Migrație şi azil

În ultimii ani, comunitatea internaţională se confruntă cu valuri de migraţie fără precedent, iar situaţia persoanelor care sunt forţate să îşi părăsească locuinţele din cauza conflictelor armate, a sărăciei, a deşertificării sau a unor fenomene climatice extreme trebuie înţeleasă şi gestionată în mod eficient şi responsabil. Ţările în care aceşti oameni îşi caută adăpost din dorinţa şi nevoia de a începe o viaţă mai bună au obligaţia de a le asigura protecţie conform legislaţiei internaţionale. În căutarea unor strategii viabile, trebuie ţinut cont că tocmai aceşti oameni sunt membri vulnerabili ai societăţii, iar drepturile lor pot fi încălcate cu uşurinţă.
 Migranţii pot pleca din ţara de origine din motive economice, educaţionale dar şi ca urmare a încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale care le sunt garantate prin documentele internaţionale.
 Aceste documente asigură protecţia drepturilor tuturor persoanelor cu un grad ridicat de vulnerabilitate, inclusiv drepturile migranţilor, refugiaţilor, azilanţilor, indiferent de statutul lor.
 Este necesară crearea unor punţi de comunicare, înţelegerea diversităţii culturale, combaterea discriminării, asigurarea accesului la justiţie, dar mai ales respectarea tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Instrumente
Publicaţii
Evenimente

Instrumente

Sistemul european comun de azil (SECA) este un set de legi UE, finalizate în 2005. Acestea sunt menite să asigure protecţia de către toate statele membre ale UE a drepturilor solicitanţilor de azil, şi a drepturilor refugiaţilor.

  • Ordonanţa Nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România
  • Ordonanţa nr. 44/ 2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România
  • Ordonanţa de Urgenţă Nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată în 2011, Monitorul Oficial 774/2 noiembrie 2011
  • Legea nr. 260/2005 pentru aprobarea OUG a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European
  • Legea nr.122/ 2006 privind azilul în România
  • Ordonanţa de Urgenţă nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul Român
  • Legea nr.362 / 2005 pentru aderarea României la Convenţia privind statutul apatrizilor, adoptată la New York la 28 septembrie 1954
  • Legea nr. 361/2005 pentru aderarea României la Convenţia privind reducerea cazurilor de apatridie adoptată la New York la 30 august 1961
  • Legea nr. 85 din 8 aprilie 2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 187/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România
  • Legea nr. 280/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România
  • Legea nr. 209 din 27 iunie 2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România
  • Legea nr. 137 din 15 octombrie 2014 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România şi a Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European
  • Legea nr. 331 din 16 decembrie 2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor
  • Legea nr. 165 din 24 iunie 2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România
  • Legea nr. 116 din 26 mai 2017 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2016 privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor.

Înapoi la Cuprins

Publicații

Refugiaţii şi statutul lor juridic, Victor Dan Zlătescu, Irina Moroianu Zlătescu, IRDO, Bucureşti, 1992
Lupta împotriva rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei şi intoleranţei, IRDO- ANUROM, Bucureşti, 2001
A culture of peace, democracy and tolerance in Romania, Irina Moroianu Zlătescu, Comisia României pentru UNESCO şi IRDO, Bucureşti 2002
Fighting racial discrimination – Aspects, Irina Moroianu Zlătescu, IRDO-ANUROM, Bucureşti 2004
Diversité dans l’unité, Petru Dumitriu, IRDO, Bucureşti, 2008
Statutul juridic al refugiaţilor, Cristina Narcisa Vergatti, IRDO, Bucureşti, 2009
Protection against racism and discrimination, Irina Moroianu Zlătescu, IRDO, Buc., 2011
Migration and law, Irina Moroianu Zlătescu, IRDO, Bucureşti, 2014

Înapoi la cuprins

Evenimente

„Protecţia şi integrarea refugiaţilor în societate” - Ziua Mondială a Refugiatului, 20 iunie, 2018

Miercuri, 20 iunie, 2018, Institutul Român pentru Drepturile Omului a reunit reprezentanţi ai unor instituţii naţionale, organizaţii internaţionale şi ai societăţii civile în cadrul mesei rotunde „Protecţia şi integrarea refugiaţilor în societate”. Evenimentul a avut loc cu prilejul Zilei Mondiale a Refugiatului şi al aniversării a 20 de ani de la primele manifestări dedicate anual conştientizării opiniei publice cu privire la situaţia refugiaţilor.
În săptămâna dedicată refugiatului, 18-24 iunie, se organizează evenimente diverse pe tot globul, de la concerte, expoziţii de artă, festivaluri multiculturale şi culinare până la competiţii sportive, pentru a omagia din spirit de solidaritate, curajul şi rezistenţa persoanelor strămutate forţat.
Pornind de la ideea „împreună putem fi mai puternici”, toţi cei prezenţi au împărtăşit din experienţa şi practica lor cu scopul de a identifica modalităţi de cooperare în vederea unor soluţii concrete.
Aspecte privind provocările şi oportunităţile integrării în societate a refugiaţilor şi migranţilor precum şi aspecte din activitatea de protecţie şi promovare a drepturilor acestora, de acces la justiţie şi de luptă cu prejudecăţile inerente ale societăţii, importanţa contribuţiei lor în viaţa comunităţii, au fost prezentate de către reprezentanţi ai Consiliului Naţional Român pentru Refugiaţi, (CNRR), Avocatului Poporului, Biroului Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi din România (UNHCR), Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), precum şi Asociaţiei Femeilor din România.
„Ce aţi face dacă aţi fi forţaţi să vă părăsiţi locuinţa? (...) În prezent 68 de milioane de oameni din întreaga lume sunt refugiaţi sau dezrădăcinaţi ca urmare a unor conflicte sau persecuţii (...) De Ziua Refugiatului trebuie să ne gândim ce putem face mai mult pentru a ajuta. Răspunsul la acastă întrebare începe cu unitate şi solidaritate.” - spicuiri din mesajul Secretarului General al ONU, António Guterres, adresat cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiaţilor.
Milioanele de refugiaţi de pe glob nu reprezintă cifre, ci oameni. Să nu uităm şi că întotdeauna cei care suferă cel mai mult sunt cei vulnerabili: femeile, fetele tinere, copiii. Toţi cei forţaţi să îşi părăsească ţara au nevoie de o locuinţă, de un loc de muncă, de acces la justiţie, la servicii de sănătate şi de educaţie.
În lunile iunie şi iulie ale acestui an, au loc la sediul ONU din Geneva ultimele consultări privind finalizarea textului Acordului Global pentru Refugiaţi care urmează să fie prezentat în cadrul Adunării Generale de la New York. Acordul, o oportunitate unică de îmbunătăţire a reacţiei comunităţii internaţionale la situaţiile refugiaţilor, propune diminuarea presiunii cu care se confruntă ţările gazdă şi mai mult sprijin pentru ca ţările de origine să poată crea condiţii demne şi sigure pentru repatriere.
În cadrul mesei rotunde a fost prezentat cel mai recent Raport UNHCR „Tendinţe Globale”, s-a popularizat Campania „Alături de Refugiaţi” WeStandWithRefugees #WorldRefugeeDay şi au fost lansate invitaţii la „Ziua Refugiatului” cu OmFest.
Evenimentul a fost organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului, în parteneriat cu Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi, Asociaţia Femeilor din România - Împreună şi Biblioteca Metropolitană, Bucureşti.

Arhivă

 

Înapoi la cuprins