Copii, tineri

Diferite calitativ de cele ale adulţilor, drepturile copilului sunt reglementate într-o serie de documente, cu sau fără forţă juridică, cu aplicabilitate universală sau regională, în care sunt fixate principii, standarde şi norme pe care statele semnatare sunt obligate să le respecte în raport cu copiii şi tinerii de pe teritoriile lor, oricare le-ar fi statutul (cetăţeni, rezidenţi, refugiaţi, azilanţi, aflaţi în îngrijirea părinţilor sau a familiei proprii ori adoptive, în centre de îngrijire etc.).

Dintre aceste documente, unul se distinge în mod deosebit, reprezentând într-un fel corolarul evoluţiei societăţii şi gândirii socio-juridice în legătură cu cei mai tineri reprezentanţi ai speciei umane: Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului – principalul instrument internaţional în domeniu.

În plan regional, european, au fost de asemenea adoptate o serie de documente care reglementează drepturile copilului şi tinerilor. Toate, indiferent de deschiderea şi aplicabilitatea lor – documente internaţionale, regionale sau naţionale, au ca reper fundamental interesul major al copilului, ce trebuie să primeze în orice situaţie.

Standard Image

Instrumente
Publicaţii
Evenimente
Recomandările Comitetului ONU pentru drepturile copilului referitoare la România

Instrumente

Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului

Protocol opţional la Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului, referitor la implicarea copiilor în conflicte armate
Protocol opţional la Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului, referitor la vânzarea de copii, prostituţia copiilor şi pornografia infantilă
Convenţia de la Haga asupra competenţei, legii aplicabile, recunoaşterii, executării şi cooperării privind răspunderea părintească şi măsurile de protecţie a copiilor (adoptată la 19 octombrie 1996 şi intrată în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Convenţia OIM nr. 138 cu privire la vârsta minimă de încadrare în muncă
Convenţia OIM nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor şi acţiunea imediată în vederea eliminării lor

Convenţia europeană în materia adopţiei de copii (ETS 58)
Convenţia europeană cu privire la statutul juridic al copiilor născuţi în afara căsătoriei (ETS 85)
Convenţia europeană asupra recunoaşterii şi executării hotărârilor în materie de încredinţare a copiilor şi de restabilire a încredinţării copiilor (ETS 105) - Textul oficial în limba: engleză franceză
Convenţia europeană cu privire la exercitarea drepturilor copiilor (ETS 160) - Textul oficial în limba: engleză franceză
Convenţia cu privire la contactul cu copiii (ETS 192) - Textul oficial în limba: engleză franceză
Convenţia Consiliului Europei cu privire la protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale (ETS 201) - Textul oficial în limba: engleză franceză
Convenţia europeană cu privire la adopţia copiilor (revizuită) (ETS 202) Textul oficial în limba: engleză franceză

Legea nr. 63 din 12 mai 2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992
Legea Nr. 252 din 14 decembrie 2010 privind ratificarea Convenţiei Consiliului Europei pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale, adoptată la Lanzarote la 25 octombrie 2007 şi semnată de România la Lanzarote la 25 octombrie 2007  
Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului

Înapoi la Cuprins

Publicaţii

Drepturile copilului şi tânărului, IRDO, Bucureşti, 1998
Drepturile copilului şi tânărului, vol. I, Documente internaţionale, IRDO, Bucureşti, 2002
Drepturile copilului şi tânărului, vol. II, Documente interne, IRDO, Bucureşti, 2002
Drepturile copilului şi tânărului, vol. I, Documente internaţionale, IRDO, Bucureşti, 2003
Drepturile copilului şi tânărului, vol. II, Documente interne, ediţia a II-a revizuită şi adăugită, IRDO, Bucureşti, 2004
Drepturile copilului şi tânărului, vol. I, Documente internaţionale, ediţia a III-a revizuită şi adăugită, IRDO, Bucureşti, 2005
Drepturile copilului, IRDO, Bucureşti, 2008
Drepturile copilului. Drepturile mele, IRDO, Bucureşti, 2008
Drepturile copilului, ediţia a II a, IRDO, Bucureşti, 2011
S’cool Agenda 2012-2013 (versiunea în limba română) realizată în cadrul colaborării dintre Institutul Român pentru Drepturile Omului, Agenţia pentru drepturi fundamentale a Uniunii Europene şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România, FRA, 2012
Drepturile copilului – 365, IRDO, Bucureşti, 2014

