Migrație şi azil

În ultimii ani, comunitatea internaţională se confruntă cu valuri de migraţie fără precedent, iar situaţia persoanelor care sunt forţate să îşi părăsească locuinţele din cauza conflictelor armate, a sărăciei, a deşertificării sau a unor fenomene climatice extreme trebuie înţeleasă şi gestionată în mod eficient şi responsabil. Ţările în care aceşti oameni îşi caută adăpost din dorinţa şi nevoia de a începe o viaţă mai bună au obligaţia de a le asigura protecţie conform legislaţiei internaţionale. În căutarea unor strategii viabile, trebuie ţinut cont că tocmai aceşti oameni sunt membri vulnerabili ai societăţii, iar drepturile lor pot fi încălcate cu uşurinţă.

Migranţii pot pleca din ţara de origine din motive economice, educaţionale dar şi ca urmare a încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale care le sunt garantate prin documentele internaţionale.
Aceste documente asigură protecţia drepturilor tuturor persoanelor cu un grad ridicat de vulnerabilitate, inclusiv drepturile migranţilor, refugiaţilor, azilanţilor, indiferent de statutul lor.

Este necesară crearea unor punţi de comunicare, înţelegerea diversităţii culturale, combaterea discriminării, asigurarea accesului la justiţie, dar mai ales respectarea tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Instrumente
Publicaţii
Evenimente

Instrumente

Sistemul european comun de azil (SECA) este un set de legi UE, finalizate în 2005. Acestea sunt menite să asigure protecţia de către toate statele membre ale UE a drepturilor solicitanţilor de azil, şi a drepturilor refugiaţilor.

  • Ordonanţa Nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România
  • Ordonanţa nr. 44/ 2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România
  • Ordonanţa de Urgenţă Nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată în 2011, Monitorul Oficial 774/2 noiembrie 2011
  • Legea nr. 260/2005 pentru aprobarea OUG a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European
  • Legea nr.122/ 2006 privind azilul în România
  • Ordonanţa de Urgenţă nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul Român
  • Legea nr. 56 din 13 martie 2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România
  • Legea nr.362 / 2005 pentru aderarea României la Convenţia privind statutul apatrizilor, adoptată la New York la 28 septembrie 1954
  • Legea nr. 361/2005 pentru aderarea României la Convenţia privind reducerea cazurilor de apatridie adoptată la New York la 30 august 1961
  • Legea nr. 85 din 8 aprilie 2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 187/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România
  • Legea nr. 280/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România
  • Legea nr. 157 din 11 iulie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România
  • Legea nr. 209 din 27 iunie 2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România
  • Legea nr. 137 din 15 octombrie 2014 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România şi a Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European
  • Legea nr. 331 din 16 decembrie 2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor
  • Legea nr. 165 din 24 iunie 2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România
  • Legea nr. 116 din 26 mai 2017 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2016 privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor.
  • Legea nr. 178 din 10 octombrie 2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecție internațională sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European.

 

Publicații

 

Evenimente

2021

Monitorizarea poliției de frontieră în regiunea OSCE – a abordare a migrației din perspectiva drepturilor omului

În data de 13 aprilie, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la webinarul internațional „Monitorizarea poliției de frontieră în regiunea OSCE – o abordare a migrației din perspectiva drepturilor omului”. Răspunzând provocărilor actuale legate de protecția drepturilor migranților la frontiere, Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a organizat acest eveniment pentru a sprijini implementarea angajamentelor asumate de către statele membre OSCE în domeniul migrației, integrării, toleranței și nediscriminării. În deschiderea evenimentului a luat cuvântul d-na  Meaghan Fitzgerald, Director al Departamentului pentru Democratizare al ODIHR.

Conținutul și recomandările studiului OSCE aflat în lucru, intitulat „Monitorizarea poliției de frontieră în regiunea OSCE – discuție asupra necesității unei monitorizări a practicilor poliției de frontieră, bazată pe drepturile omului” au fost prezentate de domnul Todor Gardos, expert independent. Studiul propune identificarea mijloacelor adecvate stimulării unui dialog deschis privind recunoașterea celor mai stringente probleme din domeniul migrației și consolidarea eforturilor de implicare a autorităților naționale și a reprezentanților societății civile în gestionarea migrației. Este argumentată necesitatea unui sistem de monitorizare eficient și se subliniază importanța consolidării angajamentelor statelor membre OSCE privind acțiunea responsabilă la granițe în domeniul migrației precum și supremația drepturilor omului, obligativitatea protejării acestora fără discriminare. S-a evidențiat faptul că monitorizarea nu este ușor de realizat, că multe instituții și organisme din domeniul drepturilor omului au încă mandate limitate, cooperarea rămâne fragmentată, iar problemele majore sunt cauzate de felul în care sunt abordate returnarea și expulzarea.

