în transpunerea informațiilor primite de copii, în cadrul cursurilor de educație formală, sub forma unor creații artistice.

Celebrând faptul că 2020 este Anul Internațional al Sănătății Plantelor/Semințelor, copiii au realizat desene inspirate din natură și au creat felicitări sau tablouri din semințe. Lucrările au fost ulterior expuse la Centrul pentru Seniori „Clubul Înțelepților” din Sectorul 2 și dăruite persoanelor vârstnice din cadrul Centrului.

 

24 februarie

Proiectul intitulat „Mother Tongue – What is your MoTo?”, conceput și desfășurat de Institutul Român pentru Drepturile Omului, alături de partenerii de la Mark Twain International School, a avut luni, 24 februarie, evenimentul de închidere a aproape trei luni de activități.

Obiectivul principal al acestui proiect a fost celebrarea Zilei Internaționale a Limbii Materne prin intermediul unor activități de tip nonformal, interactive și participative. Subtemele au fost însă variate,vizând printre altele: cunoașterea de către copii a importanței utilizării și promovării limbii materne, promovarea toleranței, înțelegerii și interacțiunii între culturi diferite, la nivelul comunităților școlare și, prin extensie, a societății.

În cadrul proiectului – care a presupus implicarea efectivă a copiilor, prin realizarea unor materiale grafice de informare, cu impact asupra celor de aceeași vârstă – au fost antrenați în activități variate grupe de elevi de toate nivelurile de studiu (de la primar - la liceal), incluzând 29 de naționalități. Aceste activități au cuprins, printre altele: documentarea despre patrimoniul lingvistic mondial; transferul de cunoștințe lingvistice între elevi de etnii diferite; crearea unor cărți artizanale cu mesaje simbolice și emblematice pentru limbile reprezentate în școală; realizarea de afișe și machete 3D având tema: Un oraș multilingvistic.

În cadrul evenimentului de închidere, care a avut loc la Biblioteca Metropolitană București – Filiala Ion Creangă, grupele de copii și-au prezentat lucrările și au împărtășit experiențele trăite și cunoștințele dobândite în urma implicării în proiect. De asemenea, elevii au donat bibliotecii cărți în limbi străine mai puțin utilizate: chineză, arabă, ebraică etc.

Ulterior, Biblioteca Metropolitană București – Filiala Ion Creangă a hotărât să organizeze o expoziție, care să prezinte publicului câteva dintre exponatele și cărțile artizanale create de copii, în cadrul proiectului IRDO.

Afișul proiectului

 

10-14 februarie

În baza parteneriatului încheiat între Institutul Român pentru Drepturile Omului și Universitatea Titu Maiorescu - Facultatea de Drept, a fost organizat, în perioada 10-14 februarie, stagiul de practică având ca obiect informarea și sensibilizarea tinerilor beneficiari (studenți în anul IV al Facultății de Drept), cu privire la aspecte teoretice și practice circumscrise domeniului drepturilor omului.

Stagiul de practică s-a desfășurat la sediul IRDO, cu implicarea reprezentanților din toate sectoarele Institutului, urmărindu-se scopul asigurării, în favoarea studenților, a oportunității de a înțelege atribuțiile aferente mandatului IRDO cât și modul de organizare și funcționare al acestuia.

Stagiul de practică a vizat următoarele obiective: informarea asupra cadrului principial, metodelor de acțiune, atribuțiilor, structurii și organizării instituțiilor naționale de drepturile omului; aprofundarea principalelor teme de interes aferente ariilor de acțiune ale Institutului; familiarizarea cu instrumentele juridice internaționale și regionale de protecție a drepturilor omului; inițierea în metodologia de lucru specifică analizei jurisprudenței CEDO, etc.

Din punct de vedere formal, stagiul de practică s-a concretizat prin elaborarea, de către fiecare student-beneficiar al stagiului de practică, a unei lucrări de cercetare având ca obiect analiza celor mai recente și relevante cauze din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

 

9 februarie

La invitația Liceului Teoretic „Simion Stolnicul” din Comarnic, Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat și susținut la Casa de Cultură din localitate, o dezbatere tematică pentru elevii claselor a VIII-a din cadrul instituției de învățământ.

Activitatea a vizat abordarea drepturilor copilului prin prisma unor discuții ipotetice și exerciții de imaginație, precum și raportul dintre respectarea, încălcarea sau interzicerea unui anumit drept și consecințele derivate.

Structura dezbaterii a urmărit organizarea elevilor în trei echipe, care au avut ocazia de a promova un drept la alegere și, totodată, de a identifica modalitățile în care pot pune în practică drepturile copilului în viața de zi cu zi, atât în mediul școlar, cât și în afara lui.

Scopul acestei activități a fost de a cultiva interesul copiilor pentru cunoașterea și aplicarea drepturilor lor, precum și de a crește gradul de responsabilizare al acestora într-un mod interactiv.