Înapoi la Cuprins

Evenimente

30 ianuarie
 De Ziua Internaţională a Nonviolenţei în şcoală, Institutul Român pentru Drepturile Omului, prin Sectorul formare, a organizat, în parteneriat cu Şcoala gimnazială nr. 88 din Bucureşti, un atelier dedicat înţelegerii mecanismului unui conflict, tipurilor de conflict şi variatelor forme de violenţă, cu scopul de a-i face pe cei mici să conştientizeze care sunt reacţiile care pot conduce la un deznodământ violent şi care sunt, dimpotrivă, soluţiile nonviolente la orice dispută.
 Atelierul s-a desfăşurat succesiv la trei clase primare, cei mici exemplificând tipurile de conflicte obişnuite în fiecare colectiv şi posibile soluţii pentru a le rezolva paşnic.
 Un joc exemplificator, intitulat Eşarfa prieteniei, a încheiat atelierul, copiii fiind invitaţi să reprezinte, prin noduri, diversele conflicte apărute între ei şi să înţeleagă în ce mod aceste noduri dăunează unei bune relaţii de colegialitate.

7 februarie
 La sediul Fundaţiei Filantropice Metropolis, gazdă a numeroşi copii aflaţi în dificultate, Sectorul Formare al IRDO a susţinut o mini-dezbatere pe tema „Cum reacţionez în cazul unui conflict?”. Scopul acesteia a fost acela de a-i face ce cei mici să conştientizeze că felul în care aleg să răspundă unei situaţii conflictuale este determinat de personalitatea fiecăruia, de modul de desfăşurare a conflictelor anterioare şi de felul în care s-au simţit prin implicarea voită sau nevoită într-o dispută. O situaţie conflictuală fictivă a fost punctul de pornire, oferindu-se cinci tipuri de soluţii, dintre care copiii au ales pe cea care îi reprezintă cel mai mult. Fiecare tip de răspuns a fost asociat cu o culoare, pentru a fi mai uşor de reţinut. În etapa următoare, copiii au ales soluţia cea mai eficientă, din punctul lor de vedere, pentru a putea pune capăt conflictului, fără a prejudicia o relaţie de prietenie.

13 februarie-13 martie
 Cum în luna februarie se celebrează anual Ziua Internaţională a Siguranţei pe Internet, elevii a două clase a VIII-a de la Şcoala gimnazială „prof. Ion Vişoiu” au fost invitaţi să reflecteze la pericolul potenţial de încălcare a drepturilor copiilor pe care lumea virtuală – motoare de căutare, jocuri online, reţele de socializare, chat-uri – îl poate conţine. Prin intermediul unor cartonaşe care prezintă situaţii ipotetice, copiii au fost îndemnaţi să analizeze diferite problematici, în funcţie de cartonaşul primit, şi să arate care ar fi dreptul încălcat şi, mai ales, care ar fi reacţiile lor şi măsurile care se pot întreprinde pentru a semnala sau soluţiona problema.
Copiii au primit răgazul de a se documenta asupra problemei, iar răspunsurile au fost premiate cu diplome pentru întreaga clasă. În marea majoritate a cazurilor, copiii au identificat în mod corect dreptul încălcat (la imagine, la viaţă privată, la informare, la sănătate, la demnitate) de situaţiile prezentate şi au arătat ce măsuri ar putea lua pentru rezolvarea situaţiei (semnalarea unor comentarii nepotrivite administratorului unui site, raportarea către autorităţi a unor remarce rasiste, apelarea la modalităţi de a bloca anumite conţinuturi, anunţarea adulţilor în legătură cu anumite discuţii/imagini şocante, cererea de înlăturare a datelo
r personale din conţinutul unui site).

21 februarie
 De Ziua Internaţională a Limbii Materne, Sectorul formare al IRDO a conceput şi susţinut un atelier interactiv dedicat copiilor de nivel primar, în colaborare cu Şcoala nr. 97 din Capitală. Copiii participanţi – de la trei clase de a III-a (în total 90) ale şcolii – au descoperit ce înseamnă limbă maternă şi limbă oficială, au aflat informaţii despre minorităţile din România şi faptul că acestea au dreptul la utilizarea propriei limbi. De asemenea, s-a discutat despre drepturile lingvistice pe care orice comunitate minoritară le are şi modalităţile prin care ele se actualizează. Pentru a evidenţia importanţa perpetuării moştenirii lingvistice la nivel global, s-a comentat un top al limbilor pe cale de dispariţie. Atelierul s-a încheiat cu un mini-quiz, care a verificat şi sintetizat cunoştinţele dobândite.