D-na Edyta Tuta reprezentantă a Biroului ONU al Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului a descris mecanismele naționale de monitorizare propuse de Comisia Europeană în vederea elaborării unui Pact UE în domeniul migrației și azilului. D-na Eva Tzavala, Președinta Grupului de Lucru pentru Migrație și Azil din cadrul Rețelei Europene a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (ENNHRI) a prezentat rolul acestor Instituții în promovarea și protecția drepturilor migranților la granițe, precum și activitatea specifică a INDO conform mandatelor acestora, fie în domeniul consilierii și monitorizării, fie al raportării, cercetării și promovării de bune practici. Din partea Amnesty International, D-na Jelena Sesar a adus în atenția participanților o serie de incidente petrecute la granițe subliniind faptul că încă nu există acorduri formale între state pentru limitarea abuzurilor.Aceasta a susținut că se impune o prudentă conciliere a obligațiilor statelor de a monitoriza granițele luând în considerare drepturile persoanelor migrante printr-o abordare echilibrată și justă a potențialelor abuzuri și încălcări ale drepturilor acestora.

În cadrul webinarului, Institutul Român pentru Drepturile Omului și-a prezentat activitatea  circumscrisă mandatului său în domeniul migrației și azilului manifestându-și disponibilitatea pentru a dezvolta noi nișe de cooperare interinstituțională (la nivel international și național) în vederea promovării și protejării drepturilor migranților și refugiaților.

Doamna Irene Teodor, reprezentantă a Misiunii românești a Serviciului Iezuiților pentru Refugiați – a descris mandatul specific al organizației pe care o reprezintă (conform căruia se urmărește în cooperare cu reprezentanța UNHCR din România, apărarea, susținerea și promovarea drepturilor fundamentale ale omului, în special ale refugiaților - în sensul larg, ale solicitanților de azil, migranților și apatrizilor). Potrivit acestui mandat  aceasta a participat la operațiunea FRONTEX organizată la granița cu Serbia (unde se înregistrează cele mai multe cazuri de migrație ilegală).

Au fost prezentate exemple de bune practici în domeniul monitorizării de către reprezentanți ai Avocatului Poporului din Slovenia. Reprezentantul Rețelei de Monitorizare a Violenței la granițe a evidențiat cazuri de returnări abuzive care nu au luat în considerare drepturile migranților iar ONG-ul Human Constanta din Belarus a descris experiențe ale cooperării tansfrontaliere a ONG-urilor în domeniul monitorizării la granițe.

Recomandările formulate în partea de concluzii a webinarului au vizat următoarele aspecte:

- necesitatea formulării unor standarde clare/simplificate în domeniul drepturilor omului și elaborarea de angajamente corespunzătoare din partea autorităților în acest sens;

- oferirea suportului din partea autorităților publice și politice pentru monitorizarea și protecția drepturilor omului la graniță;

- mecanisme accesibile pentru promovarea și protejarea drepturilor migranților la graniță;

- avansarea unor mijloace/remedii juridice adecvate pentru ca migranții să poată solicita și obține, în mod efectiv, reparații pentru eventualele agresiuni provenite din partea autorităților;

- consolidarea angajamentului societății civile în procesul de monitorizare și investirea unor resurse adecvate și suficiente pentru a asigura caracterul independent al monitorizării;

- asigurarea efectivității activității de monitorizare prin accesul la informații și proiectarea de legi și politici astfel încât organizațiile și indivizii să nu fie limitați în activitățile de resort pe care le întreprind.

 

Rolul INDO în protecția persoanelor strămutate și a apatrizilor

Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) a participat, în data de 16 februarie, la evenimentul online cu tema Protejarea persoanelor strămutate și a apatrizilor: rolul și experiențele Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (INDO) și oportunități de colaborare cu Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR). Evenimentul a reunit peste 200 de participanți din întreaga lume (Europa, Asia-Pacific, Africa), fiind organizat de Alianța Globală a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (GANHRI), UNHCR și Misiunea Permanentă a Norvegiei la Geneva.

Cu acest prilej a fost lansat Ghidul privind cooperarea UNHCR cu Instituțiile Naționale pentru Drepturile Omului. Acest ghid reprezintă un valoros instrument de lucru prin intermediul căruia reprezentanțele UNHCR din toate regiunile pot valorifica și sprijini în mod concret INDO în funcție de mandatul și competențele lor, pentru ca acestea să devină parteneri strategici ai UNHCR.

Deoarece colaborează atât cu guvernele cât și cu comunitățile locale sprijinind categoriile vulnerabile ale societății, care se confruntă cu dificultăți în exercitarea drepturilor lor (în special refugiații, solicitanții de azil, persoanele strămutate sau apatride), Instituțiile Naționale pentru Drepturile Omului reprezintă o punte de legătură între stat și societatea civilă. Având mandate și atribuții care variază în funcție de contextul social politic din diferite țări ale lumii, INDO încurajează colaborarea și protecția susținând drepturile și libertățile fundamentale fără distincție sau discriminare.  

În conținutul Ghidului sunt sugerate modalități practice prin care UNHCR poate colabora cu  Instituțiile Naționale pentru Drepturile Omului pentru a se asigura că guvernele își îndeplinesc obligațiile internaționale față de refugiați și de cei strămutați.

Reprezentanții Institutului Român pentru Drepturile Omului au subliniat colaborarea recentă cu reprezentanța UNHCR din România în dimensiunea referitoare la activitățile de informare și formare privind integrarea în societate a migranților, solicitanților de azil și refugiaților, precum și pe segmentul cercetare, UNHCR acordând sprijin pentru realizarea unor studii comparative în domeniu în contextul desfășurării unor programe de internship în cadrul IRDO.

