Copii, tineri

Diferite calitativ de cele ale adulţilor, drepturile copilului sunt reglementate într-o serie de documente, cu sau fără forţă juridică, cu aplicabilitate universală sau regională, în care sunt fixate principii, standarde şi norme pe care statele semnatare sunt obligate să le respecte în raport cu copiii şi tinerii de pe teritoriile lor, oricare le-ar fi statutul (cetăţeni, rezidenţi, refugiaţi, azilanţi, aflaţi în îngrijirea părinţilor sau a familiei proprii ori adoptive, în centre de îngrijire etc.).

Dintre aceste documente, unul se distinge în mod deosebit, reprezentând într-un fel corolarul evoluţiei societăţii şi gândirii socio-juridice în legătură cu cei mai tineri reprezentanţi ai speciei umane: Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului – principalul instrument internaţional în domeniu.

În plan regional, european, au fost de asemenea adoptate o serie de documente care reglementează drepturile copilului şi tinerilor. Toate, indiferent de deschiderea şi aplicabilitatea lor – documente internaţionale, regionale sau naţionale, au ca reper fundamental interesul major al copilului, ce trebuie să primeze în orice situaţie.

Standard Image

Instrumente
Publicaţii
Evenimente
Recomandările Comitetului ONU pentru drepturile copilului referitoare la România

Instrumente

 

 

  • Legea nr. 63 din 12 mai 2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992
  • Legea Nr. 252 din 14 decembrie 2010 privind ratificarea Convenţiei Consiliului Europei pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale, adoptată la Lanzarote la 25 octombrie 2007 şi semnată de România la Lanzarote la 25 octombrie 2007  
  • Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului

Înapoi la Cuprins

Publicaţii
 

Înapoi la Cuprins

Evenimente

Jocuri nocive și practici violente în mediul școlar

Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat și susținut cursul online „Jocuri nocive şi practici violente în mediul şcolar”, în perioada 4-18 mai, destinat cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Acesta s-a desfășurat pe parcursul a două săptămâni, a avut o durată însumată de 15 ore și a fost diseminat prin intermediul platformelor educaționale.

Activitățile coordonate de reprezentantul IRDO au vizat elaborarea şi rezolvarea unor exerciţii aplicative prin intermediul webinariilor interactive, având la bază suportul informațional structurat pe module de învățare, care au cuprins printre altele: noţiuni generale de drepturile copilului; prezentarea generală a dreptului la joc şi activităţi recreative;  detalierea conţinutului dreptului la joc (pe baza Articolului nr. 31 din Convenţia ONU privind drepturile copilului şi a Comentariului general nr. 17 a Comitetului pentru drepturile copilului ONU). Totodată, au fost abordate tematici precum tipurile de joc, criterii de alegere a jocului, impactul jocului, conexiunea între dreptul la joc şi alte drepturi; definirea jocurilor nocive; categorii de jocuri cu potenţial de pericol; consecinţe fizice şi psihologice ale jocurilor violente; motivaţia alegerii unor astfel de jocuri; semnale de alarmă şi moduri de intervenţie la nivelul şcolilor.

În încheierea cursului, cadrele didactice au participat la o sesiune de evaluare, atât a noţiunilor nou dobândite şi a utilizării acestora în lucrul efectiv cu elevii, cât și a structurii și conținutului cursului parcurs, concluzia fiind că majoritatea participanților vor prelua şi aplica strategiile de lucru și tipurile de jocuri de cooperare propuse de formator.

La curs au participat cadre didactice de la instituţii şcolare din București: Şcoala Gimnazială „Federico Garcia Lorca”, Şcoala Gimnazială „Grigore Tocilescu”, Şcoala Gimnazială nr. 88, Şcoala Gimnazială nr. 86, Liceul Teoretic „Ştefan Odobleja”, Liceul Teoretic „Decebal”, Liceul Tehnologic „Dimitrie Gusti”.

 

Învăț online despre dreptul la educație

Pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice şi elevilor care în această perioadă îşi desfăşoară activitatea educaţională prin mijloace alternative, în perioada 19 martie-2 aprilie, Institutul Român pentru Drepturile Omului a pus la dispoziție o sesiune de curs online, pe platforma educaţională Google Classroom.