20 aprilie
 Ziua Pământului (22 aprilie) a fost sărbătorită în avans, vineri, 20 aprilie, la o şcoală din Bucureşti, împreună cu două clase primare (a III-a şi 0). Activitatea a presupus plantarea de flori în curtea şcolii de către copiii organizaţi pe echipe şi prezentarea importanţei evenimentului celebrat. Cum în acest an Ziua Pământului (ajunsă la a 48-a ediţie) a avut ca temă principală limitarea poluării cu deşeuri din plastic, copiilor li s-a vorbit, în contextul mai larg al necesităţii protejării mediului înconjurător, şi despre importanţa reciclării produselor din acest material. Evenimentul a făcut obiectul unui parteneriat între IRDO şi Carrefour, retailer care a furnizat copiilor florile şi echipamentul necesar plantării, sponsorizând astfel activitatea.
 Prin crearea acestui triplu parteneriat, IRDO şi-a propus pe de o parte să încurajeze responsabilitatea socială şi să joace rolul de intermediar în consolidarea colaborării la nivel comunitar dintre diverşi actori sociali (şcoală, părinţi, instituţii, firme locale) şi, pe de altă parte, să sublinieze necesitatea demersurilor de conştientizare, de la vârste mici, a unei relaţionări cât mai respectuoase cu mediul înconjurător.


10 mai
   La colegiul Naţional „Octav Onicescu” din Capitală, cu prilejul sărbătoririi Zilei Europei, s-a organizat, în parteneriat cu Institutul Român pentru Drepturile Omului, în cadrul Clubului european al liceului, o sesiune de prezentări şi dezbateri asupra drepturilor omului, valorilor europene şi a viitorului tinerilor în Uniunea Europeană.
   Elevii tuturor claselor (de la a IX-a la a XII-a) au pregătit atât materiale de prezentare a opiniilor proprii referitoare la libertatea de exprimare, obiectivele de dezvoltare durabilă, Internet şi mass-media, egalitatea de gen şi stoparea violenţei împotriva femeii. De asemenea, au avut loc dezbateri tematice asupra unor subiecte de interes pentru tânăra generaţie şi pentru felul în care tinerii îşi concept viitorul în cadrul comunităţii europene: diferenţele dintre urban şi rural în cazul dreptului la educaţie, felul diferit în care sunt percepute în rândul tinerilor oportunităţile oferite de  Uniunea Europeană. Dezbaterile au avut scopul de a ridica probleme de actualitate şi de a oferi, la nivel conceptual, posibile soluţii, ca prim pas în dezvoltarea capacităţii tinerei generaţii de a-şi face cunoscute şi a-şi argumenta punctele de vedere, de a se implica social şi de a participa cu propriile forţe la construirea lumii de mâine.
   IRDO a propus o dezbatere pe tema „Nediscriminarea în raport cu comunitatea romă”, actualizată printr-un joc de reflecţie asupra tipurilor de discurs întâlnite în mediul virtual.

15 mai – Ziua Internaţională a familiei
Ziua Internaţională a Familiei este sărbătorită în întreaga lume pe 15 mai. Ea a fost instituită de Adunarea Generală a ONU pe 20 septembrie 1993, în baza Rezoluţiei 47/237, fiind sărbătorită de comunităţile din întreaga lume începând cu 1994, cu scopul de a sublinia importanţa familiei pentru indivizi şi societate şi de a conştientiza opinia publică şi tineretul asupra proceselor sociale, economice şi demografice care afectează familia. La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului şi cu susţinerea Patriarhiei Române, din anul 1994, ziua de 15 mai a devenit oficial şi Ziua familiei române. Prin acest eveniment se doreşte sublinierea şi accentuarea impactului pe care valorile familiei îl au, sau ar trebui să îl aibă, în România.
În ziua de 15 mai, cu ocazia Zilei Internaţionale a Familiei, s-a desfăşurat la Colegiul economic „Virgil Madgearu” din Ploieşti, manifestarea cu tema „Familia: educatori şi furnizori ai drepturilor omului”, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Fundaţia „Adolescenţa” şi Colegiul economic „Virgil Madgearu”, Ploieşti, având ca obiectiv principal importanţa familiei în educaţia tinerilor şi de a promova valorile acesteia: egalitatea, dragostea, respectul, împărţirea echitabilă a responsabilităţilor casnice, combaterea tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor, copiilor, persoanelor în etate.
În cadrul manifestării, la care au participat elevi ai claselor a IX şi a X-a, profesori, consilieri de dezvoltare personală, psihologi, s-a pus accentul pe importanţa familiei în educaţia copilului, pe rolul pe care îl are familia pentru viitorul umanităţii dar şi rolul autorităţilor cât şi al societăţii civile pentru eliminarea violenţei în familie.
Printre preocupările IRDO se numără şi promovarea drepturilor familiei, a rolului ei în educarea viitoarelor generaţii, necesitatea îmbunătăţirii cadrului legislativ şi social, în vederea creşterii rolului familiei în viaţa socială, familia fiind elementul de bază al societăţii, apărătorul valorilor umane, al culturii şi al continuităţii istorice a generaţiilor, un factor de stabilitate şi dezvoltare.