De asemenea, s-a discutat despre rolul și experiențele INDO  în protejarea populației strămutate și a apatrizilor, au fost prezentate exemple de colaborare UNHCR-INDO la nivel local și analizate oportunități de replicare și în alte regiuni. Totodată, au fost identificate posibile noi nișe și oportunități de cooperare în domeniu.

 

2020

Webinar – Analiza Noului Pact al Uniunii Europene în domeniul migrației și azilului

În data de 27 octombrie, Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) a participat la webinarul organizat de Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale de Drepturile Omului (ENNHRI) având ca obiectiv cultivarea unui forum informal de discuții între Instituțiile Naționale pentru Drepturile Omului relevante de la nivel european și alți parteneri interesați (Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei) cu scopul de a analiza dispozițiile Noului Pact al Uniunii Europene în materia migrației și azilului.

Adoptat la data de 23 septembrie 2020, Noul Pact include, inter alia,  propuneri legislative referitoare la procedurile de azil și returnare, evaluări prealabile (screening) la granițe și stabilirea, la nivelul statelor membre, a unui mecanism de monitorizare a drepturilor fundamentale ale persoanelor implicate în fenomenul migrației.

În cadrul evenimentului au fost analizate provocările legate de Pact, fiind identificate, cu precădere, două domenii de interes: (1) funcționalitatea mecanismului independent de monitorizare- cu privire la acest punct reținem că, potrivit prevederilor Pactului (articolul 7 având ca obiect propunerea de screening)Statele Membre pot invita organizații și organisme naționale, internaționale și neguvernamentale relevante pentru a participa la activitatea de monitorizare; (2) procedurile corelative aplicate.

De asemenea, au fost identificate reperele de interpretare și aplicare a Pactului: (1) prevederile Noului Pact propun flexibilizarea și eficientizarea procedurile de management ale migrației și azilului; (2) procedurile în materia screening-ului, azilului, returnării sunt aplicate potrivit principiului perspectivei integrate; (3) sunt avansate propuneri referitoare la: operațiunile maritime și de salvare, definirea și prevenirea migrației ilegale, elaborarea unui instrument juridic de criză care abordează situații de forță majoră în domeniul migrației și azilului, elaborarea unui Regulament privind gestionarea azilului și migrației care introduce un nou mecanism de solidaritate precum și revizuirea Regulamentului „Eurodac”.

În cursul dezbaterilor, Pactul a fost calificat drept un instrument complex care reunește propuneri legislative și non-juridice, cele mai importante dispoziții ale acestuia fiind analizate din perspectiva oportunităților previzionate, căilor de acțiune viitoare și limitărilor identificate de participanți. 

 

Webinar – Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și relevanța acesteia în domeniul legislației migrației și azilului

În data de 7 octombrie, IRDO a participat la evenimentul organizat în format online de Agenția Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) sub auspiciile Academiei Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului 2020.

Webinarul desfășurat în limba engleză a avut ca temă ”The EU’s Charter of Fundamental Rights and its relevance in the field of migration and asylum law” (Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și relevanța acesteia în domeniul legislației migrației și azilului).

Webinarul a fost organizat în 3 părți: în prima parte a avut loc o  prezentare generală a dispozițiilor Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în cea de-a doua parte s-a subliniat gradul de promovare al aplicării principiilor Cartei de către instituțiile naționale de drepturile omului în problematica migrației, iar în cea de-a treia parte au fost prezentate bune practici ale instituțiilor naționale pentru drepturile omului în materia migrației și azilului.

Partea generală a webinarului a subliniat aspectele teoretice referitoare la geneza Cartei, conținutul juridic (reprezentând un document inovator în materia drepturilor omului).

Au fost analizate cu precădere Articolele 4 (interzicerea torturii și relelor tratamente), 18 (dreptul la azil), 19 (protecția în caz de returnare sau extrădare), 24 (drepturile copilului și luarea în considerare a interesului superior al copilului), 47 (dreptul la remedii și judecată echitabilă)  și 51 (domeniile de aplicare ale Cartei potrivit mandatelor instituțiilor naționale pentru drepturile omului).

Partea a doua a evenimentului a fost dedicată examinării rolului Instituțiilor Naționale de Drepturile Omului (INDO) în promovarea, aplicarea Cartei, dar și în gestionarea fenomenului migrației.

Interlocutorii au subliniat ideea conform căreia, principalele obstacole pe care le întâmpină INDO în implementarea riguroasă a Cartei constau în insuficiența resurselor umane și financiare, precum și în limitarea mandatelor în cazul unora dintre acestea.

În partea finală a webinarului au fost analizate dispozițiile Cartei aplicabile migrației și azilului, fiind recunoscut rolul important al principiului nereturnării și al protecției împotriva expulzării în garantarea drepturilor persoanelor imigrante. Subiectul drepturile copiilor migranți a fost dezbătut prin raportare la art. 24 din Cartă.

 

Webinar – Reuniune privind migrația, vizitele de monitorizare și COVID-19

În data de 8 iulie, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la webinar-ul „Reuniune privind migrația, vizitele de monitorizare și COVID-19” (Meeting on Migration, Monitoring Visits and COVID-19organizat de Reţeaua Europeană a Instituţiilor Naţionale de Drepturile Omului (ENNHRI).