Cursul „Învăţ online despre dreptul la educaţie” este diseminat prin intermediul colaboratorilor din instituţii şcolare, inspectorate şi case ale corpului didactic și se adresează elevilor claselor V-VII. Materialele educaţionale cuprind aspecte teoretice, sintetizate şi adaptate nivelului elevilor, dar și aplicaţii de tip eseu, quiz, jocuri şi creaţii plastice.

La curs au participat trei şcoli, din trei judeţe (Şcoala Gimnazială „George Poboran”, Slatina; Şcoala Gimnazială „Take Ionescu”, Râmnicu Vâlcea; Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazu”, Pucioasa), care au implicat în activităţile desfășurate cadre didactice și consilieri școlari.

Prin soluţiile creative oferite aplicaţiilor propuse, lucrările copiilor participanţi (din clasele a V-a şi a VI-a) au urmărit înţelegerea drepturilor şi importanța asumării responsabilităților pe care le au. De asemenea, cursul a avut ca obiectiv implicarea activă a tinerilor în promovarea şi protejarea propriului drept la educaţie. 

 

O istorie a discriminării pe înțelesul copiilor

„O istorie a discriminării pe înțelesul copiilor” a fost cursul susținut de IRDO în data de 5 martie la Școala Gimnazială „Prof. Ion Vișoiu” din Chitila, desfășurat în cadrul programului „Școala altfel”, conceput și dedicat elevilor clasei a VII-a.

În cadrul discuțiilor care au antrenat într-un proces de negociere întreg colectivul de elevi, s-a conturat o definiție a discriminării carea fost unanim acceptată. Ulterior, aceasta a fost comparată cu două definiții oficiale ale discriminării prezente în două instrumente de referință în domeniul drepturilor omului: Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Exemplificările tipurilor de discriminare conținute de aceste instrumente au constituit punctul de plecare pentru dezbaterea unor situații discriminatorii întâlnite de copii în clasă, școală sau în societate.

Privind retrospectiv, copiii au fost antrenați într-o călătorie imaginară care a vizat momente istorice cheie pentru tipologia și varietatea formelor de discriminare. Astfel, elevii au identificat  categoriile vulnerabile care, pe parcursul evoluției societății, au avut de suferit sau au fost supuse unor tratamente umilitoare,pe motive diverse de: rasă, culoarea pielii, gen, vârstă, etnie.

 

Educație pentru mediu

Institutul Român pentru Drepturile Omului, împreună cu Asociația Ecomondia și mai multe unități de învățământ preșcolar din București („Olga Gudynn International School” Floreasca, Grădinița „Garmy Kids” și Grădinița „Prichindel”) au desfășurat în ultima parte a lunii februarie un proiect de educație pentru mediu. Acesta a constat în transpunerea informațiilor primite de copii, în cadrul cursurilor de educație formală, sub forma unor creații artistice.

Celebrând faptul că 2020 este Anul Internațional al Sănătății Plantelor/Semințelor, copiii au realizat desene inspirate din natură și au creat felicitări sau tablouri din semințe. Lucrările au fost ulterior expuse la Centrul pentru Seniori „Clubul Înțelepților” din Sectorul 2 și dăruite persoanelor vârstnice din cadrul Centrului.

 

Mother Tongue – What is your MoTo?

Proiectul intitulat „Mother Tongue – What is your MoTo?”, conceput și desfășurat de Institutul Român pentru Drepturile Omului, alături de partenerii de la Mark Twain International School, a avut luni, 24 februarie, evenimentul de închidere a aproape trei luni de activități.

Obiectivul principal al acestui proiect a fost celebrarea Zilei Internaționale a Limbii Materne prin intermediul unor activități de tip nonformal, interactive și participative. Subtemele au fost însă variate,vizând printre altele: cunoașterea de către copii a importanței utilizării și promovării limbii materne, promovarea toleranței, înțelegerii și interacțiunii între culturi diferite, la nivelul comunităților școlare și, prin extensie, a societății.