30 mai
Institutul Român pentru Drepturile Omului a fost reprezentat de Sectorul formare la lucrările  Simpozionului Naţional „STOP Bullyingului. Spune NU intimidării – exemple de bună practică”, organizat în parteneriat de către Inspectoratul Școlar Judeţean Cluj, Casa Corpului Didactic Cluj, şi Centrul de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Cluj.
Proiectul, care se află la cea de a treia ediţie şi este inclus în Calendarul Activităţilor Educative Naţionale (CAEN), la domeniul Interdisciplinar, are ca scop prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar şi, respectiv, a comportamentelor de intimidare.
Pentru acest an, activităţile proiectului s-au desfăşurat în şcoli din 29 de judeţe partenere, cu rezultate încurajatoare. Numai la nivelul judeţului Cluj, în acţiuni s-au implicat 35 de şcoli, 3700 de elevi şi peste 100 de cadre didactice.
În prima parte a simpozionului, alături de luările de cuvânt ale reprezentanţilor organizatorilor, IRDO a prezentat un material destinat claselor primare şi gimnaziale, conceput şi creat pentru copii, care vizează conştientizarea efectelor intimidării asupra personalităţilor individuale şi ale colectivului clasei, în care elevii îşi pot aduce contribuţia proprie şi pot propune soluţii „personalizate”, aplicabile pe tipul specific de bullying întâlnit în clasa lor.
De asemenea, tot aici s-au prezentat pe scurt schimburile de experienţă pe tematica intimidării din cadrul programului Erasmus +,  Acţiunea KA2 – parteneriate strategice în domeniul şcolar (Cooperare şi inovare pentru Bune practici), cu titlul STAND UP AGAINST BULLYING (SUAB).    
În partea a doua, a avut loc prezentarea lucrărilor participante, dintre care amintim: „Este oare o diferenţă între bullying, hărţuire şi tachinare?”, „Cyberbullying-ul – factor al depresiei în rândurile adolescenţilor”, „Atitudinea martorilor faţă de victimă în situaţii de bullying”, „Comportamente protective în situaţiile de bullying şi cyberbullying”.

 5 iunie – Ziua Mondială a Mediului
Ziua Mondială a Mediului este sărbătorită anual pe 5 iunie. Această zi a fost instituită în 1972 la prima Conferinţă Mondială a Naţiunilor Unite consacrată problemelor protecţiei mediului.
Sloganul stabilit de Organizaţia Naţiunilor Unite sub care se celebrează Ziua Mondială a Mediului în 2018 este „Să combatem poluarea cu plastice“, având ca obiectiv conştientizarea opiniei publice asupra faptului că poluarea cu plastice este una dintre cele mai mari provocări de mediu ale zilelor noastre, statisticile arată că în anul 2050 vor exista mai multe materiale de plastic în oceane decât peşti.
Pentru a marca acest eveniment Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Fundaţia Adolescenţa a organizat la Colegiul „Spiru Haret” din Ploieşti, o manifestare cu tema „Planeta are nevoie de un mediu sănătos” la care au participat elevii claselor a IX de la colegiu împreună cu profesorii îndrumători, având drept scop conştientizarea problemelor legate de mediu, pentru a promova o economie şi un stil de viaţă „verde” atât în rândul adulţilor cât şi în rândul tinerilor şi copiilor.
Elevii au urmărit cu viu interes materialul documentar prezentat în PowerPoint şi au aflat că responsabilitatea faţă de protecţia mediului îi revine fiecăruia dintre noi şi doar prin eforturi şi acţiuni comune putem influenţa direct nivelul şi calitatea vieţii noastre. A urmat o dezbatere interactivă cu tinerii care şi-au exprimat părerile asupra modului cum trebuie protejat mediul, şi cum trebuie promovate principiile ecologice şi dezvoltarea durabilă a vieţii în scopul asigurării unui viitor prosper şi sigur din punct de vedere ecologic.