Obiectivele evenimentului au constat în: (1) prezentarea schimbului de bune practici în materie; (2) identificarea provocărilor cu privire la metodologia de monitorizare, utilizarea echipamentului personal de protecție în efectuarea vizitelor de monitorizare; (3) colaborarea cu alți apărători ai drepturilor omului cu privire la această problematică; (4) diseminarea de informații colegilor și organizarea de discuții interactive; (5) discuții privind îndrumările existente în domeniul monitorizării în timpul pandemiei COVID-19 și modul de adaptare a acestora în procesul de monitorizare de la granițe.

Evenimentul a debutat cu prezentarea, de către Alexis Comninos, a documentului „GUIDANCE Monitoring Places of Detention through the COVID-19 Pandemic”. Acest Ghid sintetizează eforturile continue ale Biroului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR) de a răspunde provocărilor generate de pandemia COVID-19, în statele membre ale OSCE. La realizarea documentului prezentat a contribuit Asociaţia pentru Prevenirea Torturii (APT) – structură care oferă suport strategic Mecanismelor Naționale de Prevenție a Torturii și de Monitorizare a Detenției (MNP). Publicația prezentată în cadrul evenimentului are ca obiectiv să ofere îndrumări practice, referitoare la modul în care Mecanismele Naționale de Prevenție a Torturii pot continua exercitarea funcțiilor de monitorizare în contextul provocărilor generate de pandemia COVID-19.

Ghidul analizează rolul acestor mecanisme în timpul pandemiei COVID-19,  precum și  considerente pentru menținerea monitorizării la fața locului, monitorizarea la distanță, cu recomandarea ca Distanța și utilizarea tehnologiilor de comunicare prezintă provocări suplimentare care trebuie luate în considerare. Deținuților trebuie să li se acorde o zonă închisă și sigură pentru o astfel de comunicare, fără prezența personalului sau a altor persoane, pentru a proteja confidențialitatea și confidențialitatea informațiilor schimbate –  colectarea de  informații ”la prima mână”, solicitarea de sfaturi și expertiză profesioniștilor medicali, gestionarea noilor riscuri și provocări – prevenirea contaminării în locuri lipsite de libertate, abordarea supraaglomerării și distanțării fizice, facilitarea contactului cu lumea exterioară, efectele unor noi măsuri restrictive în reacția la pandemie etc.

Ghidul concluzionează că această situație de urgență pentru sănătate, care nu are precedent, afectează foarte mult activitatea mecanismelor naționale de prevenție. Acestea precum și alți apărători ai drepturilor omului se confruntă cu numeroase provocări, de la nevoia de a-și adapta metodele de monitorizare și dificultățile întâmpinate în a efectua vizite la locurile de detenție sau de privare de libertate, fără a provoca daune, precum și confruntarea cu probleme noi și factori de risc. Mecanismele de prevenție din regiunea OSCE și din întreaga lume au arătat o adaptabilitate imensă, făcând față, fără îndoială, provocării de a se asigura că toți cei privați de libertate rămân protejați și feriți de tortură și de rele tratamente. Natura globală a acestei situații de urgență reprezintă o oportunitate unică pentru mecanismele de prevenție de pe tot globul să facă schimb de practici promițătoare și să învețe unele de la altele.

În cadrul dezbaterilor, IRDO a prezentat situația de la nivel național în materia monitorizării centrelor de detenție formulând următoarea declarație care a fost inserată în minuta evenimentului. Din declarația IRDO, redăm, în sinteză, următoarele: În ceea ce privește vizitele de monitorizare, în țara noastră Avocatul Poporului are atributele NPM. Institutul Român pentru Drepturile Omului, în conformitate cu mandatul său, este angajat în activități de cercetare, formare și advocacy. IRDO are o strânsă colaborare instituțională cu Inspectoratul General pentru Imigrări, cu ONG-urile și organizațiile internaționale, în special cu UNHCR. Tendința locală a opiniei publice față de migranți este pozitivă sau neutră. Discriminarea sau atitudinile negative cu privire la percepția migranților în societate sunt cazuri izolate.

 

Webinar - Impactul pandemiei de COVID-19 asupra migrației 

În contextul pandemiei care afectează întreaga lume, Rețeaua de Migrație a Organizației Națiunilor Unite a organizat, în data de 1 Aprilie, un webinar care să abordeze impactul pe care îl are virusul SARS-CoV 2 asupra fenomenului migrației, eveniment la care a fost invitat să participe și IRDO. În mod specific, s-a urmărit discutarea aspectelor care țin de efectele pandemiei asupra comunităților de migranți și implicațiile pe care aceasta le are atât cu potențial imediat, cât și pe termen lung.

Sesiunea de discuții s-a dorit a fi o platformă prin intermediul căreia participanții să facă schimb de experiență, să identifice tendințe emergente și să analizeze eforturile de răspuns ale părților interesate relevante și ale guvernelor. Fiind o plaformă deschisă, schimburile între participanți au avut scopul de a canaliza eforturile în mod colectiv asupra problemelor cheie cu care se confruntă migranții, de a crește gradul de informare și totodată de a stabili prioritățile Rețelei.