În cadrul proiectului – care a presupus implicarea efectivă a copiilor, prin realizarea unor materiale grafice de informare, cu impact asupra celor de aceeași vârstă – au fost antrenați în activități variate grupe de elevi de toate nivelurile de studiu (de la primar - la liceal), incluzând 29 de naționalități. Aceste activități au cuprins, printre altele: documentarea despre patrimoniul lingvistic mondial; transferul de cunoștințe lingvistice între elevi de etnii diferite; crearea unor cărți artizanale cu mesaje simbolice și emblematice pentru limbile reprezentate în școală; realizarea de afișe și machete 3D având tema: Un oraș multilingvistic.

În cadrul evenimentului de închidere, care a avut loc la Biblioteca Metropolitană București – Filiala Ion Creangă, grupele de copii și-au prezentat lucrările și au împărtășit experiențele trăite și cunoștințele dobândite în urma implicării în proiect. De asemenea, elevii au donat bibliotecii cărți în limbi străine mai puțin utilizate: chineză, arabă, ebraică etc.

Ulterior, Biblioteca Metropolitană București – Filiala Ion Creangă a hotărât să organizeze o expoziție, care să prezinte publicului câteva dintre exponatele și cărțile artizanale create de copii, în cadrul proiectului IRDO.

Afișul proiectului

 

Dezbatere tematică – drepturile copilului

La invitația Liceului Teoretic „Simion Stolnicul” din Comarnic, Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat și susținut la Casa de Cultură din localitate, în data de 9 februarie, o dezbatere tematică pentru elevii claselor a VIII-a din cadrul instituției de învățământ.

Activitatea a vizat abordarea drepturilor copilului prin prisma unor discuții ipotetice și exerciții de imaginație, precum și raportul dintre respectarea, încălcarea sau interzicerea unui anumit drept și consecințele derivate.

Structura dezbaterii a urmărit organizarea elevilor în trei echipe, care au avut ocazia de a promova un drept la alegere și, totodată, de a identifica modalitățile în care pot pune în practică drepturile copilului în viața de zi cu zi, atât în mediul școlar, cât și în afara lui.

Scopul acestei activități a fost de a cultiva interesul copiilor pentru cunoașterea și aplicarea drepturilor lor, precum și de a crește gradul de responsabilizare al acestora într-un mod interactiv.

 

Arhivă: 2014 - 2015 - 2016 - 2017 - 2018 - 2019

Înapoi la Cuprins

 

Recomandările Comitetului ONU pentru drepturile copilului privind România

În cadrul celei de a 75-a sesiuni a Comitetului ONU pentru drepturile copilului, din mai - iunie 2017, a fost realizată evaluarea periodică a României privind implementarea Convenţiei ONU pentru drepturile copilului. În urma analizării celui de al cincilea raport periodic al României, Comitetul ONU a luat notă de progresul înregistrat de la ultima evaluare în mai multe domenii privind drepturile copilului şi a salutat reînfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, precum şi adoptarea unor noi legi şi măsuri instituţionale şi a unor politici legate de drepturile copilului. În acest sens s-a făcut referire la modificarea Legii privind drepturile copilului astfel încât să se interzică instituţionalizarea copiilor sub 3 ani, precum şi revizuirea Legii adopţiei. Ca aspecte pozitive, au fost semnalate adoptarea Strategiei Naţionale 2014-2020 pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului, Strategia Naţională 2016-2020 privind sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor precum şi lansarea proiectului intitulat „Consolidarea reţelei naţionale a mediatorilor sanitari romi pentru îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei de romi 2014-2017”.

Totodată, Comitetul ONU a atras atenţia statului român privind necesitatea adoptării unor măsuri urgente în domenii importante: alocarea resurselor; discriminarea împotriva copiilor de etnie romă; neglijarea, exploatarea sexuală şi abuzul; copiii privaţi de un mediu familial; copiii cu dizabilităţi; serviciile de sănătate.
ONU a reamintit indivizibilitatea şi interdependenţa drepturilor consfinţite prin Convenţie, fiind subliniată importanţa tuturor recomandărilor incluse în observaţiile finale.

Următoarele rapoarte de ţară, cel de al şaselea şi cel de al şaptelea raport periodic vor trebui depuse de România până în 27 octombrie 2022.

     A se vedea şi o sinteză a concluziilor şi recomandărilor Comitetului ONU pentru drepturile copilului.

Înapoi la Cuprins