 

Anul 2019

12-14 decembrie

În perioada 12-14 decembrie 2019, Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir” a organizat, prin Institutul Internațional pentru Drepturile Omului și în colaborare cu partenerii săi din țară și din străinătate (Institutul Român pentru Drepturile Omului, Asociația Internațională pentru Filosofia Dreptului și Filosofie Socială, Societatea Internațională pentru Studiul Comparat al Civilizațiilor, Uniunea Juriștilor din România, Societatea Leibniz din România, Academia Europea, Academia Română de Științe Juridice), cea de-a VII-a ediție a Conferinței Internaționale ”Cultura Europeană a Drepturilor Omului. Dreptul la fericire”.

Evenimentul a reunit cadre didactice, reprezentanți ai autorităților și instituțiilor publice și practicieni din domeniul științific. Din punct de vedere organizatoric, lucrările Conferinței au fost desfășurate atât în plen, cât și în 4 secțiuni de dezbateri: (1) Coordonate teoretice ale dreptului la fericire - abordări transdisciplinare; (2) Dreptul la fericire și Drepturile Omului; (3) Dreptul național, dreptul Uniunii Europene și dreptul la fericire; (4) Societatea globală și dreptul la fericire.

Conferința a avut ca scop promovarea unei abordări transdisciplinare și multidisciplinare asupra aspectelor care vizează drepturile omului în general și dreptul la fericire în particular. Lucrările Conferinței au fost deschise publicului larg, iar unul dintre principalele obiective ale evenimentului l-a constituit sensibilizarea tinerilor din sistemul învățământului universitar (studenți, masteranzi, doctoranzi), față de provocările adresate de societatea modernă domeniului drepturilor omului.


11-13 decembrie

Asociația Telefonul Copilului a organizat în perioada 11-13 decembrie 2019, la București, primul Forum Național Anti-Bullying din România. Evenimentul a avut loc la Palatul Parlamentului, Sala Drepturilor Omului, cu ocazia finalizării proiectului „STAND-UP – Creșterea participării și rolului societății civile în influențarea și îmbunătățirea politicilor publice".

Rolul Forumului a fost de a oferi o platformă de dezbatere pentru evaluarea măsurilor concrete de diminuare a hărțuirii în școli și a fenomenului de tip bullying, printre subiectele aduse în discuție numărându-se: propuneri de politici publice anti-bullying elaborate de Asociația Telefonul Copilului; rolul Parlamentului în susținerea propunerilor de politici publice elaborate de organizațiile neguvernamentale; strategii de gestionare a situațiilor de tip bullying; participarea copiilor în procesul de conștientizare și de prevenire a acestui fenomen; experiența altor state europene în combaterea bullying-ului; impactul acestuia asupra sănătății mintale a copiilor; rolul părinților în dezvoltarea unui mediu sigur pentru copii.

De asemenea, au fost organizate 5 ateliere de lucru, care au abordat teme precum: analiza propunerilor de politici publice anti-bullying elaborate de Asociația Telefonul Copilului, finanțarea din fonduri europene a politicilor publice în domeniu, metode și strategii pentru dezvoltarea capacității de rezistență a victimei la acest fenomen, exemple de bune practici în prevenirea comportamentelor de tip bullying.

Prin participarea la Forumul Național Anti-Bullying se încheie și campania de anul acesta a Institutului Român pentru Drepturile Omului pentru combaterea violenței, a violenței online și a fenomenului de bullying din școli.

Evenimentul a reunit reprezentanți și experți ai autorităților și instituțiilor relevante din domeniul educației și drepturilor omului, parteneri sociali din sistemul de învățământ preuniversitar, organizații neguvernamentale, asociații ale elevilor, precum și experți străini - specialiști în prevenirea și combaterea bullying-ului.

https://www.europafm.ro/forumul-national-anti-bullying-primul-eveniment-din-romania-dedicat-combaterii-acestui-fenomen-in-randul-copiilor/


27 noiembrie

În data de 27 noiembrie, cu prilejul Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței Împotriva Femeilor și în cadrul celor 16 zile dedicate activităților împotriva violenței bazate pe gen, Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Asociația Femeilor din România - Împreună (AFRI) a organizat consultări cu societatea civilă și cu instituții naționale. Tema generală a dezbaterilor a fost "Paradoxul dintre evoluția legislației în domeniu și amplificarea fenomenului violenței împotriva femeilor".

Au fost prezentate exemple de bune practici și s-au identificat diferitele dificultăți cu care se confruntă cei implicați în punerea în aplicare a legii și în lupta contra violenței domestice. Participanții au formulat o serie de recomandări, care urmează să fie sintetizate în publicația IRDO în curs de apariție, Drepturile femeilor – o viață fără violență este dreptul fiecărei femei, prin care IRDO și-a propus să prezinte un ghid de bune practici ca instrument de lucru util pentru practicieni, dar și o sursă de informare utilă pentru victimele violenței.   

În spiritul Declarației de la Amman și al Platformei de Acțiune de la Beijing, care subliniază rolul Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului în promovarea și protecția drepturilor omului, IRDO încurajează participarea publică și politică a femeilor, asigurarea drepturilor lor economice și sociale ca pârghii în combaterea violenței domestice și a marginalizării femeilor, în special a celor care aparțin unor categorii vulnerabile (minorități, femei migrante, victime ale traficului de ființe umane).