Prin punerea la dispoziție a acestui spațiu de discuție, Rețeaua de Migrație a urmărit să adauge o valoare critică, pentru a se asigura că migranții sunt incluși în măsurile luate atât cu caracter imediat, cât și pe termen lung, care au impact asupra sănătății și bunăstării lor economice și sociale, precum și asupra drepturilor omului. S-a subliniat, de asemenea, încercarea de a evidenția contribuțiile importante ale migranților ca lucrători din prima linie, care oferă servicii de îngrijire, transport, sănătate, producție alimentară și alte servicii.

Conferința s-a desfășurat în două sesiuni, la ore diferite, pentru a permite intervenția participanților indiferent de zona geografică în care se află, aducând împreună actori importanți de pe scena mondială, angrenați fie în mod direct, fie indirect în problematica migrației. Astfel, printre cei care au luat cuvântul putem enumera: Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Coaliţia Internaţională privind Custodia Publică (IDC), federații sindicale globale, Fundația Terres des Hommes, Platforma de cooperare internațională privind migranții fără documente legale (PICUM - Europe), Organizația internațională a orașelor și guvernelor locale (UCLG), Banca Mondială, Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR), Raportorul special al ONU privind Formele contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranță asociată acestora, Centrul privind migrația mixtă (MMC), Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), asistenți sociali, reprezentanți ai autorităților de graniță din zone cu probleme (ex: frontiera SUA-Mexic), Federația Internațională a Societăților De Cruce Roșie și Semilună Roșie, Salvați Copiii, precum și reprezentanți ai altor ONG-uri și instituții publice din state de pe toate continentele, cu preocupări și interese în domeniul migrației.

Printre subiectele abordate s-a numărat necesitatea alocării de fonduri pentru persoanele aflate în zone de conflict care se află acum într-o situație de criză profundă, accentuată acum de efectele măsurilor luate pentru a stopa răspândirea Covid-19. S-a făcut referire în special la state precum cele din Orientul Mijlociu, unde refugiații care nu au documente legale sunt hărțuiți, se află în imposibilitatea de a procura hrană, nu dispun de resurse financiare și nu au acces la servicii de bază sau la ajutor medical. De asemenea, Pakistanul raportează faptul că pe fondul contextului de criză a crescut numărul celor care traversează granițele în mod ilegal, supunându-se astfel unor situații nefavorabile care le pot pune în pericol sănătatea și viața. Cu această ocazie s-a făcut apel la bunăvoința tuturor de a dona și de a ajuta în orice mod posibil la îmbunătățirea situației celor aflați în dificultate în aceste zone. Totodată, s-a menționat faptul că state precum India și Filipine nu mai acceptă migranți care provin din Orientul Mijlociu, iar la nivel diplomatic, din partea Asiei se cere transparență cu privire la cazurile de deportare din Kuweit și teritoriile învecinate.

O altă serie de probleme cu care se confruntă migranții a fost adusă în discuție de reprezentanții Platformei de cooperare internațională privind migranții fără documente legale (PICUM - Europe), care au evidențiat faptul că femeile care nu dispun de documente legale întâmpină dificultăți în a accesa adăposturi destinate femeilor, centrele destinate persoanelor fără adăpost nu acceptă migranții fără documente legale, iar per ansamblu aspectul lipsei documentelor legale constituie o reală problemă care se agravează pe zi ce trece, pe fondul lipsei de acțiune al autorităților. Astfel, cei de la PICUM lansează întrebări menite să atragă atenția părților interesate și guvernelor, precum unde anume vor fi duși migranții fără documente dacă în adăposturi nu sunt primiți, ce soluții se pot găsi în acest sens, dar, în același timp, se subliniază și inițiativa de finanțare din partea societății civile și/sau a autorităților locale. S-a menționat și o realitate dură cunoscută la nivel global, și anume faptul că migranții fără documente nu sunt incluși în măsurile de protecție adoptate de guverne, în special în ceea ce privește asistența de urgență pentru găsirea unui adăpost, sau în cazul acordării beneficiilor șomajului, dificultăți întâlnite cu precădere în Europa și Statele Unite ale Americii.

Un caz aparte este cel al apatrizilor care, conform reprezentanților din Asia, se confruntă cu vulnerabilități deosebit de acute, în această categorie fiind incluși atât cei care se află în context migrator, cât și apatrizii in situ. Astfel, din moment ce marea majoritate nu apare în statisticile de la nivel național, există problema excluderii lor de la acțiunile care presupun distribuire de ajutoare sau acces la servicii de bază.

Raportorul special al ONU privind Formele contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranță asociată acestora a atras atenția asupra mai multor fenomene pe care le-a identificat, printre acestea numărându-se: atacuri împotriva migranților descendenți chinezi, discriminare de natură structurală – acces refuzat la servicii de sănătate, agravarea inegalităților preexistente și a vulnerabilităților latente. Totodată, raportorul face apel la Agențiile ONU și la societatea civilă să nu fie complici la potențialele încălcări ale drepturilor omului comise de guverne, și sugerează monitorizarea ordonanțelor de urgență puse în practică în întreaga lume în materie de restricții impuse migranților, pentru a descoperi eventuale încălcări ale drepturilor acestora.  

