Conferinţa la nivel înalt „Protecţia persoanelor vulnerabile în Europa”
La invitaţia Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), Institutul Român pentru Drepturile Omului a luat parte la Conferinţa la nivel înalt „Protecţia persoanelor vulnerabile în Europa”, organizată în data de 30 martie, sub egida preşedinţiei portugheze a Consiliului Uniunii Europene, în parteneriat cu FRA şi Comisia Europeană.
Aşa cum s-a precizat în deschiderea lucrărilor de către reprezentanta ţării gazdă, Ministrul Justiţiei din Portugalia - Francisca van Dunem, protecţia persoanelor adulte vulnerabile a devenit o problematică presantă la nivel european, având un impact la nivelul tuturor statelor membre şi al spaţiului comunitar în ansamblu. Îmbătrânirea populaţiei, cu o prognoză de creştere îngrijorătoare, precum şi existenţa (conform estimărilor Comisiei Europene) a peste 100 de milioane de cetăţeni europeni care suferă de o dizabilitate, creşterea violenţei de gen şi a infracţiunilor motivate de ură, stări de fapt peste care s-a suprapus criza pandemică, afectând suplimentar persoanele vulnerabile, sunt tot atâtea motive pentru a percepe protecţia adulţilor ca pe o prioritate de nivel european şi pentru a identifica soluţii unitare în cadrul tuturor statelor membre.
Programul Conferinţei a cuprins cinci sesiuni în care au fost tratate şi dezbătute diversele faţete ale problematicii protecţiei adulţilor vulnerabili, cu intervenţii ale unor personalităţi de prim rang de la nivelul instituţiilor şi organismelor europene, al statelor membre, lumii academice, organizaţiilor nonguvernamentale.
Deşi subiectele abordate au fost vaste şi generoase, încercând să ofere o perspectivă cât mai amplă asupra problemelor existente şi a soluţiilor posibile, s-au putut evidenţia câteva idei recurente, sinteză a ansamblului dezbaterilor. Ca instrument specific de protecţie a adulţilor vulnerabili, Convenţia de la Haga, din 13 ianuarie 2000, poate reprezenta o garanţie internaţională, Comisia şi Parlementul Europene făcând apeluri repetate la statele membre pentru ratificarea sa. Totuşi, la ora actuală, numai 10 state au ratificat Convenţia. În plus, intervenienţii au subliniat că, pe lângă nevoia ratificării acestui document, la nivel european sunt necesare reglementări suplimentare şi specifice situaţiei cetăţenilor europeni, modificarea şi/sau actualizarea unor directive, precum şi alocarea de fonduri, prin programe multianuale, pentru proiecte care să gestioneze optim protecţia adulţilor vulnerabili. Aceste reglementări europene trebuie să aibă ca obiectiv stabilirea unor dispoziţii şi norme uniforme privind legea aplicabilă şi să fie consolidate prin acorduri multilaterale între ţări în domeniul justiţiei civile şi penale şi al cooperării, pentru creşterea încrederii reciproce între state şi pentru a oferi cetăţenilor UE siguranţă şi predictibilitate.
În ceea ce priveşte demersurile Uniunii, s-a arătat că există eforturi susţinute de a răspunde necesităţilor persoanelor vulnerabile, precum iniţierea de politici specifice, prin Strategia europeană pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi 2021-2030 şi prin Strategia UE privind drepturile victimelor 2020-2025.
Concluziile întâlnirii, soluţiile propuse, obstacolele identificate în practică, precum şi rezultatele studiilor iniţiate de UE privind protecţia cetăţenilor europeni vulnerabili vor putea servi ca punct de plecare în cadrul lucrărilor Conferinţei de la Haga, programată pentru a doua parte a anului 2022, care are ca scop evaluarea aspectelor practice privind Convenţia.
...mai multe semnale