În cadrul evenimentului, a fost prezentată analiza realizată de Institut cu privire la evoluțiile din legislația națională în domeniul combaterii violenței împotriva femeilor, pentru perioada imediat următoare recomandărilor adresate României de către Comitetul ONU, instituit în temeiul Convenției privind Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor.

Psihologi, reprezentanți ai poliției române și ai unor instituții naționale, organizații neguvernamentale și practicieni în domeniul combaterii violenței, au analizat împreună cele mai acute probleme  cu care se confruntă în activitatea lor, printre care: lipsa de fonduri, lipsa de personal, accesul la informare, birocrația, proceduri greoaie, lipsa unui număr corespunzător de centre de asistență pentru femeile victime ale violențelor și abuzurilor.

S-a concluzionat că educația, informarea, accesul la justiție și la servicii de sănătate sunt principalele modalități prin care perpetuarea violenței poate fi combătută și stopată.

https://www.agerpres.ro/stiri/2019/11/27/comunicat-de-presa-institutul-roman-pentru-drepturile-omului--410722


20 noiembrie

În seria de evenimente dedicate Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat și la deschiderea unei miniexpoziții de desene intitulate „Împreună la grădiniță, împreună la școală” și realizate de copii de la Școala Metropolitană A.R.C., Școala OGIS Pipera, Școala Gimnazială „George Topârceanu”, Școala Gimnazială Nr. 2, Afumați, Școala Gimnazială „Anastasia Popescu”.

Evenimentul a avut loc la Muzeul Literaturii Române și a cuprins, pe lângă vernisajul expoziției, mai multe activități prin care copiii participanți au încercat să pună în practică tema de anul acesta a zilei de 20 noiembrie: „Pentru fiecare copil, toate drepturile”.

Astfel, prezentarea de eseuri, mici scenete, dialoguri și jurnale de călătorie au ilustrat cu multă imaginație drepturi precum dreptul la joc și activități recreative, dreptul la educație (combaterea abandonului școlar), la libera exprimare, la opinie, la sănătate etc.


20 noiembrie

Cu ocazia celebrării a 30 de ani de la ratificarea   Convenției cu privire la Drepturile Copilului (1989), Institutul Român pentru Drepturile Omului a lansat un proiect de realizare a mai multor activități în cadrul instituțiilor școlare partenere. La această inițiativă au răspuns 9 școli din 4 județe, care, în funcție de vârsta copiilor (nivel primar, gimnazial, liceal), au ales din propunerile IRDO activități care au fost derulate pe tot parcursul lunii noiembrie.

Au fost astfel create postere și logo-uri, au avut loc dezbateri și s-au conceput eseuri. La proiect au participat:
-    Mark Twain International School, București (cu 4 clase), coordonate de prof. Laurențiu Toma
-    Școala Gimnazială Nr. 1, Berceni, Ilfov (cu 4 clase), coordonate de prof. Stana Martac, Magda Ion, Mariana Bobi, Mirela Monica Ungureanu
-    Școala Gimnazială Nr. 20, București (cu 4 clase), coordonate de prof. Silvia Aruxandrei-Stan, Mihaela Lazăr, Ileana Stan, Andreea Catana, Iuliana Munteanu, Iuliana Muscalu, Carmen Burca, Veronica Dumitrache și consilier școlar Diana Ciobanu
-    Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”, București (cu 2 clase), coordonate de prof. Victoria Toader și Monica Bunescu
-    Școala Primară Montesara (cu o clasă), coordonată de Roxana Rusu
-    Liceul Teoretic „Tudor Vianu”, Giurgiu (cu 2 clase), coordonate de prof. Florentina Minică, Carmen Rădulescu, Ildiko Andras, Daniela Simedre
-    Școala Gimnazială Nr. 1, Singureni (cu 5 clase), coordonate de prof. Constanța Stoica
-    Liceul Teoretic „Gheorghe Surdu”, Brezoi, Vâlcea (cu 6 clase), coordonate de prof. Elena Tomescu, Maria Ionescu și Bianca Mazilu
-    Școala Gimnazială „Take Ionescu”, Râmnicu-Vâlcea, Vâlcea (cu 9 clase), coordonate de consilier școlar Daniela Predișor

 

5 iunie

Ziua Mondială a Mediului a fost sărbătorită în acest an într-un mod inedit, și anume printr-o „paradă a modei” cu vestimentații create din materiale reciclabile, animată de preșcolari din sectoarele 2 și 4. Partenerii proiectului – Ecomondia, Institutul Român pentru Drepturile Omului, Clubul de Seniori al Sectorului 2 – „Clubul Înțelepților”, grădinițe din sectoarele 2 și 4 – au avut ca punct de plecare tema „Paris și Micul Paris”. Ținutele prezentate de copii – și lucrate împreună cu personalul didactic – au utilizat creativ texturi variate, dând unor materiale „umile” (saci menajeri, staniol, hârtie creponată, ambalaje din carton) o nouă înfățișare. Scopul a fost promovarea principiilor celor 3 R: reducerea consumului, utilizarea responsabilă a p