Reprezentanții Băncii Mondiale au precizat că efectele pandemiei provocate de Covid-19 au un impact accentuat asupra drepturilor migranților, în special prin prisma remitenților, migranții neputând să acceseze agențiile pentru a transfera polițe. Un alt aspect important subliniat de Banca Mondială a fost acela referitor la implementarea unei politici, care presupune includerea operatorilor de transfer de bani în lista serviciilor esențiale, cu scopul de a atenua impactul suferit de migranți. Astfel, se oferă sprijin migranților interni sau internaționali prin acces la transferuri de polițe și acces la servicii (transfer de numerar, procurare de alimente), conform principiului neutralității, indiferent de situația migratorie.

În ceea ce privește recomandările, Fundația Terres des Hommes pledează pentru eliberarea a cât mai mulți migranți cu putință din centrele de detenție și sfătuiește autoritățile să nu aresteze migranți pentru abateri minore.

Organizația Salvați Copiii trage un semnal de alarmă cu privire la impactul pandemiei asupra copiilor și recomandă autorităților statale să ia măsuri pentru a se asigura că accesul copiilor la servicii de bază nu este îngrădit, în special în materie de servicii de sănătate și protecție pentru copiii migranți.

Pe lângă obstacolele și dificultățile cu care se confruntă migranții la nivel global, există și un exemplu de bune practici oferit de Portugalia, unde autoritățile au hotărât ca migranților fără documente și solicitanților de azil să le fie acordate drepturi de rezidență, urmărind prin aceste măsuri să reducă pe cât posibil expunerea la virusul Covid-19.

Astfel, conferința online a avut pe ordinea de zi o multitudine de aspecte, printre care se pot enumera: rapoarte și statistici referitoare la situația migranților, previziuni, apeluri către autorități, părți interesate și societate civilă, dar și schimburi de bune practici, politici menite să atenueze impactul asupra migranților, refugiaților, azilanților și apatrizilor, recomandări de acțiune și implicare a comunităților. Toate aceste subiecte au avut un numitor comun, promovat de Rețeaua de Migrație a ONU sub forma motto-ului „Covid-19 nu discriminează; nici răspunsul nostru nu ar trebui să discrimineze”, încurajând o abordare bazată pe respectarea drepturilor omului, indiferent de situație. 

 

2019

Cum sunt percepuţi migranţii şi refugiaţii în societate - integrare, protecţie, comunicare, prejudecăţi

În data de 24 octombrie, Institutul Român pentru Drepturile Omului a reunit reprezentanţi ai unor instituţii naţionale şi organizaţii internaţionale în cadrul campaniei de informare şi conştientizare în rândul tinerilor cu privire la modul în care sunt percepuţi refugiaţii şi migranţii, atât în societatea românească, cât şi în alte state ale Uniunii Europene. Evenimentul a fost organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări, UNHCR România şi Consiliul Naţional Român pentru Refugiați și s-a adresat elevilor Colegiului Naţional „Spiru Haret” din Bucureşti.

Nu întâmplător, evenimentul a avut loc cu prilejul Zilei Internaţionale a ONU, 2019 fiind anul în care se aniversează 74 de ani de la înființarea ONU. „Acţionăm în sprijinul drepturilor omului şi al egalităţii între sexe şi ne opunem urii, oricare ar fi formele de manifestare ale acesteia. (...) Ne străduim să menţinem pacea şi venim în ajutorul a milioane de oameni aflaţi în mijlocul conflictelor armate” – a menționat în mesajul său,  Secretarul General ONU, Antonio Guterres).

În întreaga lume există în prezent 70,8 milioane de oameni strămutaţi forţat - în fiecare minut 25 de oameni sunt siliţi să fugă din ţara lor. În spiritul respectului pentru drepturile lor, care adesea sunt încălcate, au fost prezentate şi dezbătute aspecte privind provocările şi oportunităţile integării în societate a migranţilor şi refugiaţilor. Printre acestea se numără:activitatea de protecţie şi promovare a drepturilor acestora, accesul la justiţie, lupta cu prejudecăţile, dar şi importanţa contribuţiei lor în viaţa comunităţii.

Reprezentanta Inspectoratului General pentru Imigrari (IGI) a adus in discuţie rolul şi importanţa IGI în gestionarea fenomenului migraţionist, cu accent pe integrarea străinilor in ţara noastră, iar Agenția ONU pentru Refugiaţi din România a prezentat un scurt istoric al înfiinţării UNHCR după cel de-Al Doilea Război Mondial, precum şi o sinteză a tendinţelor globale actuale, situaţia dramatică a persoanelor dezrădăcinate, prejudecăţile celor din ţările unde aceşti oameni sosesc să ceară sprijin, modalităţile prin care li se acordă protecţie.

Consiliului Naţional Român pentru Refugiaţi (CNRR) a descris pe scurt, activitatea CNRR şi tipurile de asistenţă oferită solicitanţilor de azil, refugiaţilor şi migranţilor, menţionând şi principalele impedimente cu care se confruntă aceste categorii de persoane: lipsa documentelor din ţara de origine, cunoaşterea limitată a limbii române, barierele culturale.

Așa cum au precizat toți cei prezenți, poate exista o graniţă fină între a fi migrant sau refugiat, pentru că o persoană care emigrează din ţara natală la un anumit moment, în deplină libertate, se poate confrunta cu situaţia ca între timp condiţiile din acea ţară să se schimbe dramatic, libertăţile să fie îngrădite şi chiar viaţa să îi fie pusă în pericol la înapoiere.