27 iunie
Portalul online QBebe, care organizează seminarii dedicate părinţilor şi viitorilor părinţi intitulate Şcoala Părinţilor Responsabili, a realizat miercuri, 27 iunie, ultimul eveniment al verii, sub tematica  „Ora de tehnologie”.
La acest eveniment, urmare a colaborării existente cu Institutul Român pentru Drepturile Omului, IRDO a fost invitat pentru o intervenţie pe subiectul Dreptului la informare şi responsabilităţile pe care le generează acesta în mediul online. S-a discutat astfel despre continua evoluţie a tehnologiilor media, în condiţiile în care jumătate din populaţia globală este utilizatoare de internet. S-a evidenţiat, de asemenea, faptul că România, conform unor statistici anuale date publicităţii de site-ul we are social, se încadrează în acest trend global, în 2017, 58% din populaţie utilizând internetul (cu 1% mai mult decât în 2016), dintre care 80% accesând zilnic reţelele sociale, motoarele de căutare, emailul etc.
În aceste condiţii, s-a atras atenţia asupra problematicilor care apar în interacţiunea cu lumea virtuală pentru o categorie vulnerabilă aşa cum sunt copiii. S-au trecut în revistă diferite recomandări legate de ceea ce se numeşte dependenţa de gadget-uri şi de utilizarea patologică a internetului, inclusiv cu referire la draftul pentru al 11-lea raport International Classification of Diseases (ICD-11) al OMS, care vrea să introducă dependenţa de jocuri video/digitale ca „tulburare” comportamentală, caracterizată de:  un control inadecvat asupra jocului, preferinţa crescândă pentru jocuri în detrimentul altor activităţi, investirea unui timp din ce în ce mai mare în jocuri în ciuda apariţiei de consecinţe negative.
De asemenea, s-a pus accentul pe dreptul la informare al copilului, în contextul accesului la tehnologiile şi dispozitivele multimedia, aşa cum apare formulat în Articolul 17 al Convenţiei Internaţionale privind Drepturile Copilului şi în Observaţia Generală dedicată acestui articol de către ONU, arătându-se că trebuie luate măsuri pentru a conferi copilului autonomie în descoperirea de surse de informare pe internet şi, în acelaşi timp, pentru a încuraja participarea responsabilă şi în siguranţă la ceea ce înseamnă comunitatea online.
Prezentările susţinute de ceilalţi vorbitori, în faţa unui public de 80 de persoane, au vizat: Strategiile responsabile de utilizare a tehnologiei (lectori: Liviu Arsene, Global Cybersecurity Analyst la Bitdefender şi Sorin Stănică, comisar de poliţie, Inspectoratul General al Poliţiei), Tehnologia şi psihologia unui copil stabil emoţional şi cognitiv (psiholog Radu Leca), Tehnologia şi anatomia creierului (doctor Cristina Lupu).

 

Arhivă

2014    2015    2016    2017

Înapoi la Cuprins

 

Recomandările Comitetului ONU pentru drepturile copilului privind România

     În cadrul celei de a 75-a sesiuni a Comitetului ONU pentru drepturile copilului, din mai - iunie 2017, a fost realizată evaluarea periodică a României privind implementarea Convenţiei ONU pentru drepturile copilului. În urma analizării celui de al cincilea raport periodic al României, Comitetul ONU a luat notă de progresul înregistrat de la ultima evaluare în mai multe domenii privind drepturile copilului şi a salutat reînfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, precum şi adoptarea unor noi legi şi măsuri instituţionale şi a unor politici legate de drepturile copilului. În acest sens s-a făcut referire la modificarea Legii privind drepturile copilului astfel încât să se interzică instituţionalizarea copiilor sub 3 ani, precum şi revizuirea Legii adopţiei. Ca aspecte pozitive, au fost semnalate adoptarea Strategiei Naţionale 2014-2020 pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului, Strategia Naţională 2016-2020 privind sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor precum şi lansarea proiectului intitulat „Consolidarea reţelei naţionale a mediatorilor sanitari romi pentru îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei de romi 2014-2017”.
     Totodată, Comitetul ONU a atras atenţia statului român privind necesitatea adoptării unor măsuri urgente în domenii importante: alocarea resurselor; discriminarea împotriva copiilor de etnie romă; neglijarea, exploatarea sexuală şi abuzul; copiii privaţi de un mediu familial; copiii cu dizabilităţi; serviciile de sănătate.
ONU a reamintit indivizibilitatea şi interdependenţa drepturilor consfinţite prin Convenţie, fiind subliniată importanţa tuturor recomandărilor incluse în observaţiile finale.
     Următoarele rapoarte de ţară, cel de al şaselea şi cel de al şaptelea raport periodic vor trebui depuse de România până în 27 octombrie 2022.

     A se vedea şi o sinteză a concluziilor şi recomandărilor Comitetului ONU pentru drepturile copilului.

Înapoi la Cuprins