În încheiere, elevii au conchis că a fi refugiat presupune să sfidezi toate obstacolele şi să îți asumi provocarea unui nou început. Reprezentanţii IRDO au îndemnat tinerii la reflecţie, plecând de la ideea că aceşti oameni au aceleaşi drepturi ca noi toţi şi au evocat personalităţi marcante din România şi din lume care au fost sau sunt în prezent refugiaţi.

Linkuri/Surse:

https://www.unhcr.org/global-trends-2018-media.html

https://www.agerpres.ro/comunicate/2019/10/24/comunicat-de-presa-institutul-roman-pentru-drepturile-omului--391429

 

4 octombrie
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Constanța – Garda de Coastă a fost gazda ultimei sesiuni de instruire din cadrul proiectului de colaborare dintre IRDO, Direcția Generală Anticorupție, Inspectoratul General pentru Imigrări și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

Sesiunea a avut ca temă „Drepturile omului și managementul frontierelor maritime” și a fost centrată pe studii de caz și exemplificări de bune practici în gestionarea migrației ilegale.

S-au analizat principalele probleme generate de migrația pe mare din perspectiva drepturilor omului (multitudinea de decese, dificultatea unor state de a conveni cu privire la jurisdicție, neraportarea în timp util a informațiilor obținute prin sistemele de detectare a migranților, interzicerea intrării în porturi, returnări în baza unor acorduri bilaterale etc.), exemplificându-se situațiile prin cazuri concrete din experiența unor state care s-au confruntat cu afluxuri importante de migranți.
 
De asemenea, s-au discutat normele legale care guvernează gestionarea migranților la nivelul frontierelor UE: obligația de a examina cererile de protecție internațională făcute pe marea teritorială, pe uscat sau la frontierele maritime, principiul nereturnării, dreptul de a permite rămânerea în timpul examinării cererii, garanțiile procedurale și dreptul la căi de atac legale.

La sesiunea susținută de reprezentantul IRDO au participat, de asemenea, cu intervenții punctuale: reprezentanți ai Inspectoratului pentru Imigrări Constanța, comisar șef Poliție Robert Neacșu, Serviciul Prevenire DGA, comisar şef Sava Mădălin din Direcţia de Prevenire şi Combatere a Migraţiei Ilegale şi a Infracţionalităţii Transfrontaliere din cadrul IGPF (care a prezentat pe scurt Analiza situației operative la frontiera României în primele 6 luni ale anului 2019).



26 septembrie
A doua sesiune de formare la nivelul Inspectoratelor Teritoriale ale Poliției de Frontieră a avut loc la Giurgiu. La prezentări și dezbateri au luat parte persoane din conducerea ITPF local, comisar șef Poliție Robert Neacșu, Serviciul Prevenire DGA, comisar şef Sava Mădălin din Direcţia de Prevenire şi Combatere a Migraţiei Ilegale şi a Infracţionalităţii Transfrontaliere din cadrul IGPF, reprezentanți ai Inspectoratului pentru Imigrări Giurgiu.

Grupul țintă a fost constituit din 30 de responsabili cu aplicarea legii din cadrul Serviciilor Teritoriale ale ITPF Giurgiu.

O primă parte a discuțiilor s-a axat pe o scurtă introducere în drepturile omului din perspectiva forțelor de poliție. În cooperare cu participanții, s-au definit și explicat concepte precum: valori și principii care guvernează drepturile omului, generațiile de drepturi, titulari de drepturi și titulari de obligații etc.

O a doua parte a sesiunii de formare a vizat drepturile migranților, așa cum acestea sunt reflectate în dreptul internațional și regional, discuțiile axându-se pe Convenția privind refugiații, Protocolul ONU împotriva traficului ilegal de migranți, Convenția împotriva torturii, Pactul internațional privind drepturile civile și politice, Pactul internațional privind drepturile sociale, economice și culturale, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Carta Drepturilor Fundamentale a UE.

Sesiunea s-a încheiat printr-o evaluare, care a constat în comentarea unor afirmații și în validarea/invalidarea acestora, din perspectiva drepturilor omului și a propriei experiențe profesionale.



18 septembrie
În continuarea activităților de colaborare care au debutat în anul 2018, între Direcția Generală Anticorupție, Inspectoratul General pentru Imigrări și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, pe de o parte, și, respectiv, Institutul Român pentru Drepturile Omului, pe de altă parte, privind prevenirea corupției în contextul migrației ilegale, anul acesta s-au prevăzut trei sesiuni de instruire a personalului din cadrul Inspectoratelor Teritoriale ale Poliției de Frontieră.

Primul dintre acestea a fost Inspectoratul Teritorial Timișoara, cu participanți de la nivelul Serviciilor Teritoriale ale Poliției de Frontieră (Caraș-Severin, Oravița, Nidăș, Socol, Moldova Veche, Berzasca, Moravița, Deta, Jimbolia, Drobeta Turnu-Severin, Mehedinți, Orșova, Sînnicolau Mare, Porțile de Fier etc.).

La dezbateri au luat parte reprezentantul IRDO, Silvia Iorgulescu, comisar şef de poliţie Bârlici Mihăiţă, director al Direcţiei Prevenire din DGA, şi comisar şef Sava Mădălin din Direcţia de Prevenire şi Combatere a Migraţiei Ilegale şi a Infracţionalităţii Transfrontaliere din cadrul IGPF.

Discuțiile au avut ca temă „Drepturile omului în contextul imigrației ilegale” și au vizat perceperea fenomenului migrației nu dintr-o perspectivă administrativă, ci cu precădere prin prisma drepturilor omului. S-au discutat, printre altele, efectele migrației, cu accent pe generarea de medii multiculturale la nivelul comunităților din țările de destinație. Drepturile migranților și obligațiile autorităților au făcut obiectul unor intervenții din partea participanților. Aceștia au exemplificat cu date din propria activitate cazuri în care drepturile migranților au fost concretizate în relația cu reprezentanții Poliției de Frontieră. De remarcat că, la nivelul ITPF Timișoara, responsabilii cu aplicarea legii au beneficiat de formări în domeniul drepturilor omului, la nivelul structurii FRONTEX.

Un punct important de dezbatere a fost diferențierea între traficanți și călăuze, un aspect problematic din punct de vedere al relaționării cu persoanele solicitante de protecție internațională, precum și a gestionării victimelor ori a scopurilor diferite care stau la baza tentativelor de trecere neregulamentară a frontierei.

Sesiunea a fost încheiată cu un studiu de caz, care a avut ca obiectiv identificarea încălcării drepturilor omului într-un exemplu de introducere ilegală de migranți, care, în parcursul dintre țara de proveniență și țara de destinație a căpătat valențe de trafic de persoane.
Alte detalii: http://www.mai-dga.ro/arhive/46044  



„Protecţia şi integrarea refugiaţilor în societate” - Ziua Mondială a Refugiatului, 20 iunie, 2018
Miercuri, 20 iunie, 2018, Institutul Român pentru Drepturile Omului a reunit reprezentanţi ai unor instituţii naţionale, organizaţii internaţionale şi ai societăţii civile în cadrul mesei rotunde „Protecţia şi integrarea refugiaţilor în societate”. Evenimentul a avut loc cu prilejul Zilei Mondiale a Refugiatului şi al aniversării a 20 de ani de la primele manifestări dedicate anual conştientizării opiniei publice cu privire la situaţia refugiaţilor.
În săptămâna dedicată refugiatului, 18-24 iunie, se organizează evenimente diverse pe tot globul, de la concerte, expoziţii de artă, festivaluri multiculturale şi culinare până la competiţii sportive, pentru a omagia din spirit de solidaritate, curajul şi rezistenţa persoanelor strămutate forţat.
Pornind de la ideea „împreună putem fi mai puternici”, toţi cei prezenţi au împărtăşit din experienţa şi practica lor cu scopul de a identifica modalităţi de cooperare în vederea unor soluţii concrete.
Aspecte privind provocările şi oportunităţile integrării în societate a refugiaţilor şi migranţilor precum şi aspecte din activitatea de protecţie şi promovare a drepturilor acestora, de acces la justiţie şi de luptă cu prejudecăţile inerente ale societăţii, importanţa contribuţiei lor în viaţa comunităţii, au fost prezentate de către reprezentanţi ai Consiliului Naţional Român pentru Refugiaţi, (CNRR), Avocatului Poporului, Biroului Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi din România (UNHCR), Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), precum şi Asociaţiei Femeilor din România.
„Ce aţi face dacă aţi fi forţaţi să vă părăsiţi locuinţa? (...) În prezent 68 de milioane de oameni din întreaga lume sunt refugiaţi sau dezrădăcinaţi ca urmare a unor conflicte sau persecuţii (...) De Ziua Refugiatului trebuie să ne gândim ce putem face mai mult pentru a ajuta. Răspunsul la acastă întrebare începe cu unitate şi solidaritate.” - spicuiri din mesajul Secretarului General al ONU, António Guterres, adresat cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiaţilor.
Milioanele de refugiaţi de pe glob nu reprezintă cifre, ci oameni. Să nu uităm şi că întotdeauna cei care suferă cel mai mult sunt cei vulnerabili: femeile, fetele tinere, copiii. Toţi cei forţaţi să îşi părăsească ţara au nevoie de o locuinţă, de un loc de muncă, de acces la justiţie, la servicii de sănătate şi de educaţie.
În lunile iunie şi iulie ale acestui an, au loc la sediul ONU din Geneva ultimele consultări privind finalizarea textului Acordului Global pentru Refugiaţi care urmează să fie prezentat în cadrul Adunării Generale de la New York. Acordul, o oportunitate unică de îmbunătăţire a reacţiei comunităţii internaţionale la situaţiile refugiaţilor, propune diminuarea presiunii cu care se confruntă ţările gazdă şi mai mult sprijin pentru ca ţările de origine să poată crea condiţii demne şi sigure pentru repatriere.
În cadrul mesei rotunde a fost prezentat cel mai recent Raport UNHCR „Tendinţe Globale”, s-a popularizat Campania „Alături de Refugiaţi” WeStandWithRefugees #WorldRefugeeDay şi au fost lansate invitaţii la „Ziua Refugiatului” cu OmFest.
Evenimentul a fost organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului, în parteneriat cu Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi, Asociaţia Femeilor din România - Împreună şi Biblioteca Metropolitană, Bucureşti.

Arhivă

 

Înapoi la cuprins